Instalatii sanitare, PSI, termice, ventilare-climatizare si fluide tehnice, lucrari specifice laboratoarelor.

Prezentul memoriu descrie solutiile adopatate si dimensionarea instalatiilor la nivel de DTAC aferente obiectivului INSTITUTUL DE CERCETARI AVANSATE DE MEDIU , amplasat in Timisoara, cvartalul Oituz Popa Sapca, titular si beneficiarul investitie fiind UNIVERSITATEA DE VEST din Timisoara, jud. Timis; Regiunea Vest. Lucrarile cuprinse in prezenta documentatie: 1. Legistlatia respectata in vederea elaborii propunerii tehnice 2. Solutiile tehnice de instalatii generale specifice constructiei: A. Instalatii sanitare si canalizare interioara: A.1. Alimentarea cu apa rece a cladirii: statia de hidrofor; A.2. Instalatii PSI hidranti interiori; A.3. Instalatii PSI hidranti exteriori; A.4. Instalatii sanitare interioare: distributia AR, AC si Rec; A.5. Instalatii de canalizare interioara; A.6. Instalatii de colectare a apelor pluviale de pe terasele cladirii. A.7. Instalatii de canalizare exterioara. B. Instalatii termice: B.1 Centrala termica. B.2 Incalzirea, racirea incaperilor si distributia agentului termic. C. Instalatii de ventilare: C.1 Instalatii ventilatie a grupurilor sanitare 3. Solutiile tehnice de instalatii necesare functionarii laboratoarelor: D. Instalatii sanitare si canalizare interioara: D.1. Instalatii sanitare interioare: distributia AR, AC si Rec; D.2. Instalatii de canalizare interioara aferente laboratoarelor; E. Instaltii termice: E.1 Centrala de frig. E.2 Incalzirea, racirea incaperilor si distributia agentului termic. F. Instalatii de ventilare: F.1 Instalatii ventilatie a laboratoarelor G. Instalatii de fluide tehnice 4. Indeplinirea cerintelor de calitate 5. Masuri PSI, de protectia muncii si prevederi finale

MEMORIU TEHNIC

1. Legislatia respectata in vederea elaborii propunerii tehnice si parametrii de calcul:

La baza intocmirii documentatiei pentru instalatiile sanitare, incalzire/racire, ventilare-climatizare si fluide tehnice stau urmatoarele STAS-uri si normative: VDI 6022-1 -Cerinte de igiena pentru unitati si sisteme de ventilatie i de aer conditionat; VDI 6022-2 - Norme de igiena pentru sisteme de ventilatie si climatizare. Standarde de formare pentru igiena; I9-2009 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor SR 4163-1:1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare SR 4163-2:1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul. SR 4163-3:1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie i exploatare STAS 1795-87 Canalizari interioare SR 8591 1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare ; STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare ; STAS 2448 -1982 Canalizari. Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare ; NTPA - 002/2002 - Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare ; STAS 6002 -1988 Camine pentru bransament de apa ; DIN 8075 si ISO/TR 7474 tevi PEHD ; C56-2002Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Ordinul nr. 77/N/28.10.1996 si HG 925/1995 privind verificarea proiectului tehnic ; STAS 6054/1977 privind adancimea de inghet ; Normativul I22-34 privind agresivitatea solului ; Normativul P100/1 :2006, Cod de proiectare seismica ;Partea I, prevederi de proiectare pentru cladiri; Codul de practica C 140 executarea lucrarilor din beton ; SREN 805-2000 Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele exterioare cladirilor ; Ordinul MLPTL nr. 1010/2003 privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor ; NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat ; P118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor ; Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind organizarea camerelor curate utilizate in domeniul sanatatii, indicativ C253/0-94, aprobate de MLPAT cu ordinul nr. 24/N din 25 august 1994

Pagina 2 din 34

Instructiuni tehnice de proiectare si executie a elementelor de constructii si de instalatii pentru camere curate utilizate in domeniul sanatatii, indicativ C253/1-94, aprobate de MLAPT cu ordinul nr. 24/N din 25 august 1994 ; I 13 94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire. I 13/1-96 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala. C 56 2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente. I 5 98 Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalatiilor de ventilare i climatizare I5; Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind organizarea camerelor STAS 6648/1 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori NP 008 - Normativ privind igiena compozitiei aerului n spatii cu diverse destinatii, n functie de activitatile desfaurate n regim de iarna-vara STAS 9660 Instalatii de ventilare si climatizare. Canale de aer. Forme si dimensiuni STAS 10750 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare STAS 12781Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu apa STAS 12795 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de incalzire si de racire I 27 73 Instructiuni privind criteriile si metodologia de stabilire si verificare a clasei de calitate a lucrarilor de sudura la conducte si recipiente. STAS 7132 88 Instalatie de incalzire. Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115C. HG nr. 28 din 09.01.2003 privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico- economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si a metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventie ; Ordinul 863 din 02.07.2008 al MDLPL privind aprobarea instructiunilor de aplicare a unor prevederi din GH 28/2008 ; Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/14.07.2006, Hotararea nr. 1425/11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/14.07.2006 ; LEGEA Nr.10/1995 Legea privind calitatea n constructii. Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului OUG 243/2000 privind protectia atmosferei modificata i aprobata prin Legea nr. 655/2001 Hotarrea nr.445 - 08/04/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului

Pagina 3 din 34

OMSP nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind conditiile ce trebuie sa le indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare; OMSF nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile tehnice si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatea tehnica, cu modificarile si completarile ulterioare; EN ISO 7396-1 - Sisteme de distributie pentru gaze tehnice. Partea 1: Instalatii pentru gaze tehnice comprimate si vacuum. EN ISO 7396-2 - Sisteme de distributie pentru gaze tehnice. Partea 2: Instalatii pentru sisteme de evacuare a gazelor anestezice. SR EN ISO 9170-1:2008 - Sisteme de distributie de gaze tehnice. Partea 1: Unitati terminale pentru gaze tehnice comprimate i vacuum SR EN ISO 9170-2:2008 - Sisteme de distributie de gaze tehnice. Partea 2: Unitati terminale pentru sisteme de evacuare de gaze anestezice SR EN ISO 10524-1:2006 - Regulatoare de presiune pentru gaze tehnice. Partea 1: Regulatoare de presiune i regulatoare de presiune cu debitmetre SR EN ISO 10524-2:2006 - Regulatoare de presiune pentru gaze tehnice. Partea 2: Regulatoare de presiune pentru distribuitoare i retea SR EN ISO 10524-3:2006 - Regulatoare de presiune pentru gaze tehnice. Partea 3: Regulatoare de presiune integrate n robinetele buteliilor de gaz SR EN ISO 10524-4:2008 - Regulatoare de presiune pentru utilizarea cu gaze tehnice. Partea 4: Regulatoare de joasa presiune SR ENV 737-6:2003 - Sistem de distribuire a gazelor tehnice. Partea 6: Dimensiuni i atribuiri ale techerelor pentru prizele de perete pentru gazele tehnice si tehnice comprimate i vid (aspiratie) Decizia 177/ 1999 - Norme pentru proiectarea si executarea adaposturilor civile. NP 127/2009- Normativ privind securitatea la incendiu a parcajelor.

Propunerea tehnica este elaborata in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini si Manualul calitatii MC 01, Ed.1, REV 2, SR EN ISO 9001 si tanandu-se cont de lucrarile executate si finalizate anterior. Procedura de proiectare (PO-05-02, REV 2) cuprinde urmatoarele proceduri aferente sistemului calitatii : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Planificarea proiectarii Interfete organizatorice si tehnice Date de intrare ale proiectarii Date de iesire ale proiectarii Analiza proiectarii Verificarea proiectarii Validarea proiectarii Controlul modificarilor in proiectare

Parametrii de calcul iarna: Exterior temperatura exterioara de calcul :

Te = -15oC

Pagina 4 din 34

umiditate relativa Interior temperatura interioara de calcul : - birouri: - sala de conferinta: - laboratoare: - holuri de circulatie: - depozite: - arhiva: umiditate relativa

= 90% Ti =22oC Ti =22oC Ti =22oC Ti =20oC Ti =15oC Ti =18-20oC = 40 - 60 %

Parametrii de calcul vara: Gradul de asigurare al cladirii 90% pentru cladiri categoria III (STAS 6648/182 tabelul 1). Exterior temperatura exterioara de calcul : 35 [oC] ; umiditatea relativa = 40% Interior temperatura interioara de calcul: 26oC1 oC umiditatea relativa : = 40 - 60 %

Pagina 5 din 34

SOLUTIILE TEHNICE ALE INSTALATIILOR GENERALE SPECIFICE CONSTRUCTIEI.

2.

Alegerea solutiilor s-a facut dupa criterii tehnice si economice, tinand seama de necesitatile specifice si de posibilitatile de realizare. In analizele privind economicitatea unei solutii, s-au luat in considerare toate aspectele legate de costul investitiei si al exploatarii.

A. Instalatii sanitare si canalizare interioara.

A.1.Alimentarea

cu apa rece a cladirii: statia de hidrofor.

Alimentarea cu apa a cladirii se va face printr-un bransament cu un diametru al conductei DN50. DETERMINAREA CONSUMURILOR DE APA RECE POTABILA Pentru determinarea consumului de apa zilnic s-a avut in vedere numarul total de persoane care isi vor desfasura activitatea in interiorul cladirii si anume 100 persoane. Conform STAS 1478-90 a rezultat un consum de 20 l/om*zi. Debitul de calcul pentru alimentarea cu apa potabila se determina cu relatia: Q=Qc+QTH [m/h] In care: Qc debitul orar maxim pentru alimentare cu apa potabila; QTH- debitul de apa pentru nevoile tehnologice. Debitul de apa pentru nevoile tehnologice s-a considerat 5 m/zi. - Debitul mediu zilnic, Qzi med este:
n 1 m N ( i ) q s ( i ) 1000 k =1 i =1

Q zimed =

[mc/zi],

(1)

in care: N(i) numarul de utilizatori; qs(i) debit specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator, [l/om zi]; Kzi(i) coeficient de variatie zilnica; se exprima sub forma abaterii valorii consumului zilnic fata de medie, adimensional:

Kzi( i) = Qzimax i

()

( Qzimedi)

Kor(i) coeficient de variatie orara; se exprima sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului fata de medie in zilele de consum maxim, adimensional:

Kor( i) =

Q max i) ( or

Q ( i) ormed
[m/zi] .

Qzi med=(10020)/1000=2 - Debitul zilnic maxim, Qzi max este:

n 1 m N ( i ) q s ( i ) K zi ( i ) 1000 k =1 i =1

Q zi max =

[m/zi];

(2)

Pagina 6 din 34

Qzi max= (10020)x1,2/1000=2.4 - Debitul orar maxim, Qorar max este:

[m/zi].

