You are on page 1of 13

1.

Rezumat
Aceasta lucrare prezinta instalatia pentru incalzirea unui imobil cu birouri folosind o pompa de caldura. Pompa de caldura este un sistem de incalzire care utilizeaza surse regenerabile de caldura. Sistemele de caldura care utilizeaza energie regenerabila, insotite de eficienta termica ridicata a cladirilor, sunt foarte importante pentru reducerea emisiilor de CO2 si a consumului de combustibil, subiecte de larg interes in Uniunea Europeana. Nici una dintre solutiile de incalzire, care folosesc surse regenerabile de energie, nu este nici pe departe mai putin convenabila sau mai dificil de utilizat decat solutiile moderne care utilizeaza combustibili lichizi sau gazosi, datorita posibilitatii de reglare a puterii si controlului automatizat.

2. Descrierea problemei
In ultimul secol a crescut nu numai consumul de energie pe locuitor in intreaga lume, ci i numrul de locuitori care utilizeaz energia sub diferite forme. Consumul de energie a crescut anual cu circa 7% i in felul acesta ne vom gsi foarte curnd n situaia de a epuiza sursele clasice de energie i de aceea trebuie nc de acum depuse eforturi pentru conservarea energiei. Acest lucru este necesar pentru a avea timp sa dezvoltam noile surse de energie cum ar fi: energia geotermica, energia eoliana, energia mareelor etc. Este necesara deasemenea, dezvoltarea noilor tehnologii energetice care se refera la solutiile tehnice neconventionale de conversie, stocare, transport, utilizare si recuperare a energiei. Scopul urmarit prin conservarea energiei este realizarea dezvoltarii economice si sociale, cu un spor minim al consumului total de energie. Aplicatii tipice ale sistemelor de incalzire care utilizeaza pompele de caldura sunt locuinte mono sau multifamiliale, hoteluri i moteluri, magazine, centre comerciale. Stabilirea amplasamentului i a dimensiunilor

Fig. 1 Amplasarea imobilului cu birouri

Imobilul pentru care se va proiecta instalatia de ncalzire si preparare a apei calde menajere este o cladire destinata unor birouri cu pc-uri, n care lucreaza 15 persoane, situata n comuna lunca, judeul Bihor. Imobilul este compus din 6 ncaperi, avnd mpreun o suprafa de 468 m2. Peretii exteriori sunt realizati din panouri sandwich cu o grosime de 15 cm. Peretii interiori sunt realizati din caramida i au o grosime de 20 cm. Podeaua este realizata dintr-un strat de 30 cm de beton peste care se monteaza termoizolatie din polistiren extrudat cu grosime de 15 cm. Peste izolatie se aplica un parchet de lemn de brad cu o grosime de 4 cm. Tavanul realizat din beton armat, avnd o grosime de 20 cm este izolat cu polistiren extrudat cu grosime de 15 cm. Geamurile i uile care comunic cu exteriorul sunt realizate din termopan. Deoarece n zon nu exist reea de gaze, alternativele sunt urmtoarele: central cu gaz lichefiat; central cu combustibil solid (lemne sau crbune); nclzire electric; posibilitatea de captare a sursei reci apa freatic, aer, sol; nu sunt prevzute alte surse de nclzire; exist reea trifazic de energie electric.

Fig. 2 - Dimensiunile imobilului cu birouri

Fig. 3 Vedere frontala

Fig. 4 - Vedere din spate

n figura de mai jos este prezentat tipul de panou folosit pentru peretii exteriori.

Fig. 5 - Panouri de tip sandwich

Dimensiunile imobilului sunt prezentate in tabelul urmator:


ncperea Birou director Birou secretar Birouri cu PC-uri Sala de sedine Baie 1 Baie 2 Hol Lungimea, m 5 5 20 15 5 5 24 Limea, m 4 3 10 7 4 4 2,5 nlimea, m

