Academia de Studii Economice Bucuresti Facultate de Relatii Economice Internationale

Perspectiva istorica asupra economiei mondiale

-Revolutia Industriala-

Autori Dragu Anca Gosnea Gabriel Iotu Alina

Profesor Dana Gardu

Economie Mondiala

Academia de Studii Economice Bucuresti

Cuprins

Premisele revolutiei industriale si ale industrializarii .................................................................... 3 Revoluia demografica ............................................................................................................................. 3 Revolutia agricola ...................................................................................................................................... 4 Piata de schimb, suport al revolutiei economice ........................................................................... 5 Etapele principale ale industrializarii .................................................................................................... 6 Propagarea industrializarii .................................................................................................................... 6 Accesul diferentiat la industrializare ................................................................................................. 6 Promotorii industrializarii ......................................................................................................................... 7 Statele Unite ale Americii ....................................................................................................................... 7 Franta.....7 Germania.8 Circulatia monetara....................................................................................................................................... 8 Transporturile si telecomunicatiile ........................................................................................................ 9 Telecomunicaii .......................................................................................................................................... 9 Transporturile urbane ........................................................................................................................... 10
Bibliografie.10

2 Facultatea de Relatii Economice Internationale

Economie Mondiala

Academia de Studii Economice Bucuresti

PREMISELE REVOLUTIEI INDUSTRIALE SI ALE INDUSTRIALIZARII

In contextul unei revolutii la nivel intelectual ce incepea sa isi faca simtita prezenta in gandirea teoretica a inceputului secolului al XVII-lea (rentabilizarea prin capitalizare a economiilor agrare, aliniindu-se sintagmei lasati sa produca, lasati sa circule), se contureaza procesul de industrializare, avand drept model revolutia industriala, manifestata numai in Anglia anilor 1780 (afirmatie care se explica prin faptul ca in celelalte tari, procesul este indus constient si gradual de catre Stat sau antreprenorii particulari). Marelui salt din Anglia ii urmeaza in secolul al XIX-lea industrializarea, valul propagat in America de Nord si Europa, cu efecte asupra intregii lumi. I n c o n s e c i n t a , revolutia industriala reprezinta, deopotriva, un factor al modernizarii, progresului si dezvoltarii, dar va produce si un decalaj accentuat intre state.

Cele doua fenomene nu se rezuma doar la trecerea la productia de masa, de la cea manufacturiera. Sunt procese mult mai complexe care au ca rezultat trecerea in umbra a economiei agrare si a civilizatiei rurale, dand castig de cauza unei economii cu caracter industrial si a unei civilizatii specifice. Factorii ce au influentat schimbarea profunda a structurii economiei au fost, pe scurt : schimbarea surselor de energie traditionale, o noua ierarhizare a resurselor de materii prime prelucrate, utilizarea masinilor si de noi forme de o r g a n i z a r e a p r o d u c t i e i .

REVOLUIA DEMOGRAFICA
Contrar secolului precedent, caracterizat prin accidente demografice si stagnare globala, secolul al XVIII-lea cunoaste o crestere constanta, inregistrata la nivel continental, dar la ritmuri inegale. Scaderea ratei mortalitatii, precum si cresterea duratei medii de viata (de la 35 la 50 de ani), sunt cauzele esentiale ale cresterii demografice care demareaza catre 1740. Cauzele sunt multiple : Reducerea conflictelor armate ; Ameliorarea alimentatiei; Conditii de locuit si de igiena imbunatatite ; Progresele medicinei si stapanirea mai eficienta a epidemiilor si maladiilor.