Qorar max im

1 1 n m = N ( i ) qs ( i ) K zi ( i ) K or ( i ) 1000 8 k =1 i =1

[m/h]; [m/h]; [m/h]; [m/h]

(3)

Qorar max=(10020)x1,2x2.5/1000/8=0.75 - Debitul orar mediu, Qorar med este:

Qorarmediu ( i ) =

Qzi max 8

Qorar med=30.96/24=0.3

In relatiile (1), (2), (3) indicii din sume au semnificatiile: - k se refera la categoria de necesar de apa; - i se refera la tipul de consumatori si debitul specific pe tip de consumator Pentru asigurarea presiunii necesare pentru instalatia de distributia a apei reci s-a prevazut o statie de hidrofor, formata din: - Pompa de circulatie cu un debit de 1.46 l/s. - Vas de hidrofor cu un volum util de 100l Statia de hidrofor va fi amplasata in camera tehnica de la demisolul cladirii. Pentru instalatia de alimentare cu apa rece s-a prevazut o rezerva de apa de 2 m/h, care va fi comuna cu rezerva de incendiu. Conductele de alimentare cu apa de la bransament pana la statia de hidrofor, vor fi montate ingropat sub adancimea de inghet si vor fi executate din conducte de PEHD,PE 80, 63x5.8 Pn10, SDR11.

A.2.

INSTALATII PSI HIDRANTI INTERIORI

Pentru asigurarea presiunii necesare stingerii incendiilor se va prevedea o statie de pompare compusa dintr-o pompa active, 1 pompa de rezerva si o pompa pilot. Statia de pompare a apei va amplasata in spatiul tehnic de la demisolul cladirii, spatiu comun si cu statia de pompare apa rece. Calculul pierderilor de presiune s-a efectuat in ipoteza in care este inchisa o vana de sectionare si trebuie alimentat hidrantul cel mai dezavantajat. HnecHg + Hp + Hu [mH2O], unde: Hg = inaltimea geodezica Hp = pierderea de sarcina in retea Hu = presiunea de utilizare a unui hidrant aflat in pozitia cea mai dezavantajata Rezulta: Hg = 21 mH2O Hu = 8,4 mH2O presiunea necesara in ajutaj Hp = 5.6 mH2O (pierderi in retea) Hnec21+8.4+5.6 = 35 mH2O S-a prevazut un grup de pompare avind urmatoarele caracteristici: 1 pompa activa cu : Qp = 5 l/s Hp= 45 mH2O 1 pompa de rezerva avind aceleasi caracteristici Mentinearea presiunii in reteaua de hidranti interiori se va face utilizand pompele statiei de hidrofor, astfel s-a prevazut un racord din distribuitorul pompeleor statiei de hidrofor catre distribuitorul statiei de ridicare a presiunii pentru hidranti

Pagina 7 din 34

interori. Pentru a nu contamin apa potabila din reteaua de alimentare cu apa a cladirii pe acest racord s-a prevazut o clapeta de sens bicorp. Rezerva de apa pentru incendiu va fi: Vis = Qis x Ti = 5x3.6/6=3 m Se va prevedea o rezerva de apa pentru cladire de 5 m, din care: - Volumul de 3 m este prevazut pentru stingerea incendiilor; - Volumul de 2 m este prevazut pentru consumul de apa al cladirii; Pentru stingerea incendiu in interiorul cladirii, se va prevedea o retea de hidranti interiori. La amplasarea hidrantilor s-a tinut cont ca fiecare punct din interiorul cladirii sa fie protejat de un jet simultan, astfel ca s-a prevazut cate un singur hidrant interior pe fiecare nivel a cladirii. In rurma calculelor a rezultat un necesar de 17 hidranti pentru protectia impotriva incendiilor a cladirii. Robinetul hidrantilor se va monta la o inaltime de 0,8..1,5 m fata de pardoseala. Cutiile hidrantilor se vor executa in conformitate cu prevederile STAS 3081. Marcarea hidrantilor se va face conform STAS 297/1. Distributia catre hidranti se va face cu ajutorul unei coloane verticale, de la care va fi racordat fiecare hidrant interior. Pentru ca apa din reteaua de hidranti sa nu stagneze, se va prevedea legarea coloanei de hidranti la un vas closet. Reteaua pentru hidrantii interiori se va realiza din conducte de otel zincat. Racordul la fiecare hidrant interior, cat si reteaua de distributie se va face cu conducte de OLZn Dn50. In conformitate cu NP086, tabelul 5, pct.2, al.b) este obligatorie prevederea de hidranti interior avind urmatoarele caracteristici: Debitul specific minim al jetului: qih = 2.50 l/sec Lungime furtun : Lf =20 m Numar de jeturi simultane : 1 Lungimea minima a jetului compact ; lc = 6.0 m Debitul de calcul al instalatiei: Qih = 2.5 l/sec Timpul teoretic de functionare al hidrantilor interiori este, conform NP086, al.3.2.3.1 de 10 minute. Conform normativelor in vigoare si in vederea unei bune mentenante se vor prevedea vane de izolare a hidrantilor la fiecare 5 hidranti.

A.3. INSTALATII PSI HIDRANTI EXTERIORI.

Pentru protejarea la foc a cladirii se va prevedea un inel de incendiu de Dn150 ce va alimenta simultan 2 hidranti exteriori, asigurand un debit de sintgere a incendiului de 15 l/s. Inelul de incendiu va fi executat din conducte de PEHD PE80, Pn10, SDR11 16014,6 mm pozate sub adancimea de inghet. Pe reteaua de hidranti se va monta un camin de aerisire/ dezaerisire circular 1000, prevazut cu capac si rama din fonta. Acesta se va monta in punctul cel mai inalt al retelei si anume langa caminul de vane de langa statia de pompe. In punctul cel mai jos al retelei se amplasaeaza un camin de golire al retelei, care va fi racordat si la reteaua d ecanalizare din incinta. Pentru asigurarea presiunii necesare stingerii incendiilor se va prevedea prevedea o statia de pompare, formata 3 pompe de circulatie (2A+1R) si o pompe pilot. Statia de pompare a apei va amplasata in camera tehnica de langa bazinul de incendiu, iar ca si alimentare in caz de urgenta aceasta are prevazuta alimentare de la grupul electrogen a compexului spitalicesc.

Pagina 8 din 34

Racordul de la statia de pompare la inelul de incendiu se va realiza prin intermediul a doua racorduri Dn100 pana la caminul de vane de sectionare al retelei de hidranti exteriori. Caminul de vane va fi o constructie monolita din beton armat, avand dimensiunile 2,5x2x2 m. Vizitarea caminelor se va realiza prin intermediul capacelor si ramelor din fonta, conform prevederilor STAS 2308-81. Acestea vor fi de tip IV. Caminele vor fi prevazute cu scari din metal conform STAS 2448-82.

Debitul de stingere a incendiului cu ajutorul hidrantilor exteriori a fost stabilit conform normativului NP-086 luand in considerare Volumul cladirii, respectiv gradul de rezistenta la foc a cladriii: - Volumul cladirii: 20000 m; - Grad de rezistenta la foc: II; - Debit pentru stingerea incendiului cu hidranti exteriori: 15 l/s; Calculul pierderilor de presiune s-a efectuat in ipoteza in care este inchisa o vana de sectionare si trebuie alimentat hidrantul cel mai dezavantajat.
HnecHg + Hp + Hu [mH2O], unde:

Hg = inaltimea geodezica Hp = pierderea de sarcina in retea Hu = presiunea de utilizare a unui hidrant aflat in pozitia cea mai dezavantajata Rezulta: Hg = 13,3 mH2O Hu = 13,4 mH2O presiunea necesara in ajutaj Hp = 17.97 mH2O (pierderi in retea si furtun) Hnec13,3+13,4+17,97 = 44,6 mH2O S-a prevazut un grup de pompare avind

2 pompe active cu :

Qp = 7,5 l/s

Hp= 50 mH2O

1 pompa de rezerva avind aceleasi caracteristici 1 pompa pilot cu: Qp = 1,5 l/s Hp= 55 mH2O

Rezerva de apa pentru incendiu va fi: Vis = Qis x Ti = 15x3x3,6 =162 m; Vis = 162 m;

Rezerva intangibila de incendiu a complexului va fi de V=162 m, rezervorul fiind prevazut cu un volum de V=180 m. Rezervorul de incendiu va fi amplasat langa sala de sport si va fi un rezervor suprateran de V=180 m iar statia de pompe va fi amplasata in imediata apropiere a acestuia.

A4. INSTALATII SANITARE INTERIOARE: DISTRIBUTIA AR, AC SI REC.

Pagina 9 din 34

Alimentarea cu apa rece de consum menajer a cladirii se va face de la rezervorul de apa rece din demisolul cladirii. Rezervorul de apa rece va fi alimentat de la reteaua de apa rece a orasului, care a fost descrisa mai sus. Apa calda de consum este asigurata de la centrala termica, dispusa in spatiu tehnic din cadrul demisolului. Asigurarea cu AR, AC si Rec se va face atat pentru laboratoarele din cadrul departamentelor chimie, fizica si biologie, cat pentru grupurile sanitare de la fiecare nivel de cladire. Dimensionarea conductelor de apa rece si calda pentru consum menajer s-a facut conform STAS 1478-90. Debitul de calcul de apa rece se va determina pe baza sumei de echivalenti al punctelor de consum, tinind seama de tipul cladirii si regimul de furnizare al apei, pentru: - Vas WC 14 buc - Lavoare 14 buc - Pisoare 7 buc - Spalatoare laboratoare - 45 buc Debitul de calcul de apa calda menajera s-a determinat pe baza sumei de echivalenti al punctelor de consum, tinind seama de tipul cladirii si regimul de furnizare al apei la o temperatura de 60C. A rezultat un debit de apa rece instantaneu de 1.77 l/s si un debit de apa calda instantaneu de 1.34 l/s, pentru toata cladirea. Prepararea apei calde menajere se va face cu ajutorul unui boiler cu un volum util de 400 l, prevazut si cu o rezistenta electrica de 6 kW. Amplasarea boilerului se va face in centrala termica, iar functionarea acestuia va fi descrisa la capitolul Centrala termica. Pentru limitarea risipei de apa, precum si pentru evitarea stagnarii si racirii apei calde menajere se va realiza un sistem de recirculare, format din pompa de recirculare, teava de distributie si robineti de inchidere. Sistemul de recirculare va fi prevazut pentru traseul apei calde menajere cuprins intre boiler si consumatorul cel mai indepartat al retelei. Calculul hidraulic s-a realizat in functie de debitul de calcul in ipoteza unui regim de curgere turbulent. Se va adopta o schema inferioara de alimentare cu apa rece, apa calda si recirculare, cu o distributie principala fiind facuta la nivelul tavanului fals de parter, iar pe verticala distributia se face prin intermediul coloanelor montate in ghene mascate si prevazute cu guri de vizitare, atat pentru grupurile sanitare de pe fiecare nivel cat si pentru obiectele sanitare din laboratoarele departamentului chimie/fizica/biologie. Fiecare teava de distributie orizontala se va fi prevedea cu robinet de inchidere. Fiecare grup sanitar si laborator va fi prevazut cu o usita de vizitare cu robineti de izolare pentru apa rece, calda, respectiv recirculare. Obiectele sanitare se racordeaza la conductele de legatura prin intermediul racordurilor flexibile de diametru corespunzator. Montarea obiectelor se face conform STAS 1504 85. Conductele de apa rece, apa calda menajera si recirculare se vor realiza din conducte de polipropilena reticulata PPR. Conductele vor fi izolate termic cu izolatie de (9 22) mm in functie de diametrul conductelor, pentru tevile de apa calda si recirculare, si izolatie de (9 22) mm in functie de diametrul conductelor, pentru tevile de apa rece impotriva condensului.