2,5

Tabelul 1 Dimensiunile imobilului

3. Obiectivele propuse
Unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale este reducerea consumurilor de combustibil fosil. In aceasta ordine de idei, folosirea surselor regenerabile de energie, pentru incalzirea locuintelor, este un obiectiv interesant care are ca scop, in contextul dezvoltarii durabile, cresterea sigurantei in alimentarea cu energie, protejarea mediului inconjurator si dezvoltarea la scara comerciala a tehnologiilor energetice viabile. Instalatiile termice care folosesc surse de energie regenerabile sunt, in prezent, o solutie buna pentru o energie ieftina si relativ curata. Deoarece energiile regenerabile nu produc emisii poluante prezinta reale avantaje pentru mediul mondial si pentru combaterea poluarii locale. Obiectivul principal al folosirii energiilor regenerabile il reprezinta reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Studiile oamenilor de stiinta au devenit in ultimii ani din ce in ce mai unanime in a aprecia ca o crestere puternica a emisiilor mondiale de gaze cu efect de sera va conduce la o incalzire globala a atmosferei terestre de 2 6 C, pana la sfarsitul acestui secol, cu efecte dezastruoase asupra mediului inconjurator. Tinand seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii si de inlocuire a instalatiilor existente, este necesar sa se accelereze ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii curate si a celor care presupun consumuri energetice reduse. Pentru utilizarea practica a surselor de energie pe langa o temperatura cat mai constanta pe parcursul intregului an mai trebuie respectate urmatoarele criterii: disponibilitate suficienta capacitate cat mai mare de acumulare nivel cat mai ridicat de temperatura regenerare suficient captare economic timp redus de ateptare s nu fie corosiv

4. Metode
Functionarea pompelor de caldura are la baza principiul al doilea al termodinamicii care afirma ca, caldura nu trece, de la sine, de la un mediu cu o temperatura mai scazuta la un mediu cu o temperatura mai ridicata. Pentru a face posibila trecerea caldurii de la un mediu cu temperatura mai scazuta la un mediu cu o temperatura mai ridicata este nevoie de un consum de lucru mecanic. Prin utilizarea unei instalaii termice sub forma unei pompe de cldur se face posibil preluarea energiei termice solare, nmagazinat sub form de cldur, din ap sol sau aer i folosirea ei pentru nclzirea locuinelor. Toate aceste surse de cldur, mai sus menionate, reprezint un acumulator al energiei solare, astfel nct utiliznd aceste surse se utilizeaz, de fapt, indirect, energia solar. Pentru mediul din care se extrage cldura, apa, solul sau aerul, se folosete denumirea de mediu rcit, sau surs cald. Mediul n care se valorific cldura este denumit mediu nclzit sau surs rece. n componena unei pompe de cldur se regsesc n mod obligatoriu urmtoarele

aparate: un compresor, un vaporizator, un condensator i un ventil de laminare, fr acestea instalaia nu ar putea funciona. Pe lng aceste aparate mai pot exista i altele n funcie de specificul instalaiei, dar acestea vor fi regsite n orice instalaie termic sub form de pomp de cldur. Alte componente care mai pot fi regsite ntr-o pomp de cldur sunt schimbtoarele de cldur intermediare a cror importan le face s fie folosite frecvent, precum i elementele de automatizare care realizeaz o cretere a randamentului instalaiei precum i o uurin mare n utilizare. Elementul esenial n procesul de captare i cedare a energiei este agentul termic din circuitul interior al pompei de cldur. Acesta are proprietatea de a trece din stare lichid n stare de vapori reci la temperaturi sczute. n interiorul unei pompe de cldur agentul termic sufer patru transformri ale strii termodinamice. Cele patru faze ale procesului de transfer termic care are loc n interiorul pompei de cldur se desfoar astfel. Agentul termic lichid la aflat la o temperatur mai sczut dect cea a mediului rcit intr n vaporizator unde se produce transferul de cldur de la sursa cald la agentul termic. La ieirea din vaporizator agentul termic este n stare de vapori reci. Vaporii reci de agent termic intr n compresor unde, cu ajutorul energiei electrice, se produce creterea de presiune i temperatur a acestora. La ieirea din compresor vaporii calzi de agent termic vor avea o temperatur mai mare dect cea a mediului nclzit. Vaporii calzi de agent termic intr n condensator unde se produce transferul de cldur de la vaporii calzi la apa din circuitul nchis al sistemului de nclzire al casei. La ieirea din condensator, n urma cedrii cldurii, agentul termic este n stare lichid cu o temperatur i o presiune mai mare dect cea a mediului rcit. Agentul termic, lichid intr n ventilul de laminare, unde temperatura i presiunea acestuia scade pn la o valoare inferioar celei din mediul rcit. Din acest moment ciclul se reia.