Efecte: l i m i t a r e a c a u z e l o r c a t a s t r o f e l o r n a t u r a l e , s i i n cadrul respectarii preceptelor religioase, cresterea ratei natalitatii. In Anglia, excedentul natural este maxim, a j u n g a n d l a r i t m u l a n u a l d e 1 , 5 % . A s t f e l , d a c a i n 1 7 0 0 populatia engleza inregistra 5 835 279 de locuitori, n1800 Regatul U n i t n u m a r a p e s t e 9 1 6 8 0 0 0 . I n a c e l a s i timp, populatia continentului s-a dublat.
3 Facultatea de Relatii Economice Internationale

Economie Mondiala

Academia de Studii Economice Bucuresti

Efecte propriu-zise in plan economico-social: A stimulat consumul ; A incurajat investitia in agricultura ; A a l i m e n t a t c u f o r t a d e m u n c a a l t e r n a t i v a p r o d u c t i v - industriala ; Exodul de la sat la oras a accelerat urbanizarea. A produs, in schimb : Scaderea salariilor; Fenomenul emigratiei coloniale nord-americane; A ridicat problema politicilor sociale; A c r e a t n e l i n i s t i n f a t a p e r i c o l u l u i d e z o r d i n i i d a t o r a t e fenomenului saraciei, mizeriei, foametei, datoritat incapacitatii economiei de a hrani un numar de populatie in crestere rapida. S - a u n a s c u t t e o r i i p e s i m i s t e c a r e s u g e r a u c a s o l u t i e introducerea controlului fecundittii n plan politic: a crescut baza sociala a electoratului provenit din randul clasei de mijloc si odata cu ea, a crescut si stabilitatea sistemului politic al monarhiei parlamentare.

Primele semne ale schimbarii survin, totusi, in agricultura, sectorul economic dominant. Marii proprietari englezi au revolutionat agricultura prin metode precum : Investitii de capital si noi procedee tehnice care sporeau randamentele ; Disparitia parloagei si generalizarea asolamentului trienal ; Rotatia culturilor si introducerea culturilor furajere, acompaniate de utilizarea ingrasamintelor naturale ; Selectia calitatii semintelor si a raselor animaliere ; Separarea sectorului zootehnic de cel al cultivarii solului ; Practica imprejmuirilor si constituirea fermelor ; Folosirea fortei de munca specializate si platite ; Practicarea agriculturii intensive ; Individualizarea exploatarilor agricole ;

REVOLUTIA AGRICOLA a constituit una din premisele revolutiei industriale fara

indoiala, dar nu a fost caracteristica tuturor tarilor. Printre meritele sale se numara intensificarea activitatilor comerciale si specializarea terenurilor agricole.

4 Facultatea de Relatii Economice Internationale

Economie Mondiala

Academia de Studii Economice Bucuresti

PIATA DE SCHIMB, SUPORT AL REVOLUTIEI ECONOMICE

C u m u l a t e , a c e s t e m u t a t i i a u i n d r e p t a t A n g l i a s p r e o revolutie in economie. SUPORTUL acestei revolutii l-a constituit PIATA DE S C H I M B , c a r e a c u n o s c u t o s u s t i n e r e p r e a l a b i l a p r i n mini-revolutia din transporturi. Insularitatea Angliei i-a permis si, in acelasi timp, a constrans-o sa se inconjoare cu o r e t e a d e c a n a l e n a v i g a b i l e c a r e a u f a c u t d i n L o n d r a creierul distribuirii si redistribuirii marfurilor catre insula si catre comertul mondial. Londra devine astfel cel mai mare depozit al comertului. Se dezvolta activitatile maritime de cabotaj, in care sunt angajati peste 100 000 de marinari si armatori si mai ales transportul transoceanic atlantic. Dinamismul transporturilor, care favorizeaza circulatia oamenilor si a marfurilor, este legat si de al doilea pilon de sustinere a pietei interne de schimb, si anume: existenta c e l u i m a i v a s t i m p e r i u c o l o n i a l c a r e p u n e a l a i n d e m a n a metropolei o piata externa de desfacere si aprovizionare c e c u p r i n d e c o l o n i i d e p e t r e i c o n t i n e n t e . A n g l i a e s t e insula care, prin economia pe care o dezvolta, este legata atat de piata Europeana, cat mai ales se intoarce prioritar cu faa spre ocean, care devine esential in legaturile s t a b i l i t e c u l u m e a . F a t a d a m a r i t i m a d o b a n d e s t e u n r o l cheie in imbogatirea societatii engleze, porturile devenind spatii privilegiate ale capitalizarii.