Pagina 10 din 34

Pentru pozarea tevilor se utilizeaza suporti si bratari de prindere conform diametrelor conductelor. La trecerea conductelor prin pereti si plansee se vor prevedea tuburi protectoare din tevi de otel avind diametrul cu o dimensiune mai mare decit conducta protejata. Punctele cele mai de jos ale instalatiei vor fi prevazute cu robineti de golire. Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda se va realiza prin schimbari de directie si lire de dilatare in forma de U. In apropierea compensatoarelor tip U, se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele parti ale compensatorului. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. Instalatiile de apa rece, apa calda menajera si recirculare vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea la etanseitate la presiune la rece incercarea de functionare Instalatia de apa calda menajera se va supune suplimentar la incercarea de etanseitate si rezistenta la cald.

A5. INSTALATIA DE CANALIZARE INTERIOARA.

Pentru evacuarea in exteriorul cladirilor a apelor uzate menajere se v-a realiza o retea din teava de PP in interiorul cladirii si PVC-KG pentru conducte ingropate. Sistemul de colectare a apelor uzate la interior este unul separativ si cuprinde: - ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare; - ape uzate provenite de la laboratoare de cercetare; - condensul de la unitatile de climatizare; - condensul de la statia de aer comprimat; - condensul de la cazanele in condensatie. Sistemul de colectare ale apelor provenite de la laboratoarele cladirii va fi descris mai jos. Reteaua interioara de canalizare menajera si condens se va racorda la reteaua de canalizare a orasului, prin intermediul caminului de racord. Evacuarea apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitare interioare se realizeaza prin intermediul sifoanelor obiectelor sanitare si al sifoanelor de pardoseala. Pentru evacuarea condensului de la unitatile de climatizare se vor prevedea circuite separate din conducte de PP sau va fi colectat cu ajutorul sistemului de colectare a apelor pluviale. In cadrul proiectului tehnice se va analiza solutia optima pentru acest sistem. Pentru prevenirea intoarcerii mirosului se va realiza o sifonare pe racordul fiecarei unitati de climatizare si suplimentar o sifonare generala, inainte de racordarea la reteaua exterioara. Pentru prevenirea uscarii sifonului general, la reteaua de canalizare a condensului se va racorda scurgerea de la un lavoar. Condensul proventi de la aerul comprimat va fi neutralizat intr-un aparat special din cadrul statiei de aer comprimat, dupa care va fi colectata de canalizarea exterioara. Condensul provenit de la cazanele in condensatie se vor neutraliza intr-o statie de neutralizare din cadrul centralei termice, dupa se va varsa in canalizarea exterioara. Dupa neutralizare apele uzate provenite de la statia de aer comprimat si cazanele in condensatie se considera convectional curate si pot fi preluate de sistemul de canalizare al cladirii.

Pagina 11 din 34

Toate iesirile de canalizare interioara, sunt racordate la reteaua de canalizare exterioara prin intermediul caminelor de vizitare. Dimensionarea instalatiei interioare de evacuare a apelor uzate menajere s-a realizat conform STAS 1795-87. Racordarea conductelor de legatura la coloane sau direct la colectoarele orizontale (dupa caz), se face prin intermediul ramificatiilor si al coturilor la 45. In vederea crearii posibilitatii de vizitare se vor prevedea piese de curatire pe fiecare coloana la fiecare nivel. Fixarea coloanelor de elementele de rezistenta ale cladirii se va face cu bratari de prindere cu inel de cauciuc. La trecerile prin pereti, plansee si fundatii se vor respecta conditiile tehnice impuse la instalatiile de alimentare cu apa. Pentru pozarea ingropata se vor respecta conditiile tehnice impuse la conductele de canalizare exterioara. Conductele de legatura si coloanele se vor executa din tuburi de PP pentru canalizari interioare, imbinate cu mufa si garnituri din cauciuc. Preluarea dilatarilor se va face de catre mufa fiting-ului ce face legatura cu tubul de canalizare. Ventilarea instalatiei de canalizare se asigura prin conducte de PP 50 mm, 75 mm sau 110 mm, prin prelungiri ale coloanelor de curgere deasupra terasei si prin intermediul aeratoarelor cu membrana, acolo unde ventilatia naturala nu este posibila. La exterior in capatul tubulaturii de ventilatie a retelei de canalizare se vor prevedea caciuli de protectie, pentru a impiedica patrunderea apei, zapezii etc.. Dupa efectuarea montajelor si inaintea efectuarii umpluturilor, in cazul reteleor sub cota 0,00, respectiv inchiderea ghenelor si a tavanelor false se efectueaza proba la etanseitate si proba de functionare.

A6. INSTALATII DE COLECTARE A APELOR PLUVIALE DE PE TERASELE CLADIRII.

Evacuarea apelor pluviale de pe acoperisul cladirii se va face separat fata de colectarea apelor uzate menajere. Pentru aceasta se vor prevedea receptori de terasa, prevazute special pentru sistemele de colectare a apelor pluviale sub presiune (fara panta). Sistemul de colectare ale apelor pluviale sub presiune, se bazeaza pe principiul de functionare prin gravitatie, vacumatic. Sistemul consta in receptorii de terasa, tevi si fitinguri fabricate din polietilena de inalta densitate si suporti de prindere. Prin actiunea de sifonare, sistemul permite colectarea apelor de pe acoperis fara ca instalatia sa necesite o anumita panta. Datorita vitezelor mari ale apei in conducta sistemul se autocurata. Avantajele sunt: Flexibilitate in proiectele de arhitectura Montarea conductelor fara panta Conducte subterane putine Mai putina munca pe santier Mai putine conducte si fitinguri Reducerea diametrului conductelor Mai putin spatiu pentru montaj Actiune de autocuratire - Sistem simplu si rapid de montare Determinarea debitului de calcul: Se determina cu relatia: Qpl= 0,0001* l*a*Si [l/s]

Pagina 12 din 34

In care: l= intensitatea ploii de calcul a = coeficient de scurgere terasa Si= suprafata terasei de pe care se aduna apa de ploaie A rezultat un debit de calcul pentru instalatia de colectare a apelor pluviale de: Corp Laboratoare: - Qpl=0.0001*400*0.85*721=24,25 l/s - Se prevad 4 receptori de terasa fiecare avand un debit de 6.06 l/s. Corp Laboratoare: - Qpl=0.0001*400*0.85*266,5=9,1 l/s - Se prevad 2 receptori de terasa fiecare avand un debit de 4,55 l/s. Pentru evitarea inghetului in sezonul friguros se vor prevedea elementele de incalzire specifice receptorului cu caracteristicile de 230V/10W. Receptorii vor fi instalati la baza receptorilor de terasa. Pentru colectarea apelor de la receptori se va folosit conducta HDPE si fitinguri, care au caracteristicile: - Rezistenta la apa fierbinte - HDPE poate fi folosita in siguranta ca si conducta de evacuare a apelor reziduale pana la 80C. Sunt permise temperaturi de 100C pentru perioade scurte de timp. - Rezistenta la frig- cand un sistem de scurgere HDPE, este umplut cu apa si apoi ingheata, conductele si fitingurile se intind elastic pe masura ce gheata expandeaza..Odata ce gheata se topeste, ele revin la forma originala, complet intacte, neavariate. - Rezistenta la impact materialul HDPE este rezistent la impact: incasabil la temperatura camerei, rezistenta la forte de impact foarte mari pana la ~ -40C - Rezistenta chimica- datorita structurii asemanatoare parafinelor, HDPE este foarte rezistenta la agresiuni chimice. Pe scurt, rezistenta sa poate fi descrisa astfel:HDPE este insolubil in solutii organice si anorganice la 20C - Flexibilitate - Materialul HDPE este tratat termic, deci eventualele tensiuni produse de procesul de fabricare sunt eliminate - Teava HDPE este mult mai rezistenta la abraziune decat cea din metal Conductele si fitingurile sunt disponibile intr-o plaja de diametre de la 32 mm la 315 mm, cu gama completa de fitinguri. Imbinarea materialelor se face prin sudura ,,cap la cap cu oglinda de lipit (inelul ce apare in urma sudarii este semi-circular in interior si nu ridica riscul de blocare) sau prin sudura cu electromufe. Sistemul de prindere se va face in asa fel incat sa elimine necesitatea compensatoarelor de dilatatie. Toate fortele mecanice de dilatare sunt preluate de profilul de otel care face parte din sistemul de prindere, montat paralel cu teava. Preasamblarea pe sol este posibila. Colierele de prindere a conductei, au o forma speciala, si se fixeaza de profilul de otel cu pene de otel. Sunt necesare doar unelte coliere simple pentru asamblarea sistemului de prindere. Tensiunile aparute ca urmare a dilatarilor tevii de HDPE ca urmare a fluctuatiei de temperatura, sunt absorbite de sina de otel care face parte integranta din sistemul de prindere. Acest sistem are avantajul ca permite ca in cazul conductelor colectoare orizontale, diametrele sa nu depaseasca DN 200 si DN160 pentru coborari spre deosebire de sistemul conventional in care diametrele conductelor pot depasi DN 315.

Pagina 13 din 34

Sistemul se bazeaza pe fenomenul de vacuum produs la curgerea in camp gravitational. Prin efectul de sifon, sistemul pluvial permite curgerea apei fara necesitatea prevederiii unei pante in reteaua de conducte de scurgere, ceea ce reduce din spatiu tehnic (tavan fals) pentru distributia orizontala. Dimensionarea coloanelor se va face cu ajutorul programului de caldul specializat pentru sistemele de colecatre a apelor pluviale sub presiune. Sistemul folosit are ca limita cota 0.00 m dupa care se va trece in sistem conventional realizat din PVC-KG. La trecera in sistemul conventional diametrele conductelor cresc la marimea standardizata cel putin imediat superioara ( sau de doua ori mai mare), care se pastreaza pana la caminul de racord.

A7. INSTALATII DE CANALIZARE EXTERIOARE.