Fig. 6 - Diagrama cu temperaturile n sol la diferite adncimi n funcie de lunile anului

Fig. 7 Circuitul de functionare al unei pompe de caldura

Elementele componente ale unei pompe de cldur sunt: 1. vaporizator 2. compresor 3. condensator 4. ventil de laminare

Fig. 8 Principiul de functionare al pompei de caldura

4.1 Utilizarea pompei de cldur n varianta aer-ap Aceast variant de pomp de cldura aer-ap, extrage energia solar, nmagazinat sub form de cldur, din aerul exterior pe care o introduce n circuitul pentru nclzirea locuinei. n prezent aceast pomp de cldur poate fi utilizat pe durata ntregului an, n cldiri construite conform standardelor n vigoare, n

combinaie cu o rezisten electric. Sursa de cldur aer, este foarte uor de obinut i este disponibil peste tot, n cantiti nelimitate. Prin aer se nelege n acest context utilizarea aerului din exterior. Nu se accept utilizarea ca surs de cldur, n cldiri de locuit, a aerului interior pentru nclzirea locuinelor. Aceasta se poate realiza numai n cazuri speciale ca de exemplu n cazul utilizrii de cldur recuperat, n firme de producie i n industrie. n cazul pompelor de cldur pentru aer dimensionarea sursei de cldur se stabilete n funcie de tipul constructiv i de dimensiunea aparatului. Cantitatea necesar de aer este dirijat de un ventilator ncorporat n aparat, prin canale de aer, ctre vaporizator, care extrage cldura din el.

Fig. 9 Instalaie termic cu pomp de cldur de tip aer-ap

4.2 Utilizarea pompei de cldur n varianta sol-ap cu captatoare plane i sonde Pompa de cldur n varianta sol-ap utilizeaz energia solar, stocat n sol. Solul capteaz energia solar, fie direct prin radiaie, fie sub form de cldur provenir de la ploi i din aer. Solul nmagazineaz i menine cldura pe o perioad mai lung de timp ceea ce conduce la un nivel de temperatur al sursei de cldur aproximativ constant de-a lungul unui an ceea ce faciliteaz funcionarea pompelor de cldur cu un randament ridicat. Cldura acumulat n sol se preia prin schimbtoare de cldur montate orizontal, numite i colectori pentru sol, sau prin schimbtoare de cldur montate vertical aa numite sonde pentru sol. Aceste instalaii funcioneaz de regul n regim monovalent i se utilizeaz aproximativ la fel cu cele care extrag cldur din apa freatic deoarece sondele i schimbtoarele de cldur se vor monta ct mai aproape de suprafaa pnzei freatice. Montarea sondelor i a schimbtoarelor de cldur la un nivel inferior pnzei freatice nu se aprob de obicei, deoarece nu se poate preveni avarierea orizontului apei freatice. Astfel se va proteja apa potabil aflat la un nivel inferior.

Fig. 10 Instalaie termic cu pomp de cldur de tip sol-ap cu captatoare plane

Fig. 11 Instalaie termic cu pomp de cldur de tip sol-ap cu sonde forate

4.3 Utilizarea pompei de cldur n varianta ap-ap Utilizarea energiei solare acumulat n apa din pnza freatic se face ntr-un mod foarte asemntor cu cel descris mai sus n cazul utilizrii energiei solului. Apa freatic este un bun acumulator pentru cldura solar, care chiar i n zilele reci de iarn se menine o temperatur constant, de 7 pn la 12 C, conform diagramei fapt care reprezint un avantaj. Datorit nivelului de temperatur constant al sursei de cldur, indicele de putere al pompei de cldur se menine ridicat de-a lungul ntregului an.

Fig. 12 Instalaie termic cu pomp de cldur de tip ap-ap

4.4 Utilizarea pompei de cldur cu vaporizare direct n sol Are acelai principiu de funcionare ca i pompa de cldur in varianta sol-ap cu captatori plani numai c circuitul secundar de antigel este nlocuit de agentul primar al pompei de cldur.