In contextul sporirii randamentului economiei si societatii preindustriale, se ridica problema necesitatii sporirii randamentelor celor dou industrii traditionale si esentiale pentru elanul economiei engleze : textila si metalurgica, domenii in care debuteaza o revolutie tehnica.

In jurul anilor 1760-1780, febra mecanizarii proceselor de fabricatie prin ameliorarea tehnica, debuteaza in sectoarele cheie: industria textila, care evidentiaza rolul bumbacului ca materie prim. Multe din inovatii se fac pe prototipuri tehnice deja existente (masina de filat a lui J. Watt si C.Paul, brevetata inca din 1738, dar care se difuzeaza greu intr-o industrie tributara experientei manuale).

In acelasi timp, industria metalurgica, sub presiunea constructiilor civile sau militare, inlocuieste s u r s a t r a d i t i o n a l a d e e n e r g i e ( c a r b u n e l e d e l e m n ) c u carbunele de pamant (cocsul). Procedeul obtinerii fontei prin cocsificare a fost descoperit de fratii Derby inca din 1709, dar nu va fi asimilat decat incepand din 1735. Regele carbune devine principala sursa de energie.

5 Facultatea de Relatii Economice Internationale

Economie Mondiala

Academia de Studii Economice Bucuresti

I n f a t a A n g l i e i v e r z i , s t r u c t u r a t a d e - a l u n g u l istoriei pe economia agrara, se afla acum Anglia neagr, din Midlands pina in Lancashire, in jurul orasului industrial Manchester si pina in Scotia Centrala, iar in sud pana in Tara Galilor. Revolutia industriala cunoaste, incepand cu anii 1820 pana spre 1880 continuand pentru unele state si dupa 1 9 0 0 o e x t e n s i e g e o g r a f i c a . E a p a t r u n d e t i m i d p e continent, fiind n mare masura condiionata de e v e n i m e n t e l e p o l i t i c e c a r e a n t r e n e a z a t a r i l e e u r o p e n e (inclusiv optiunile lor pentru un sistem politic liberal sunt influenate de optiunea pentru modernizarea economiei).

ETAPELE PRINCIPALE ALE INDUSTRIALIZARII

Cand vorbim despre etapele industrializarii trebuie sa luam in discutie nu doar propagarea fenomenului, ci si ritmul si undele de propagare ale acestuia.

PROPAGAREA INDUSTRIALIZARII a depins enorm de existenta resurselor naturale care

au creat cadrul favorabil in faza de evolutie a economiilor secolului al XIX-lea, de aici si accesul diferentiat la industrializare. Aceasta nu a mers dupa un model prestabilit, insa tarile care i-au urmat indeaproape Angliei puteau fi cu usurinta enuntate de dinainte. Aflate in zone in care materiile prime de baza necesare industrializarii sunt relativ apropiate si de buna calitate, nord-estul SUA, nord-estul Frantei, vestul Germaniei si Cehia (atunci din Imperiul Austriac) se numara printre primele receptoare ale fenomenului. Pana la primul razboi mondial, productia de carbune si fier este un indicator sintetic al dezvoltarii economice, detronat ulterior insa de diversificarea surselor de energie si de posibilitatile de valorificare de noi materii prime, la care au contribuit politicile de industrializare adoptate dupa primul razboi mondial de sistemul sovietic si de cele adoptate in acelasi sens de unele tari ale lumii a treia dupa cel de-al doilea razboi mondial. Fiind strans legata si de sfera politicului si pentru ca, in acelasi timp a determinat accesul la industrializare, evolutia economiei in plan european a cunoscut si perioade de strangulare temporara. Un exemplu semnificativ in acest sens este evenimentul numit Blocada continentala, prin care incercarea lui Napoleon de a infrange Anglia, prin interzicerea accesului acestei la piata europeana, a avut ca efect crearea unei crize relative in ceea ce priveste comertul. Raspunsul Angliei nu a intarziat sa produca efecte nefaste, prin stoparea comercializarii de produse coloniale catre Franta si invers, ingradirea comertului americano-european, ducand la proclamarea unui razboi SUA-Anglia. Astfel, incercarea rezolvarii unor probleme de ordin politic, ajung sa afecteze nu doar economiile tarilor/zonelor implicate, ci angreneaza adevarate efecte externe care pot sugruma evolutia economiei.