Canalizarea apelor menajere, pluviale conventionale curate si a apelor acide provenite de la laboratoare se va face printr-un sistem separativ, utilizand conducte de PVC-KG, montate ingropat sub adancimea de inghet. Conductele se vor monta pe un pat de pozare de nisip si vor avea pante normale. Pentru retele de canalizare menajere se va predea un camin de vizitare la fiecare 30 m, iar pentru retelele de canalizare a apelor pluviale cu hidrocarburi si conventional curate distanta maxima intre 2 camine de vizitare va fi de 50 m. Apele uzate de la laboratoare se vor trece printr-o statie de neutralizare inainte de racordarea in canalizarea exterioara. Statia de neutralizare va fi amplasata in incinta cladirii. La alegerea materialului caminelor de racord, tuburilor de colectare si transport a apelor uzate de la laboratoare se va tine cont de tipul substantelor colectate, pentru a evita degradarea acestora. Dupa neutralizarea apelor uzate de la laboratoare, acestea impreuna cu apele pluviale si cele menajere vor fi colectate de canalizarea orasului din zona prin intermediul unui camin de racord.

Pagina 14 din 34

B.

INSTALATII TERMICE

Asigurarea agentului termic de incalzire se va face de la centrala termica, amplasata in camera tehnica de la demisolul cladirii . In centrala termica vor fi prevazute urmatoarele utilaje: - 1 cazan de pardoseala dublu in condensatie cu o putere de 550 kW . - Vas de expansiune inchis pentru cazan V=200 l; - Un boiler cu un volum util de 400 l pentru prepararea de apa calda menajera - Butelie de egalizare a presiunii DN300. - Vas de expansiune pentru toate circuitele V=400 l; - Pompa de caldura apa-apa de 58 kW pentru incalzire si de 48 kW pentru racire. - Vas de expansiune pentru pompa de caldura V=140 l; - Schimbator de caldura in placi P=60 kW. - Vas de expansiune pentru schimbator V=50 l; - Vas de acumulare V=4000 l; - Vas de expansiune pentru circuitul de pardoseala radianta V=300 l; - Statie de dedurizare si tratare apa. - Statie de neutralizare condens. - Pompe de circulatie a agentului termic si pompe de recirculare apa calda menajera. - Distribuitor/colector Alegerea echipamentelor s-a facut in functie de necesarul de caldura prin transmisie, incalzirea aerului proaspat si preparare de apa calda menajera. Cazanele vor fi in condensatie cu o eficienta minima de 108%. Condensul acid rezulatat de la cazane cat si din canalul de evacuare a gazelor arse va fi neutralizat in o statie de neutralizare, prevazuta pentru ambele cazane. Camera centralei termice satisface prevederile legale in vigoare. Ferestrele salii cazanelor sunt in numar suficient si dispuse astfel incit sa ofere o buna iluminare si ventilatie naturala, insumind o suprafata totala corespunzatoare mai mare de 5% din volumul incaperii. Instalarea cazanului se va face conform: "Prescriptii tehnice ISCIR PTC9 2003" "Normativ instalatii de incalzire I13-1994" "Normativ de gaze I6-1998" Instructiunile producatorului STAS 7132-74. Cazanele se amplaseaza avand un spatiu liber in jurul lor de circa 1000 mm. Postamentele montarii echipamentelor si utilajelor in centrala termica se executa din beton armat si sunt amplasate pe pardoseala. Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele in condensatie se va face prin tiraj natural prin cosul de fum din tuburi de plastic. Elementele de siguranta care vor fi prevazute pe cazan sunt : 2 supape de siguranta; presostat de siguranta pentru presiune maxima; presostat de siguranta pentru presiune minima; limitator de temperatura pentru apa din cazan; senzor de temperatura minima; senzor de gaze arse;

B.1. CENTRALA TERMICA.

Pagina 15 din 34

 limitator de nivel al apei; manometru; termometru. Circuitele realizate pentru prepararea de agent termic si apa calda menajera sunt urmatoarele: - circuitul dintre cazane si butelia de egalizare a presiune. Pentru recircularea agentului termic pe acest circuit se vor prevedea pompe de recirculare cu convertizor de frecventa. - Circuitele de distributie a agentului termic dintre butelia de egalizaredistribuitor-consumatori, pentru care vor fi prevazute cu sistem de recirculare individual, prevazut pentru fiecare tip de consumator. Astfel ca s-au prevazut 3 circuite de consumatori: - Circuit radiatoare incalzire camere cladire - Circuit alimentare agent termic bateria de incalzire centrala de tratare a aerului - Circuitul pentru prepararea apei calde menajere - Circuitul de back-up al pompei de caldura Electropompele de circulatie a agentului termic de incalzire sunt legate electric cu arzatorul de pe cazan, in asa fel incat functionarea arzatorului sa nu se poata face fara functionarea pompelor. Acestea vor fi prevazute cu convertizor de frecventa. Preparea de apa calda menajera se va face cu ajutorul cazanelor murale descrise mai sus. Distributia de apa calda menajera se va face la o temperatura de 60 C. Pentru mentinerea apei calde menajere la o temperatura corespunzatoare la consumatori, se va instala un sistem de recirculare, format din: - Pompa de recirculare cu un debit de 0.4 l/s - Vane, clapete de sens, etc. Se va prevedea o statie de tratare care va asigura apa la doi parametri: apa pentru consumul menajer si apa pentru uz tehnic necesara pentru umplerea instalatiei. Umplerea instalatiei cu apa se va face printr-un racord pe butelia de egalizare a presiunilor. Preluarea dilatarilor agentului termic si mentinerea presiunii in instalatie intre limitele de functionare se realizeaza prin vasele de expansiune inchise, iar racordarea se va face la butelia de egalizare a presiunii. Butelia de egalizare va fi confectionata din teava de otel cu un diametru DN300 si va respecta aceleasi norme ca si conductele metalice din centrala termica. Butelia de egalizare va fi izolata la exterior pentru micsorarea transferului termic. Compensarea dilatarilor in centrala termica se realizeaza prin schimbari de directie. In punctele cele mai inalte ale instalatie sunt montate dispozitive automate de aerisire. Conductele din centrala termica se realizeaza din teava neagra, protejata anticoroziv, izolata cu cochilii de vata minerala protejate la exterior cu tabla din aluminiu. Golirea apei din cazan, instalatie si purjele supapelor de siguranta se realizeaza prin conducte de golire grupate pe functiuni. Conductele de purja de la supapele de siguranta sunt racordate la conductele colectoare de canalizare, prin intermediul sifoanelor de pardoseala. Automatizarea prevazuta trebuie sa respecte cerintele esentiale referitoare la functiile sistemului de automatizare, sistemele de comanda, bucle de reglaj, sisteme de protectie automata, de semnalizare, de monitorizare a parametrilor functionali, siguranta efectuarii manevrelor in timpul functionarii conform pct. 2 din Prescriptia tehnica PT C11-2003 si cerintele speciale pentru

Pagina 16 din 34

sistemele de automatizare ale echipamentelor din centrale termice fara supraveghere permanenta conform PT C11-2003 anexa B. Regimul de supraveghere nepermanent in functionare poate fi stabilit doar in cazul in care constructorul cazanelor declara ca au fost proiectate, construite, complet echipate cu sisteme de automatizare si verificare pentru functionarea fara supraveghere permanenta. Supravegherea cazanelor de apa calda prevazute in acest proiect se face cu supraveghere nepermanenta, conform cerintellor PT C 11-2003. Personalul de supraveghere si operare trebuie sa fie specializat si autorizat de ISCIR (fochisti si ASI), angajat permanent al detinatorului/ utilizatorului al centralei termice , sau prin incredintarea supravegherii periodice unor agenti economici specializati in exploatarea unor astfel de centrale, care isi pot asuma legal responsabilitatea exploatarii si care dispun de personal de exploatare si supraveghere autorizat de ISCIR. In timpul functionarii cazanelor operatorul de serviciu va verifica la fata locului, starea instalatiilor tehnologice si a elementelor sistemului de automatizare, va citi si descarca memoria dispozitivului de inregistrare a evenimentelor si parametrilor de functionare ai cazanelor din perioada anterioara de functionare si va reseta sistemul pentru o noua perioada de functionare. Centrala termica va fi prevazuta cu sifoane de pardoseala legat direct la canalizare. Pardoseala acestor incaperi va avea panta de cel putin 5 spre sifon. Pentru montarea tevilor de incalzire se vor prevedea suporti de montaj iar conducetele vor fi montate pe suporti cu ajutorul bratarilor de prindere conform diametrelor conductelor. Tevile de incalzire se vor monta cu o panta de 2 pentru a se putea aerisi instalatia. Pentru distributia agentului termic se va prevedea un sistem colector/distribuitor pe care vor fi amplasate toate circuitele necesare de agent termic. Astfel ca se separa circuitele de radiatoare, centralei de tratare a aerului si circuitul boilerului de preparare apa calda. Distributia agentului termic pentru circuitele descrise mai sus se va face prin intermediul ghenelor verticale cu acces la fiecare etaje pentru operatiile de service si intretinere. Ghena de distributie va fi comuna si cu instalatiile de distributie ale instalatiilor de ventilatie, pentru usurinta operatiilor de intretinere si localizare. Compensarea dilatatiilor se va realiza prin schimbari de directie si lire de dilatare in forma de U. In apropierea compensatoarelor tip U, se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele parti ale compensatorului. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. In punctele cele mai inalte ale instalatie se vor monta aerisitoare automate. Temperatura maxima a agentului de incalzire tur/retur este 70C/50C.

B.2. INCALZIREA, RACIREA INCAPERILOR SI DISTRIBUTIA AGENTULUI TERMIC.

Incalzirea incaperilor se va realiza cu ajutorul radiatoarelor din otel. Radiatoarele se vor monta in console pe perete pe cat posibil in dreptul ferestrelor. Sunt echipate cu ventil manual de dezaerisire, robinet de golire, robinet coltar termostatat cu cap termostatic pe tur si robinet detentor pe retur. Alimentarea radiatoarelor se face printr-un sistem bitubular. Distributia agentului termic se va realiza prin intermediul coloanelor verticale si distributie

Pagina 17 din 34

orizontala la etajele D, E1, E3 rezultand ca traseele de distributie orizontala vor asigura cu agent termic radiatoarele de la 2 nivele. Tevile de incalzire vor avea o panta de 2 spre radiatoare pentru a se putea aerisi instalatia. De asemenea, tevile vor fi sustinute cu coliere de prindere din otel cu garnitura. Temperatura agentului termic de incalzire pentru radiatoare este de 70C /50C. Pentru racirea incaperilor cu destinatie de laborator si birou se vor prevedea unitati de racire tip split, formate din unitate interioara si unitate exterioara de racire. Unitatile de racire vor fi prevazute cu ventilator de recirculare, termostat de camera si unitate de racire exterioara. Pentru un bun reglaj hidraulic s-au prevazut vane de echilibrare hidraulica atat pe traseele de distributie orizontala de la etaje, cat si pe traseelui de distributie principal, la plecarea din distribuitor. Vanele de echilibrare hidraulica se monteaza pe returul conductelor de incalzire. Agentul termic pentru reteaua de radiatoare este apa curata avand o temperatura de 70C pe tur, respectiv de 50C pe retur. Distributia agentului termic se face in tavanul fals, iar coloanele fiind amplasate in ghena tehnica verticala. Distributia este realizate din tevi de PPR pentru incalzire izolate cu diametre cuprinse intre 20 x 3,4 mm si 75 x 1,52 mm, pentru diametri mai mari de Dn50 se face trecerea la tevi de otel (teava neagra). Conductele de otel se vor proteja cu doua straturi de grund. Toate conductele de distributie din interiorul cladirii sunt izolate termic cu tuburi de izolatie realizate din elastomeri (spuma de cauciuc), rezistente la foc si impermeabile la apa cu urmatoarele dimensiuni: Nr . crt 1 Diametrul conductei [mm] Dn 15 (Cu 15x1) (Cu 18x1) Dn 20 (Cu 22x1) Dn 25 (Cu 28x1.5) Dn 32 (Cu 35x1.5) Dn 40 (Cu 42x1.5) Dn 50 (Cu 54x2) Dn 65 Grosimea izolatiei [mm] 13

2 3 4 5 6 7

13 13 19 19 19 32

Compensarea dilatatiilor se va realiza prin schimbari de directie si lire de dilatare in forma de U. In apropierea compensatoarelor tip U, se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele parti ale compensatorului. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. In punctele cele mai inalte ale instalatie se vor monta aerisitoare automate, iar in punctele cele mai joase ale instalatiei se vor monta robinete de golire.