Fig. 13 Instalaie termic cu pomp de cldur cu vaporizare direct n sol

5. Evaluarea aciunii
5.1 Analiza tehnico-economic si alegerea soluiei optime
Variant de pomp de cldur Ap-ap Aer-ap Sol-ap cu colectori liniari Sol-ap cu sonde Vaporizare direct n sol Cu subracire avansat 5,76 3,02 4,93 6,21 6,21 Eficiena n funcie de agentul termic Propan R407C Fr subracire Cu subracire Fr subracire avansat avansat avansat 4,2 5,39 4,03 2,9 2,86 2,76 4,2 4,88 4,1 5,63 5,79 5,3 5,65 5,79 5,5

Tabelul 2 Eficiena frigorific a pompelor de cldur studiate n funcie de agentul termic


Agent termic - Propan
7 6 5 4 3 2 1 0 Apa-apa Aer-apa Sol-apa cu colectori liniari Sol-apa cu sonde Vaporizare directa in sol

Propan Cu subracire avansata

Propan Fara subracire avansata

Fig. 14 Eficiena n funcie de tipul pompei de cldur

Agent termic - R407C


7 6 5 4 3 2 1 0 Apa-apa Aer-apa Sol-apa cu colectori liniari Sol-apa cu sonde Vaporizare directa in sol

R407C Cu subracire avansata

R407C Fara subracire avansata

Fig. 15 Eficiena n funcie de tipul pompei de cldur

Pompa aer-sol datorit eficienei termice sczute nu este recomandat deoarece duce la preuri de exploatare ridicate .Varianta sol-ap cu colectori orizontali necesit o suprafa mare a colectorului n jur de 400 m i are i o eficien termic mai sczut, varianta ap-ap are o eficiena mai sczut fa de variantele cu vaporizare direct n sol i sol-ap cu sonde deci iese din calcul. Varianta sol-ap cu sonde i cu vaporizare direct n sol sunt cele mai recomandate variante deoarece au o eficien ridicat. n alegerea variantei de pomp de cldur care va fi folosit n nclzirea locuinei pe lng factorul economic mai trebuie inut cont i de o serie de factori de alt natur cum sunt: dimensiunile grdinii locuinei, existena unei pnze freatice cu un debit ridicat, cunoaterea compoziiei solului, tipul solului, modul de dispunere a straturilor de roci etc. Am ales pompa de cldur cu vaporizare direct n sol, pentru c nu necesit un circuit secundar de agent ca i varianta de pomp de cldur cu sonde care are nevoie de antigel pentru a prelua cldura din sol, deci n acest caz avem nevoie de o pomp i o reea de evi n plus faa de pompa cu vaporizare direct n sol. 5.2 Impactul asupra mediului Conductele si tevile necesare realizarii acestui proiect sunt ingropate, aceasta presupune executarea unor santuri de deschidere aferenta diametrului conductelor si adancime care sa asigure pozarea conductelor la adancimea necesara in functie de varianta de pompe de caldura aleasa. Santul in care se vor poza conductele, se va sapa numai dupa decopertarea fasiei corespunzatoare latimii lui, stratul fertil in grosime de 0,30 m se depoziteaza pentru a fi depus peste pamantul de umplutura dupa astuparea santului. Pentru protectia solului si a panzei de apa freatica la montajul instalatiei de foraj si in special in timpul forajului trebuie luate masuri pentru prevenirea scurgerilor fluidelor de foraj, apelor reziduale sau a altor substante care pot polua solul si panza freatica. Detritusul rezultat din procesul de foraj, considerat material poluant, va fi colectat si evacuat la o rampa de gunoi ecologica. Procesul de pregatire si montaj a conductelor ridica urmatoarele probleme de prevenire a poluarii mediului: - la saparea santului, pamantul evacuat trebuie evacuat ordonat, fara a se imprastia in afara culoarului de protectie; - se vor lua masuri pentru prevenirea poluarii solului cu scurgeri de ulei de la utilaje pe durata executiei lucrarilor; - pe durata ploilor torentiale, sau de durata cand cantitatile de apa se pot transforma in suvoaie care curg in santuri si pe suprafetele decopertate antrenand pamantul evacuat se vor lua masuri ca acesta sa fie localizat si malul format in urma suvoaielor sa fie curatat si indepartat; - mediul poate fi poluat de zgomotul utilajelor de executie a montajului conductelor si de fumul produs de acestea; - emisarii din zona pot fi poluati cu particule de pamant antrenate de torenti, in timpul ploilor torentiale;

in timpul saparii santului, a acoperirii conductelor si a lucrarilor de copertare cu strat vegetal, daca timpul este uscat si mai ales daca este circulatie de curent (vant), atmosfera in zona este poluata cu praf; Toate aceste aspecte de protectia mediuli, in special poluarea aerului si emisarilor nu pot fi prevenite si nici nu constituie pericole majore si singura solutie este ca durata executiei sa fie cat mai scurta.
-

You might also like