ACCESUL DIFERENTIAT LA INDUSTRIALIZARE a presupus fireste si un ritm diferit,

pozitionand SUA pe treapta imediat urmatoare dupa Anglia, pentru ca mai apoi sa ii urmeze restul Europei, pentru care factorul principal al intarzierii a indelungatul conflict care se
6 Facultatea de Relatii Economice Internationale

Economie Mondiala

Academia de Studii Economice Bucuresti

incheie prin Congresul de la Viena din 1815. Mai apoi, si alte zone s-au alaturat succesiv valului de industrializare, in functie de gradul de racordare la economia mondiala si de angrenarea pietei. De mentionat este si faptul ca procesul de industrializare nu a fost unul static si realizat intr-un singur val. Este evident ca odata dat startul descoperirilor tehnice si tehnologice mai ales, drumul spre evolutie a largit sfera activitatii industriale, cu efecte in chimie, utilizarea industriala a electricitatii, motoarele cu combustibili lichizi. Astfel, ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au mai fost denumite si a doua revolutie industriala, iar undele de propagare devin evidente cu fiecare noua achizitie tehnologica: # fier, carbune, bumbac, motor cu aburi (masini in general); #noi surse de energie- electricitate, petrol; # noile tehnologii chimice; # noi forme de organizare a muncii (sistemul Taylor); # noi forme de organizare industriala (sociatatile pe actiuni); la care se adauga sistemele de transport imbunatatite cai ferate, fabrici, extinderea masinismului in agricultura.

PROMOTORII INDUSTRIALIZARII
Pe langa Anglia, printre promotori ai industrializarii s-au numarat si state ca SUA, Franta sau Germania.

STATELE UNITE ALE AMERICII au reprezentat practic, prin conditiile existente, o

prelungire a Angliei, in principal datorita constituirii de colonii britanice, fiind astfel o translatare a Angliei tinere in Lumea Noua. Dinamica populatiei a avut un cuvant important de spus in evolutia economica a SUA; numarul acesteia creste rapid in doar cateva decenii atat datorita sporului natural, cat si datorita emigrantilor veniti din toate colturile lumii, ceea ce stimuleaza industrializarea si dezvoltarea. Alte caracteristici de neomis ale resursei umane, au fost si varsta medie a populatiei, speranta gasirii unui trai mai bun, dar si dorinta de a-si realiza un venit, mobiluri care au antrenat performanta economica. Mai apoi, protectionismul practicat de SUA a contribuit la stimularea productiei industriale interne, in vederea asigurarii necesarului de consum si implictit minimizarea dependentei de importurile europene- cu precadere de origine engleza. In alta ordine de idei, un alt plus in cazul SUA a fost reprezentat si de abundenta numerarului in circulatie, datorita plasarii pe primul loc in ceea ce priveste productia de aur si argint in a doua jumatate al secolului al XIX-lea. Cu un sistem bancar destul de permisiv, SUA reuseste sa atraga mare parte din capitalurile atat interne cat si externe, sectoarele cu profitabilitate mare sunt angrenate de investitori straini, iar afacerile sunt sigure si profitabile. Desi exista o proximitate geografica de Anglia, FRANTA are o intarziere de cateva decenii de la revolutia industriala a primei, in principal din cauza intruziunii excesive a statului in economie. Un exemplu graitor in acest sens, ar fi existenta pentru o perioada indelungata a manufacturilor destinate din pacate, exclusiv interesului puterii si nu masei. Un alt factor determinant a fost lungul sir de razboaie purtate de Franta pe spatiul european care a
7 Facultatea de Relatii Economice Internationale