Pagina 18 din 34

Reteaua de distributie principala va fi pozata pe suporti comuni cu celelate instalatii, distanta intre acestie nu trebuie sa fie mai mare decat valorile indicate in tabelul de mai jos: Nr . crt 1 Diametrul conductei [mm] Dn 15x1) 18x1) Dn 22x1) Dn 28x1.5) Dn 35x1.5) Dn 42x1.5) Dn 54x2) Dn 65 15 (Cu (Cu 2 3 4 5 6 7 20 25 32 40 50 (Cu (Cu (Cu (Cu (Cu 1.5 2 2.5 2.75 3 3 Distanta intre suporti [m] 1.25

Pagina 19 din 34

C. INSTALATII DE VENTILARE.
C.1 INSTALATII DE VENTILARE A GRUPURILOR SANITARE.

Se va prevedea o instalatie de ventilatie numai pentru grupurile sanitare ale cladirii, exceptie facand laboratoarele prevazute cu hote de extcractie si camerele de reactivi, care vor avea un sistem separat de ventilatie, dar care va fi descris la capitolul Laboratoare. Pentru grupurile sanitare se va face o intalatie de ventilatie locala de evacuare a aerului viciat. Se vor prevedea astfel guri de aspiratie, clapete de reglaj manuale siun ventilator turela montat pe terasa. Debitele de aer evacuat din spatiile grupurilor sanitare s-a stabilit conform normativelor in vigoare: WC 100 m/h Lavoar 50 m/h Debitul aspirat din fiecare grup sanitar este de 150 m/h, rezultand un debit total al ventilatorului de aspiratie aferente corpului de laboratoare de 1200 m/h, respectiv pentur corpul de birouri un debit de 900 m/h. Aerul de compensare este aspirat din spatiile invecinate prin intermediul grilelor de transfer, montate in usile de acces. Grilele de transfer sunt montate in usi si sunt fabricate din aluminiu, fiind alese in asa fel incat pierderea de presiune la debitul maxim vehiculat sa nu depasesca 10 Pa. Pe racordul catre fiecare gura de aspiratie s-a prevazut o clapeta de reglaj manuala, iar pe tubulatura principala de aspiratie ce pleaca de la fiecare grup sanitar se va prevedea o clapeta de inchidere manuala, pentru separarea grupului in caz de necesitate. Aspiratia aerului viciat se va face prin intermediul unei coloane verticale de tubulatura, la care va fi racordat tubulaturile de aspiratie de la fiecare grup sanitar in parte. Se va prevedea si o clapeta de sens pe aspiratia ventilatorului. Prin aceasta metoda se va tine in depresiune spatiile cu destinatii de grupuri sanitare, evitandu-se patrunderea aerului dinspre aceste incaperi spre celelalte. Sustinerea tubulaturii de ventilatie se va realiza cu ajutorul colierelor de prindere si a tijelor filetate pentru tubulaturile circulare, iar pentru tubulaturile rectangulare sustinerea se va realiza cu ajutorul tijelor filetate si a lanturilor. Distanta maxima dintre doua sustineri nu trebuie sa depaseasca 2 m pentru tubulaturile cu perimetrul sectiunii mai mic de 1600 mm si 1.5 m pentru tubulaturile cu perimetrul sectiunii mai mare de 1600 mm.

Pagina 20 din 34

3. Solutii tehnice de instalatii necesare functionarii laboratoarelor. D.INSTALATII SANITARE SI CANALIZARE INTERIOARA.
D.1. INSTALATII SANITARE INTERIOARE: DISTRIBUTIA AR, AC SI REC.
Alimentarea cu apa rece si apa calda de consum menajer a laboratoarelor se va face din reteaua de distributie interioara a intregii cladiri. Apa calda de consum este asigurata de la centrala termica, dispusa in spatiu tehnic din cadrul demisolului. Dimensionarea conductelor de apa rece si calda pentru consum menajer s-a facut conform STAS 1478-90. Debitul de calcul de apa rece se va determina pe baza sumei de echivalenti al punctelor de consum, tinind seama de tipul cladirii si regimul de furnizare al apei, pentru: - Vas WC 14 buc - Lavoare 14 buc - Pisoare 7 buc - Dus 1 buc - Spalatoare laboratoare - 45 buc Conform normativelor in vigoare, s-a prevazut cate un dus de urgenta pentru fiecare laborator din departamentul chimie/fizica/bilogie, pentru spalare in cazurile de contact cu substantele chimice. Spalatoarele din fiecare laborator va fi alimentat atat cu apa rece de comsum menajer de la statia de tratare apa din spatiul centralei termice, cat si cu apa rece demineralizata de la statia de demineralizare din spatiul tehnic de la demisol. Astfel ca s-a prevazut o statie de demineralizare formata din: - Filtru mecanic grosier 150 m: 2 buc - Rezervor tampon apa bruta 9 m: 1 bucata - Grup de pompare 5 m/h si p=5 bar: 1 buc - Dedurizator 5 m/h: 1 buc - Filtru carbune activ 5 m/h: 1 buc - Filtru mecanic grosier 25 m: 2 buc - 3.5 m/h permeat rezultat la aprox. 5 S/cm/75% eficienta din functionare/ la 15 C temperatura apei de alimentare: 1buc - Instalatie eliminare CO2 din apa demineralizata 5 m/h: 1buc - Statie reglare PH: 1 buc - Grup de pompare 4 m/h si p=5 bar: 1 buc - Filtru mecanic fin: 2 buc - Sterilizarator UV 4.5 m/h: 1 buc - Electrodeionizare 3 m/h: 1 buc - Rezervor apa ultrapura inox AISI 316 + filtru aer hepa 1buc - Grup de pompare 4 m/h si p=5 bar: 1 buc - Filtru mecanic fin 2 m: 2 buc - Sterilizarator UV 4.5 m/h: 1 buc - Automatizare: 1 buc Debitul de calcul de apa calda menajera s-a determinat pe baza sumei de echivalenti al punctelor de consum, tinind seama de tipul cladirii si regimul de furnizare al apei la o temperatura de 60C.

Pagina 21 din 34

Prepararea apei calde menajere a fost descrisa mai sus in la punctul A.4. Pentru limitarea risipei de apa, precum si pentru evitarea stagnarii si racirei apei calde menajere se va realiza un sistem de recirculare, format din pompa de recirculare, teava de distributie si robineti de inchidere. Sistemul de recirculare va fi prevazut pentru traseul apei calde menajere cuprins intre boiler si consumatorul cel mai indepartat al retelei. Calculul hidraulic s-a realizat in functie de debitul de calcul in ipoteza unui regim de curgere turbulent. Se va adopta o schema inferioara de alimentare cu apa rece, apa calda si recirculare, cu o distributie principala fiind facuta la nivelul tavanului fals de parter, iar pe verticala distributia se face prin intermediul coloanelor montate in ghene mascate si prevazute cu guri de vizitare, atat pentru grupurile sanitare de pe fiecare nivel cat si pentru obiectele sanitare din laboratoarele departamentului chimie/fizica/biologie. Fiecare teava de distributie orizontala se va fi prevedea cu robinet de inchidere. Fiecare grup sanitar si laborator va fi prevazut cu o usita de vizitare cu robineti de izolare pentru apa rece, calda, respectiv recirculare. Obiectele sanitare se racordeaza la conductele de legatura prin intermediul racordurilor flexibile de diametru corespunzator. Montarea obiectelor se face conform STAS 1504 85. Conductele de apa rece demineralizata, apa rece menajera, apa calda menajera si recirculare se vor realiza din conducte de polipropilena reticulata PPR. Conductele vor fi izolate termic cu izolatie de (9 22) mm in functie de diametrul conductelor, pentru tevile de apa calda si recirculare, si izolatie de (9 22) mm in functie de diametrul conductelor, pentru tevile de apa rece impotriva condensului. Pentru pozarea tevilor se utilizaeaza suporti si bratariri de prindere conform diametrelor conductelor. La trecerea conductelor prin pereti si plansee se vor prevedea tuburi protectoare din tevi de otel avind diametrul cu o dimensiune mai mare decit conducta protejata. Punctele cele mai de jos ale instalatiei vor fi prevazute cu robineti de golire. Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda se va realiza prin schimbari de directie si lire de dilatare in forma de U. In apropierea compensatoarelor tip U, se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele parti ale compensatorului. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. Instalatiile de apa rece, apa calda menajera si recirculare vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea la etanseitate la presiune la rece incercarea de functionare Instalatia de apa calda menajera se va supune suplimentar la incercarea de etanseitate si rezistenta la cald.

D.2. INSTALATIA DE CANALIZARE INTERIOARA AFERENTE LABORATOARELOR.

Evacuarea apelor uzate de la laboratoare departamentului chimie/fizica/biologie se va face separat fata de canalizarea menajera si pluviala. Fiecare laborator din cadrul departamentului chimie/fizica/biologie va fi dotat cu cate un spalator.

Pagina 22 din 34

Evacuarea apelor uzate din incinta laboratoarelor de cercetare din cadrul departamentului chimie/fizica/biologie se va face prin intermediul sifoanelor obiectelor sanitare si al sifoanelor de pardoseala. Apele uzate provenite de la laboratoare vor fi colectate separat si vor fi trecute printr-o statie de tratare si neutralizare. Dupa tratare, apele uzate de la laboratoare vor fi colectate de canalizarea exterioara a orasului, impreuna cu apele uzate menajere si cele meteorice. Statia de tratare si neutralizare ape uzate laboratoare va fi amplasat in incinta obiectivului. Dimensionarea instalatiei interioare de evacuare a apelor uzate menajere s-a realizat conform STAS 1795-87. Racordarea conductelor de legatura la coloane sau direct la colectoarele orizontale (dupa caz), se face prin intermediul ramificatiilor si al coturilor la 45. In vederea crearii posibilitatii de vizitare se vor prevedea piese de curatire pe fiecare coloana la fiecare nivel. Fixarea coloanelor de elementele de rezistenta ale cladirii se va face cu bratari de prindere cu inel de cauciuc. La trecerile prin pereti, plansee si fundatii se vor respecta conditiile tehnice impuse la instalatiile de alimentare cu apa. Pentru pozarea ingropata se vor respecta conditiile tehnice impuse la conductele de canalizare exterioara. Conductele de legatura si coloanele se vor executa din tuburi de PP pentru canalizari interioare, imbinate cu mufa si garnituri din cauciuc. Preluarea dilatarilor se va face de catre mufa fiting-ului ce face legatura cu tubul de canalizare. Ventilarea instalatiei de canalizare se asigura prin conducte de PP 50 mm, 75 mm sau 110 mm, prin prelungiri ale coloanelor de curgere deasupra terasei si prin intermediul aeratoarelor cu membrana, acolo unde ventilatia naturala nu este posibila. La exterior in capatul tubulaturii de ventilatie a retelei de canalizare se vor prevedea caciuli de protectie, pentru a impiedica patrunderea apei, zapezii etc.. Dupa efectuarea montajelor si inaintea efectuarii umpluturilor, in cazul reteleor sub cota 0,00, respectiv inchiderea ghenelor si a tavanelor false se efectueaza proba la etanseitate si proba de functionare.

E. INSTALATII TERMICE
Asigurarea agentului termic de incalzire se va face de la centrala termica, amplasata in camera tehnica de la demisolul cladirii, iar asigurarea agentului de racire se va face de la agregatul de racire montat pe acoperisul cladirii. Descrierea centralei termice a fost facuta mai sus la punctul B.1.

E.1

CENTRALA DE FRIG.

Asigurarea agentului de racire cu temperatura de 7C/12C se va face de la un agregat de racire apa-aer, montat pe terasa exterioara a cladirii. Puterea totala de racire asigurata de utilajul de racire este Pr=56 kW. Agregatul de racire functioneaza modulat in functie de gradul de incarcare. Calculul necesarului de frig s-a realizat in conditiile de racire a aerului proaspat de la temperatura de 35 C la temperatura de introducere 16 C. Agregatul pentru producerea agentului de racire este chiller cu compresor surub. Umplerea circuitului de racire se va face de la o statie de tratare a apei din centrala termica montata la demisolul cladirii, care este comuna si pentru tratarea apei de umplere a circuitului de incalzire.

Pagina 23 din 34

Agentul termic racit va fi apa cu glicol 35 %, pentru evitarea inghetului pe timp de iarna, din cauza amplasarii in exterior a agregatului. Utilajul de racire va fi prevazut cu un modul hidraulic format din: - Pompa de circulatie cu un debit nominal de 13.2 m/h si p=10.6 mCA - Vas tampon cu un volum util de 320 l - Doua vase de expansiune cu un volum de 8l - Supapa de siguranta - Armaturi Tevile de transport agent de racire vor fi din otel conform SR EN 10216, izolate termic cu elastomeri (spuma de cauciuc). Toate conducte din otel vor fi protejate anticoroziv. Pentru montarea tevilor se vor prevedea bratari de prindere conform diametrelor conductelor. In punctele cele mai inalte ale instalatie se vor monta aerisitoare automate. Temperatura agentului de racire asigurat de agregatul de racire va fi de maxim 7C/12C, tur/retur.

E.2

INCALZIREA, RACIREA INCAPERILOR SI DISTRIBUTIA AGENTULUI TERMIC.

Incalzirea incaperilor cu destinatia de laborator de cercetare se va realiza cu ajutorul radiatoarelor din otel. Radiatoarele se vor monta in console pe perete pe cat posibil in dreptul ferestrelor. Sunt echipate cu ventil manual de dezaerisire, robinet de golire, robinet coltar termostatat cu cap termostatic pe tur si robinet detentor pe retur. Alimentarea radiatoarelor se face printr-un sistem bitubular din reteaua de distributia a agentului termic descrisa la capitolul B2. Pentru un reglajul hidraulic s-au prevazut vane de echilibrare hidraulica atat pe traseele de distributie orizontala de la etaje, cat si pe traseul de distributie principal, la plecarea din distribuitor. Vanele de echilibrare hidraulica se monteaza pe returul conductulor de incalzire. Pentru racirea laboratoarelor se vor prevedea unitati de racire tip split, formate din unitate interioara si unitate exterioara de racire. Unitatile de racire vor fi prevazute cu ventilator de recirculare, termostat de camera si unitate de racire exterioara. Incalzirea si racirea aerului proaspat pentru laboratoarele prevazute cu hote se face in centrala de tratare a aerului, amplasata pe acoperisul cladirii. Reglajul temperaturii la bateria de racire se va face cu ajutorul vanei cu 3 cai de amestec montata pe retur. Reglajul temperaturii la bateria de incalzire este in functie de temperatura aerului introdus si se va face cu ajutorul vanei cu 3 cai de amestec montata pe tur si pompa de circulatie montata intre vana de amestec si bateria de incalzire. Reteaua de distributie a agentului termic catre bateriile de incalzire se face prin intermediul tevilor de otel (teava neagra) izolate corespunzator pozitiei de pozare. In cazul pozarii in interiorul cladirii grosimea izolatiei este data in tabelul de mai jos, iar in cazul pozarii in exterior conductele se vor proteja cu izoalatie din vata minerala de 50 mm protejate la exterior cu tabla de aluminiu. Toate conductele de distributie din interiorul cladirii sunt izolate termic cu tuburi de izolatie realizate din elastomeri (spuma de cauciuc), rezistente la foc si impermeabile la apa cu urmatoarele dimensiuni: Nr. Diametrul Grosimea

Pagina 24 din 34

conductei [mm] izolatiei [mm] Dn 15 (PPR 25 x 13 4,2) 2 Dn 20 (PPR 32 x 13 5,4) 3 Dn 25 (PPR 40 x 13 6,4) 4 Dn 32 (PPR 50 x 19 8,4) 5 Dn 40 (PPR63 x 19 10,5) 6 Dn 50 (PPR 75 x 19 12,5) 7 Dn 65 32 Compensarea dilatatiilor se va realiza prin schimbari de directie si lire de dilatare in forma de U. In apropierea compensatoarelor tip U, se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele parti ale compensatorului. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. In punctele cele mai inalte ale instalatie se vor monta aerisitoare automate, iar in punctele cele mai joase ale instalatiei se vor monta robinete de golire.

crt 1

Pagina 25 din 34

F. INSTALATII DE VENTILARE.
F.1 INSTALATII DE VENTILARE A LABORATOARELOR.

S-a prevazut o instalatie de ventilatie pentru laboratoarele de cercetare care au prevazute hote sau nise de aspiratie, astfel incat sa se asigure debitul de aer necesar de compensare in cazul functionarii acestora. Pentru aceasta s-a prevazut o centrala de tratare a aerului montata pe terasa exterioara cladirii. Centrala de tratare a aerului va fi in regim de 100 % aer proaspat. Centrala de tratare a aerului va avea in componenta: filtre de aer (pe refulare filtru tip sac clasa F5 conf. EN 779 si pe aspiratie un filtru tip sac clasa G4 conf. EN779), ventilator cu convertizor de frecventa pentru circulatia aerului, baterie de incalzire, baterie de racire si atenuatoare de zgomot. Pentru incalzirea aerului pe perioada de iarna centrala de tratare va fi dotata cu o baterie de incalzire cu o putere de 78 kW respectiv pentru racirea aerului pe perioada verii centrala va fi echipata cu o baterie de racire cu o putere de 56 kW. Centrala de tratare a aerului va asigura doar introducerea aerului in incaperi, aspiratia se va face cu ajutorul hotelor si niselor de aspiratie. Debitul de refulare este Qref=6000 m/h. Convertizorul de frecventa este necesar pentru a se asigura debitul de aer proaspat strict necesar pentru fiecare camera, reducandu-se consumul de energie prin functionarea ventilatoarelor. Stabilirea debitelor de aspiratie pentru fiecare camera in parte s-a facut conform debitului de aspiratie a hotelor si niselor din camera respectiva. Mentinerea debitelor stabilite se va realiza cu ajutorul clapetelor servomotorizate de debit variabil, instalate pe tubulatura de refulare din fiecare camera. In cazul in care se porneste hota din laborator, clapeta servomotorizata va trece pe regimul maxim de functionare, pentru a asigura debitul maxim necesar camerei respective, iar dupa incheierea functionarii hotei, aceasta va trece pe o treapta minima de functionare. Treapta minima de functionare s-a considerat 10% din debitul total al camerei respective. Funtionarea si automatizarea clapetelor servomotorizate instalate pe ramura de refulare se va face in functie de functionarea hotelor din interiorul laboratoarelor. Pentru siguranta, clapetele servomotorizate vor fi prevazute si cu intrerupator manual ON/OFF/Max/Min montat pe peretele fiecarei incaperi pe care o deserveste clapeta respectiva. Conform celor mentionate mai sus, in cazurile in care functionarea tuturor hotelor de aspiratie este oprita, centrala de tratare a aerului va functiona pe o treapta minima de 10 % din capacitatea maxima. Pentru introducerea aerului in incaperi se vor folosi anemostate de refulare cu plenum. La alegerea si pozitionarea anemostatelor se va tine cont de viteza la iesire din anemostat, astfel incat sa fie influentata acuratetea masuratorilor. Hotele prevazute pentru laboratoarele de cercetare sunt de tipul: - Nise chimice cu debitul de 1500 m/h: 3 buc - Nise cu palnie avand debitul de 750 m/h: 2 buc - Nise biologice cu flux laminar cu debitul de 750 m/h: 2 buc Nisele de aspiratie sunt prevazute ce ventilator de aspiratie. Fiecare nisa va fi racordata la o retea de distributie a aerului viciat si vor fi refulate spre exterior cu ajutorul unui ventilator de aspiratie montat pe acoperisul cladirii. Inainte de refularea aerului viciat in exterior de la hotele laboratoarelor de cercetare, se va prevedea o filtrare corespunzatoare. Unitatile terminale si nisele de aspiratie vor fi alese in asa masura incat sa nu se depaseasca pragul de zgomot de 35 dB(A).