Economie Mondiala

Academia de Studii Economice Bucuresti

consumat o serie intreaga de resurse, deturnate astfel de la procesul de dezvoltare. Politicul sa manifestat ca un opritor al evolutiei si implicit al asimilarii industrializarii, inclusiv prin mai sus amintita blocada continentala, care a stopat exporturile cu masini in special catre regiunile luate sub stapanire de Franta. Pe de alta parte, inclinatia spre siguranta plasamentelor de capital, reprezentate de rentele de stat, in defavoarea investitiilor industriale-mai riscante, a contribuit la o scadere a dinamicitatii pietei. Cu toata aceasta intarziere, Franta a reusit insa sa realizeze o industrializare mult mai activa intre 1852 si 1870, incheind procesul in linii mari, catre 1880. In cazul GERMANIEI vorbim despre o fragmentare economica, depasita insa de adoptarea unui uniuni vamale si de moneda comerciala unitara, care impreuna cu noile structuri bancare moderne vor stimula investitiile comerciale si industriale si vor dirija capitalurile catre afaceri. Mai apoi, datorita dezvoltarii spectaculoase, transporturile vor deveni cai de acces sigur si ieftin pe toate rutele, iar mai departe un cuvant importat il vor avea achizitiile tehnice care vor duce la dezvoltarea altor sectoare cum sunt metalurgia, siderurgia si industria textila. Cu o structura financiara solida, noi resurse naturale (din Alsacia si Lorena), numeroase societati anonime si o retea feroviara foarte dezvoltata, Germania ajunge sa se apropie cel mai mult de productia industriala a Marii Britanii. Mai apoi, in cadrul celei de-a doua revolutii industriale, aceasta se evidentiaza ca fiind un actor activ in industria chimica, constructii electrice (AEG), masini unelete, constructii de automobile (Benz, Diesel). La toate acestea se adauga primatul statului si preocuparile strategice ale acestuia, prin armata puternica-liant intre regiunile Germaniei si ulterior prin promovarea imperialismului colonial care a dus la dezvoltarea flotei si implicit ale unor largi sectoare ale economiei.

CIRCULATIA MONETARA
De-a lungul secolului al XIX-lea, datorita si prin industrializare, schimburile interne si internationale cresc in intensitate, ceea ce determina statele sa-si modernizeze sistemele monetare, prin rationalizarea circulatiei monedei metalice si instituirea mijloacelor de plata bancare, bazate pe manifestarea creditului comercial. Realizata pe cale legala, rationalizarea a insemnat definirea unitatii monetare printr-o cantitate de metal pretios (aur si/sau argint), cu submultiplii. Cum fiecare posesor de aur este liber sa iti bata moneda, suportand doar costurile monetizarii, un cuvant important in realizarea unei abudente monetare l-au avut de spus descoperirile de aur din SUA si Australia, sporind productia de 1 000 de ori fata de anul 1 800. In ceea ce priveste creditele bancare, acestea au putut fi materializate monetar prin larga utilizare a biletelor de banca (bancnotele), contribuind astfel la revolutionarea circulatiei monetare. Astfel, valorificarea bancnotelor fie prin scontare (in cazul creditelor pe termen scurt necesare tranzactiilor comerciale), fie prin lombardare (in cazul creditelor pe termen lung pentru investitiile industriale si agricole), a dus la transformarea creditului comercial in
8 Facultatea de Relatii Economice Internationale

Economie Mondiala

Academia de Studii Economice Bucuresti

numerar, aliniind automat nevoile populatiei cu volumul numerarului si impunand convertirea in metal pretios. Toate acestea au dus mai departe la stabilitatea valorii monedei nationale, care a permis evolutia economica si trecerea la un alt salt important, utilizarea transferurilor bancare, al caror rol de fluidizare si accelerare a miscarii banilor s-a facut resimtit imediat.

TRANSPORTURILE SI TELECOMUNICATIILE
Progresul industrial s-a reflectat, n primul rnd, n aparitia unor noi surse de energie - petrolul si electricitatea - care au condus la dezvoltarea transporturilor si telecomunicatiilor.