Pagina 26 din 34

Distributia aerului de la centrala de tratare a aerului spre unitatile terminale, cat si de la nise spre exterior se va realiza prin intermediul tubulaturii rectangulare si circulara (tabla galvanizata) montata mascat la nivelul tavanului fals. Racordarea elementelor terminale se realizeaza cu tubulatura flexibila. Se va realiza o distributie verticala prin intermediul coloanelor verticale, amplasate in ghena tehnica, de la care se vor racorda tubulaturile de distributie orizontale de la nivelul laboratoarelor. Sustinerea tubulaturii de ventilatie se va realiza cu ajutorul colierelor de prindere si a tijelor filetate pentru tubulaturile circulare, iar pentru tubulaturile rectangulare sustinerea se va realiza cu ajutorul tijelor filetate si a lanturilor. Distanta maxima dintre doua sustineri nu trebuie sa depaseasca 2 m pentru tubulaturile cu perimetrul sectiunii mai mic de 1600 mm si 1.5 m pentru tubulaturile cu perimetrul sectiunii mai mare de 1600 mm. Pentru evitarea aparitiei condensului tubulatura de refulare se va izola cu izolatie realizata din elastomeri (spuma de cauciuc), rezistente la foc si impermeabile la apa cu urmatoarele cu grosime 9 mm, iar pentru tubulaturile situate la exterior se va recurge la izolarea atat a tubulaturii de refulare cat si cea de aspiratie cu izolatie din vata minerala cu grosime de 50 mm protejata cu tabla de aluminiu. Aerul proaspat introdus va fi aer filtrat, incalzit, si va fi introdus direct in incapare prin intermediul anemostatelor. Temperatura de refulare a aerului proaspat in incapere este : 161 C in cazul sezonului cald de vara. 281 C in cazul sezonului rece de iarna. Pentru asigurarea regimului fluctuant de functionare ventilatorul centralei de tratare a aerului si ventilatorul de aspiratie hote vor fi dotate cu convertizor de frecventa. Pentru fiecare camera de reactivi se va face o intalatie de ventilatie locala de evacuare a aerului viciat. Se vor prevedea astfel guri de aspiratie, clapete de debit constant si ventilatilatoare axiale cu montaj pe tubulatura. Debitul de aer aspirat din fiecare camera reactivi va fi de 400 m/h. Fiecare camera de reactivi va fi prevazuta cu un ventilator axial din polipropilena montat pe tubulatura de aspiratie. Tubulatura care va deservi instalatia de evacuare va fi din polipropilena rezistenta la acizi. Aerul evacuat din aceste incaperi va fi refulat la exterior pe fatada cladirii prin intermediul unei grile. Aerul de compensare este aspirat din spatiile invecinate prin intermediul grilelor de transfer, montate in usile de acces. Grilele de transfer sunt montate in usi si sunt fabricate din aluminiu, fiind alese in asa fel incat pierderea de presiune la debitul maxim vehiculat sa nu depasesca 10 Pa. Pe racordul catre fiecare gura de aspiratie s-a prevazut o clapeta de debit constant manuala, iar pe tubulatura principala de aspiratie ce pleaca de la fiecare camera reactivi se va prevedea o clapeta de inchidere manuala, pentru separarea acesteia in caz de necesitate. De asemenea se va prevedea si o clapeta de sens pe aspiratia ventilatorului. Prin aceasta metoda se va tine in depresiune spatiile camerelor reactivi, evitandu-se patrunderea aerului dinspre aceste incaperi spre celelalte. Se va realiza o distributie verticala prin intermediul coloanei verticale, amplasate in ghena tehnica, de la care se vor racorda tubulaturile de distributie orizontale pentru fiecare camera reactivi.

Pagina 27 din 34

G.INSTALATII FLUIDE TEHNICE

Se va prevedea o instalatie de fluide tehnice pentru racordarea la reteaua a fiecarui laborator in parte, cu respectarea standardelor si normativelor in vigoare. Gazele tehnice necesare functionarii laboratoarelor in conditii optime sunt: AC(aer comprimat), Vac (vacuum), N2 (azot) si apa demineralizata. In conformitate cu tema si planurile aferente s-au dimensionat instalatiile de distributie a gazelor tehnice constand in urmatoarele : A. Instalatie de fluide tehnice B. Puncte de conectare si utilizare a gazelor tehnice C. Monitorizare si alarmare gaze tehnice a. Tablou de monitorizare si alarmare a functionarii b. Tablou de monitorizare si alarmare de urgenta Asigurarea AC se va realiza prin prevederea unei statii de aer comprimat, care va fi montata in spatiul tehnic de la demisolul cladirii. Statia de aer comprimat va fi formata din: - Compresor cu surub cu un debit de 3720 l/min - Vas de 1500 l Asigurarea Vac se va face cu ajutorul unei instalatii de vid tehnic, montata in spatiul tehnice de la demisolul cladirii. Instalatia de vid tehnic va avea urmatoarele date tehnice: - Debit 3000-3200 l/min - Presiune limita 1 mbar - Zgomot sub 50 dB(A) Asigurarea azotului N2 se va face cu ajutorul unei statii de producere azot, care va fi compusa din: - Compresor cu surub cu un debit 1005 l/min - Dispozitiv de comanda - Unitate de uscare aer - Generator N2 cu un debit minim de 21.4 Nm/h - Sistem de filtrare - Vas de acumulare aer de 3000 l - Vas acumulare si stocare azot 270 l Azotul va fi produs cu o puritate de circa 99.995%. Asigurarea apei demineralizate se va face cu ajutorul unei statii special prevazute in acest sens, care va fi amplasata in spatiul tehnice de la demisolul cladirii. Aceasta va avea in dotare urmatoarele componente: Filtru mecanic grosier 150 m: 2 buc Rezervor tampon apa bruta 9 m: 1 bucata Grup de pompare 5 m/h si p=5 bar: 1 buc Dedurizator 5 m/h: 1 buc Filtru carbune activ 5 m/h: 1 buc Filtru mecanic grosier 25 m: 2 buc

Pagina 28 din 34

3.5 m/h permeat rezultat la aprox. 5 S/cm/75% eficienta din functionare/ la 15 C temperatura apei de alimentare: 1buc Instalatie eliminare CO2 din apa demineralizata 5 m/h: 1buc Statie reglare PH: 1 buc Grup de pompare 4 m/h si p=5 bar: 1 buc Filtru mecanic fin: 2 buc Sterilizarator UV 4.5 m/h: 1 buc Electrodeionizare 3 m/h: 1 buc Rezervor apa ultrapura inox AISI 316 + filtru aer hepa 1buc Grup de pompare 4 m/h si p=5 bar: 1 buc Filtru mecanic fin 2 m: 2 buc Sterilizarator UV 4.5 m/h: 1 buc Automatizare: 1 buc

Distributia gaze tehnice se va realiza prin coloane principale verticale montate in ghene tehnice special prevazute, iar distributia la fiecare nivel in parte se va face prin trasee orizontale montate in tavanul fals. De la traseele orizontale se vor racorda fiecare laborator in parte. Se va evita montarea conductelor de distributie in zona unde exista pericolul de lovituri mecanice. Pe alimentarea principala a fiecarei retele se va prevedea cate un robinet de separatie, iar suplimentar pentru circuitul de aer comprimat se va prevedea si o purjare. Retelele de conducte pentru aerul comprimat se vor monta cu panta de 0.3% in sensul de curgere al agentului, iar in capete vor avea robineti de purjare, iar pentru celelalte gaze tehnice conducta montata va fi fara panta. Armaturile folosite sint de costructie speciala din otel inoxidabil. Montarea armaturilor se face fara a supune tevile la tensiuni. Se va adopta solutia racordarii la laboratoare cu toate gazele necesare, astfel incat sa se elimine constrangerile care pot aparea legate de schimbarea destinatiei incaperii. La fiecare nivel, in interiorul ghenei de distributie verticala se va prevedea un panou monitorizare si racord pentru butelii, in cazul in care se doreste alimentarea locala, la fiecare nivel cu gaze tehnice. In interiorul incaperii se vor prevedea console de distributie, iar pentru fiecare gaz tehnic in parte se va prevedea o vana de inchidere automata si cu un senzor de detectia a scurgerilor accidentale. Amplasarea punctelor de alimentare cu gaze tehnice se face tinand seama de instalatiile si aparatele folosite la in cercertare din cadrul fiecarui laborator in parte. In interior retelele de conducte se vor poza aparent pe console metalice. Prinderea se va face cu bratari de prindere. Distantele intre reazemele mobile este de 0.8 m la conductele de pana la 28x1.5 mm si 0.9 m la cele de 35x1.5mm. La pozarea in exterior distantele intre punctele mobile este de 0.8 m. Trecerile prin pereti si plansee ale conductelor se vor face in tevi de protectie, care sa depaseasca suprafata elementului de constructie in ambele sensuri cu cel putin 5 mm si sa fie cu cel putin doua dimensiuni mai mare fata de conducta protejata. Imbinarile se vor realiza prin sudura cu aliaj de argint. Resturile ramase pe partea exterioara a lipiturii vor fi inlaturate. La conductele de transport degresarea se va face atit inainte cit si dupa montare. Imbinarile se vor realiza la cel putin 3 m distanta fata de incrucisari cu alte retele.

Pagina 29 din 34

Toate schimbarile de directie se vor face cu curbe avind raza de curbura minima 5D, nu se admite folosirea coturilor. Tevile necesara distributiei azotului va fi din tevi otel inox de puritate inalta fara continut de arseniu, degresate, decapate, fara pelicula de oxid de cupru, debitate la dimensiuni fixe si inchise ermetic la ambele capete. Tevile pentru aerul comprimat si vacuum vor fi realizate din cupru medical degresate. Conductele de apa rece demineralizata se vor realiza din conducte de polipropilena reticulata PPR. Tevile de otel inox de puritate inalta vor fi conforme cu Standardul 13348:1998 privind puritatea. Tevile va fi insotita de Certificate de standard pentru acest tip de aplicatie si va fi inscriptionata conform SR EN 13348. Fitingurile vor fi din acelasi material cu al tevii si trebuie sa respecte aceleasi conditii de calitate si de imbinare. Tevile vor fi identificate pe tot traseul cu etichete adezive inscriptionate cu simbolul gazului si sensul de curgere, in conformitate cu SR EN 737-3. Toate conductele vor fi legate la pamant. Intre coloanele de alimentare si distributiile de nivel se vor monta robineti pentru sectionare. Se va prevedea un panou de monitorizare, alarmare si control la parter destinat monitorizarii si alarmarii in cazul utilizarii gazelor tehnice. Pe toata perioada lucrarilor, tevile vor fi protejate de patrunderea impuritatilor prin dopuri montate la capete. Dupa verificarea tuturor elementelor componente ale traseelor de gaze tehnice in vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite in timpul montajului si remedierii lor, se trece la efectuarea urmatoarelor probe: - Proba de rezistenta a retelei de conducte la presiunea de 1.5 ori presiunea de lucru (de regim) insa cel putin 0.1 MN/mp ( 1 kgf/cmp). Aceasta proba se face cu aer comprimat sau cu apa. Imbinarile se verifica cu emulsie de apa si sapun. - Proba de etanseitae se executa cu agentul vehiculat la presiunea de lucru. Inainte de probare instalatia este suflata cu azot comprimat. Nu se admit pierderi de gaz peste 1% din volumul initial pentru conducte cu presiunea de lucru pana la 0.1 MN/mp si 0.3% pentru presiuni mai mari. Inainte de a fi data in exploatare, reteaua conductelor de oxigen trebuie sa fie degresata prin spalare cu tetraclorura de carbon (CCl4). Dupa spalare resturile de solutie se indeparteaza cu ajutorul aerului fierbinte sau a vaporilor de apa insuflati pe conducta. Exploatarea instalatiilor de oxigen trebuie facuta de personal calificat, care sa cunoasca normele de tehnica securitatii si protectia muncii specifice acestor tipuri de instalatii. Proba de etanseitate se va face astfel: se introduce in instalatie presiunea de 10 kgf/cmp, urmand ca in aceasta situatie toate prizele de oxigen si colectorul sa fie inchise, incat oxigenul, sa ramana constant la presiunea de regim in reteaua de conducte. Robinetele de trecere vor fi deschise. Se va urmari ca 24 de ore presiunea din retea sa nu scada. La executarea lucrarilor de instalatii de distributie a gazelor tehnice se vor utiliza numai materiale verificate in ce priveste respectarea conditiilor tehnice prevazute in proiect si corespondenta cu standardele sau normele interne in vigoare. Nu se vor utiliza materiale care prezinta defecte.

Pagina 30 din 34

La executia lucrarilor se vor respecta cu strictete instructiunile ISCIR si normele de tehnica securitatii, protectia muncii si protectia contra incendiilor in vigoare. Toate lucrarile se vor executa cu mesteri autorizati - calificati. MONITORIZARE SI ALARMARE GAZE TEHNICE Tablou de monitorizare si alarmare a functionarii Panoul de alarmare va fi conectat la senzorii de presiune a tuturor surselor de gaze tehnice si va alarma acustic si vizual orice iesire a presiunii din parametri nominali. Panoul va avea tasta de confirmare pentru oprirea temporara a alarmei acustice. Panoul va avea lampa de test pentru confirmarea alimentarii cu energie electrica. Tablou de monitorizare si alarmare de urgenta Tabloul se va monta pe fiecare nivel si este destinat monitorizarii permanente a presiunii fluidelor tehnice, alarmarea sonora si vizuala in cazul depasirii limitelor admise a presiunii, precum si intreruperea acestora in cazurile de urgenta. Echipamentul este compus din: - Valva de inchidere pentru fiecare gaz tehnic. Permite intreruperea alimentarii retelei de distributie cu gazul tehnic respectiv - Alimentare de urgenta (conform EN739:1998). Conector (NIST) de urgenta ce permite cuplarea directa a unei surse suplimentare (butelie) pentru alimentarea retelei in cazuri de urgenta (executare de lucrari de intretinere la statia centrala de gaze tehnice sau defectiuni ale acesteia). - Senzor de presiune pentru fiecare gaz tehnic. Masoara presiunea curenta in instalatie si transmite semnale catre unitatea de alarmare atunci cind presiunea iese din parametri de functionare normala. - Manometru pentru fiecare gaz tehnic. Indica presiunea curenta in instalatie. - Unitatea de alarmare. Primeste semnal de la fiecare senzor de presiune. Alarmarea se va face acustic si vizual. Unitatea de alarmare va avea tasta de confirmare pentru oprirea temporara a alarmei acustice si tasta de testare a functionarii alarmei. - Carcasa metalica cu usa cu cheie si sistem deschidere de urgenta. Carcasa metalica prevazuta cu incuietoare cheie. Sistemul deschidere de urgenta este realizat printr-un sistem de deschidere a usii, prin lovire cu pumnul. Sistemul este conform EN 737-3.

4. INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE

Cerinta A rezistenta si stabilitate se vor respecta prevederile proiectului de structura; Cerinta B siguranta in exploatare se respecta prevederile STAS 6131 privind dimensionarea parapetilor si balustradelor, STAS 2965 privind dimensionarea scarilor si treptelor, normativului NP051/2001 referitor la masurile pentru persoanele cu handicap locomotor si NP068 din 2002; Cerinta C securitatea la incendiu conform prevederilor scenariului de siguranta la incendiu;

Pagina 31 din 34

Se vor respecta cerintele impuse de : Normativ de siguranta la foc a constructiilor P.118-99; Normativul pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor NP 086-05; Normativul pentru proiectarea i executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pna la 1000 V c.a. i 1500 V c.c. NP- I7- 02; Normativul pentru proiectarea i executarea instalatiilor de paratrasnet I.20 -2000;Normativul pentru proiectarea i executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor I.18/2-02;Normativul pentru proiectarea i executarea instalatiilor de ncalzire centrala I. 13-02;Normele generale de aparare mpotriva incendiilor - NP 163/2007; Ordinul MAI 80 /2009. Cerinta D A igiena si sanatatea oamenilor se respecta OMS nr. 331/1999, STAS 6472, NP008 privind puritatea aerului, STAS 6221 si STAS 6646 privind iluminarea naturala si artificiala; B - refacerea si protectia mediului se respecta prevederile legilor 265/2006, 107/1996, OG 243/2000, HGR 188/2002; Cerinta E A izolarea termica si economia de energie se respecta OG 29/2000, normativele C107/1,2,3,4-2005 Se vor realiza izolatii termice corespunzatoare pentru toate traseele de conducte si tubulatura, conform specificatiilor din prezentul memoriu. Constructia centralelor de aer va fi pentru clasa A de eficienta energetica. Pompele si ventilatoarele sunt cu turatie variabila rezultand o economie de energie de minim 30% fata de motoarele fara convertizor de frecventa. Cazanele prevazute sunt cu functionare in condensatie avand un randament de 108%. Centrala de tratare a aerului este prevazuta ventilatoare cu convertizor de frecventa, pentru reducerea consumului de energiei electrice. Se va asigura un management corespunzator prin partea de proiectare al sistemului de ventilatie si conditionare a aerului, astfel incat pierderile energetice datorate utilizarii necorespunzatoare si neeconomice sa fie reduse la minim. B izolarea hidrofuga se respecta prevederile normativului NP040-2002. Cerinta F protectia la zgomot se respecta prevederile normativului C1252005 Noul obiectiv, prin activitatea pe care o desfasoara in incinte inchise si izolate fonic nu constituie o sursa de poluare cu zgomot si vibratii. In afara incintelor cu destinatia cercetare, invatamant si spatii tehnice aferente, sursa de poluare o constituie autoturismele personalului. Mentionam ca obiectivul studiat inregistreaza un nivel de zgomot rezultat din efectul cumulativ al nivelului de zgomot produs de traficul intern si de traficul rutier, fara a se putea delimita zgomotul produs strict de activitatea obiectivului. Prin grija antreprenorului general nivelul de zgomot se va incadra in limitele admisibile incintelor publice si rezidentiale aflate in mediul urban, stabilite de STAS 10009/1998. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ca sursa de poluare pentru utilizatorii cladirii va fi rezultatul unui cumul de solutii privind realizarea arhitecturala si structurala a obiectivului recum si din dotarea acestuia cu instalatiile aferente astfel :

Pagina 32 din 34

- cladirile vor fi izolate termic si fonic, materialele utilizate prezentand o caracteristica fono-izolatoare corespunzatoare cerintelor normelor europene in domeniu - utilajele si echipamentele ce vor dota cladirile se vor amplasa in incaperi special destinate izolate acustic fata de spatiile adiacente. Constructia acestor echipamente va fi in sistem insonorizat, valoarea maxima admisa a nivelului de zgomot la 5 m fata de acestea, in spatiu inchis fiind de 65 dB. Amplasarea utilajelor va fi facuta pe postamente in constructia anti-vibranta cu strat de pluta si neopren suplimantar fiind echipate din fabrica cu suporti antivibranti cu arcuri. - conductele se racordeaza la echipamentele ce constituie sursa de vibratii prin racorduri elastice - pe tubulaturile si centrala de aer vor fi prevazute atenuatoare de zgomot si racorduri elastice la racordarea intre acestea. Suplimentar tubulaturile vor fi izolate termic si fonic iar viteza aerului prin acestea nu va depasi valorile admise corespunzatoare spatiului pe care il deservesc - pentru echipamentele montate deasupra tavanului fals se va proceda la fonoizolarea locala deasupra tavanului fals, in dreptul echipamentului cu placi de vata minerala rigida si fibra de sticla, materiale utilizate in asociere pentru performantele ridicate pe toate frecventele sursei de zgomot. - dimensionarea conductelor de distributie apa si a celor de canalizare va fi pentru viteze de curgere in regim turbulent in limitele impuse de normative. Suplimentar alegerea traseelor de conducte de apa si canalizare va fi corespunzatoare, in ghene si deasupra tavanului fals. In urma acestor masuri de protectie la zgomot si impotriva vibratiilor, nivelul de zgomot maxim admis ca rezultat cumulativ intre mediul exterior si sursele interne va fi intre 25 si 35 dB in functie de destinatia spatiului, nivel situat sub cerintele normelor in vigoare.

Pagina 33 din 34

5. MASURI PSI, DE PROTECTIA MUNCII SI PREVEDERI FINALE

5.1. Masuri P.S.I. In executie si exploatare se vor respecta normale generale de aparare impotriva incendiilor in vigoare. Beneficiarul in exploatare si constructorul in executie vor lua masurile impuse de prevederile Legii nr. 307 / 2006 si ale Normelor generale de aparare impotriva incendiilor aparut cu Ordin 163 / 2007. Se va dota centrala termica cu stingatoare cu spuma mecanica, cu pulbere tip ABC si CO2, si cu CO2 , dotare ce cade in seama beneficiarului, tinind cont de Normele de dotare din Anexa 1 la Normele generale de aparare impotriva incendiilor si de Normativele P118-99 (conform Scenariului de securitate la incendiu) Masuri de protectia muncii si organizatorice Constructorul in executie si beneficiarul in exploatare vor respecta Normele republicane generale de protectia muncii si specifice industriei locale. Totodata exploatarea centralei termice se va face de catre personal calificat. In acest sens beneficiarul are obligatia sa numeasca personal propriu, care va fia utorizat de ISCIR, desemnat cu supravegherea si verifcarea tehnica a instalatiilor. Se vor intocmi de catre executant in colaborare cu beneficiarul si furnizorul de utilaje "Instructiuni de exploatare in C.T." Prevederi finale: Se vor respecta Normele Republicane de Protectia Muncii aprobate cu Ordinul Ministerului Muncii si Ministerului Sanatatii nr.34/75 i 60/95. Se vor respecta Normele Specifice de Protectia Muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de ncalzire nr.117/96. Se vor respecta prevederile Regulamentului de Protectia si Igiena Muncii n Constructii elaborat de MLPAT i aprobat cu HG 775/94. Se vor respecta Legea 307 / 2006, Normele generale aparute cu OMAI 163 / 2007, Dispozitii de aparare impotriva incendiului specifice activitatii de baza. Se vor respecta toate indicatiile din cartile si fisele tehnice ale utilajelor si materialelor.

5.2.

5.3.

Intocmit, Ing.Alex POTA

Pagina 34 din 34