TELECOMUNICAII
Comunicaiile de pot, telegraf, telefon etc., diferitele laturi i forme ale lor cunosc dezvoltri spectaculoase de-a lungul ntregii perioade la care ne referim, n direct legtur cu amplificarea vieii economice, a lumii afacerilor i a transporturilor. Sistemul de pot modern, inventat de contele german Turn und Taxis i bazat pe diligene i crue de pot deschise, a fost un nceput imitat, imediat sau mai trziu i n diferite proporii, i n alte ri. Primul sistem naional de pot i mesagerie funciona n Anglia, n 1830. Pn la jumtatea secolului al XIX-lea, practic toate rile europene dispuneau de sisteme de pot. Cu precizarea c viteza transmiterii informaiilor depindea, n acele condiii, de nivelul dezvoltrii mijloacelor de transport. Pentru a derula potrivit exigenelor economiei de pia tranzaciile comerciale i financiare, lumea afacerilor avea ns nevoie acut de informaii ct mai exacte i mai complete i cu deosebire rapide. Telegraful a rspuns, n epoc, n cea mai mare msura acestor cerine. Anul 1837 marcheaz apariia telegrafului electric, prin brevetarea inveniei de ctre Charles Wheatstone i realizarea alfabetului pentru transmisiuni de S.F.B. Morse. Dar prima transmisie comercial se efectueaz n 1844, odat cu inaugurarea liniei ferate WashingtonBaltimore. Telegraful cunoate extinderi i pe plan internaional, ca urmare a instalrii primului cablu submarin pentru telegrafie pe distana Dover-Calais, n 1850, i a primului cablu telegrafic suboceanic (Atlantic), n 1866. n 1914, lungimea cablurilor de aceast natur depete o jumtate de milion de kilometri. Lumea afacerilor, a burselor de mrfuri i de valori, avea astfel la ndemn un nou instrument de accelerare a derulrii tranzaciilor. Desigur, dezvoltrile ulterioare ale telefoniei, telegrafului fr fir i radioului vor accentua i accelera fluxul informaional. La toate acestea trebuie adugat, desigur, i rolul presei, cu deosebire al celei specializate pentru lumea afacerilor, cu multiple funciuni de informare, publicitate, influenare a opiniei publice etc.

9 Facultatea de Relatii Economice Internationale

Economie Mondiala

Academia de Studii Economice Bucuresti

TRANSPORTURILE URBANE
Urbanizarea, fenomen economic i social aprut odat cu dezvoltarea industriei, ridic n epoc probleme noi i impune soluii inedite pentru transporturi i comunicaii urbane. Mijloacele de transport urban care ruleaz pe ine i cu traciune animal apar pentru prima dat n 1832, la New York, i se extind ulterior la Boston, New Orleans, Philadelphia etc. Trec apoi oceanul i ptrund n Europa, sub denumirea de american tramways, respectiv, ci ferate americane, prima linie fiind inaugurat la Paris, n 1853. Ulterior, asemenea linii sunt inaugurate la Birkenhead, n 1860, Londra, n 1861, Geneva, Copenhaga i Pesta, n 1863 etc. Primul tramvai electric este prezentat de inginerul german Eugen von Siemens, la expoziia internaional de la Paris din 1881 i a fost inaugurat n acelai an, la Berlin. Tot n legtur cu rezolvarea problemei transporturilor de persoane n marile orae apar i se extind ulterior primele reele de metrou: la Londra, n 1863, New York, n 1868, Berlin n 1878, Budapesta n 1896, Paris n 1900, Viena n 1902 etc. n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, urbanizarea cunoate accente deosebite, prin perfecionarea modalitilor de construcie. Dezvoltarea pe vertical antreneaz nu numai aspecte tehnico-economice, ci i sociale i sociologice noi, care se resimt indirect, dar constant, asupra activitilor industriale i a altor domenii ale vieii economice. Fenomenul denumit revoluia industrial a constituit i constituie nc unul dintre cele mai controversate din literatura de specialitate, fiecare autor ncercnd s-l cerceteze dintr-un unghi de vedere inedit, s reliefeze sau s nuaneze aspectele pe care le consider a fi cele mai semnificative.

BIBLIOGRAFIE

Olaru Corneliu, Istoria Economiei Mondiale Prelegeri, Editura Newa T.E.D., Bucuresti, 2003. www.scribd.com

10 Facultatea de Relatii Economice Internationale