Professional Documents
Culture Documents
Arborele cotit transforma miscarea pendulara a bielei in miscarea de rotatie pe care o cedeaza apoi transmisie si rotilor motoare ale autovehiculelor. El antreneaza totodata in miscare si alte sisteme auxiliare ale motorului. Arborii cotii sunt folosii n construcia motoarelor cu ardere intern, mainilor cu abur cu compresoare se ntlnesc arbori rigizi de mare precizie, iar la maini agricole(prese de balotat, combine, selectoare, etc), arbori nerigizi. Condiiile tehnice impuse arborilor cotii recondiionai trebuie s fie aceleai cu ale arborilor noi. Astfel, pentru arborii cotii ai motoarelor precizia diametrelor fusurilor paliere i manetoane trebuie s corespund treptelor 6...7 ISO, ovalitatea fusurilor s nu depeasc 0,02 mm, piston, pompelor i compresoarelor cu piston, preselor cu manivel, mainilor agricole,etc,avnd rolul de transformare a micrii de translaie n micare de rotaie sau invers. Caracteristica principal care i difereniaz este rigiditatea, astfel ca la motoare i iar conicitatea la 100 mm de 0,02...0,03 mm(la motorul Saviem 797 se prescriu o ovalitate i o conicitate maxime de 0,02 mm, la motorul MAN-D2156 HMN se prescrie valoarea maxim de 0,01 mm). Abaterea de la paralelism nu trebuie s depeasc 0,02 mm pe lungimea de 100 mm. De asemenea rugozitatea fusurilor trebuie s aib valori de 0,4...0,8 mm, iar duritatea acestora 52...64 HRC. Pentru arborii cotii ai mainilor agricole se prevd toleranele diametrelor corespunztoare treptelor 8...9 ISO. Arborii cotii ai motoarelor sunt executai din materiale cu rezistena mare la oboseal, ce asigur obinerea unor duriti ridicate a suprafeelor fusurilor paliere prin tratamente de suprafa: OLC 45 (motor DUO, Dl 15), 33MoCrl (motor797 -05), 40Crl0 (compresor LP1848 i 1982), fonte aliate cu crom, nichel, molibden i fonte modificate cu grafit nodular(Dacia 1300). Arborii cotii ai mainilor agricole sunt executai din oeluri de uz general(OL 50,OL 60) i mai rar din oeluri carbon de calitate(OLC 25,OLC 35), deoarece transmit sau preiau momente de ncovoiere sau rsucire de valori mici.
2 Materiale folosite :
La execuia arborilor cotii pentru automobile i tractoare semifabricatele se obin prin forjare n matrie nchise sau prin turnare. Prin forjarea arborilor cotii se obine fibrajul corespunztor care s asigure rezistena la oboseal. Dup matrire semifabricatul este trecut la tratamentul termic de normalizare, redresare i n final la sablare. Turnarea arborilor cotii se face in forme uscate sau n coji de bachelit, care permit turnarea de precizie cu un grad nalt de mecanizare
Materialul pentru arborele cotit depinde de procedeul de fabricatie si de dimensiunile arborelui. Arborele cotit se confectioneaza prin doua procedee: prin forjare si prin turnare. Forjarea se efectueaza liber sau in matrita, cand lungimea arborelui cotit nu depaseste aproximativ 2 m. Forjarea in matrita prezinta avantajul ca fibrele, urmand conturul presei, nu comporta intreruperi. Arborii cotiti forjati se confectioneaza din otel ; cei turnati se confectioneaza din fonta sau otel. Intrucat conditia de rigiditate a arborelui cotit impune dimensionarea larga a cotului, solicitarea lui coboara sub un asemenea nivel incat este posibila utilizarea otelurilor nealiate si anume otelul de calitate cu continut mediu de carbon ( OLC 45x, OLC 60x,STAS 880-66) cu rezistenta la rupere 7080 daN/mm2. La MACul mai solicitat, se utilizeaza oteluri aliate cu Cr, Ni, Mo, V (STAS 791-66), care au o rezistenta la rupere superioara, 85125 daN/cm2, dar un cost ridicat. O varietate de otel pentru arborele cotit este otelul aliat NiCrMo (C = 0,220,25%, Ni = 3,75%4,0%, Cr = 1,11,3%, Mo = 0,450,55%, Si = 0,2535%, Mn = 0,300,45, S+P <0,025). Arborele cotit este confectionat din aceste materiale, pentru a rezista la solicitarile de incovoiere, rasucire, uzura, socuri si vibratii, arborele cotit se va confectiona din semifabricate obtinute din fonta aliata sau din fonta modificata, prin operatia de turnare, urmata de prelucrari mecanice.Arborele motor a primit denumirea de ,, arbore cotit datorita configuratiei axei sale de simetrie, care serpuieste, coteste alternativ de la un fus palier la un fus maneton si inapoi la fusul palier.
3 Sarcini :
Este cea mai solicitata piesa prin care trece intreaga putere a motorului si asupra careia actioneaza forte variabile ca marime, directie si sens. Arborele cotit este prevazut cu un numar ,, n de fusuri manetoane coaxiale, egal cu numarul cilindrilor motorului, si cu un numar de ,,n+1 fusuri paliere, prin intermediul carora arborele se sprijina pe lagarele paliere, coaxiale. Legatura dintre fusuri paliere si fusuri manetoane este facuta de bratele manetoane, in prelungirea carora se gasesc contragreutatile care folosesc la echilibrare si asigura rotirea lina, fara socuri, a arborelui cotit. Partea arborelui cotit prin care se transmite miscarea la utilizator (la ambreiaj ) se numeste partea posterioara, si este prevazut cu o flansa pe care se va presa si se va asigura cu suruburi volanta si coroana dintata care serveste la pornirea automata a motorului. La celalalt capat, numit partea frontala, sunt prevazute suprafete cilindrice conice sau in trepte, prevazute cu pene, pe care se vor monta pinionul de distributie, amortizorul oscilatiilor de torsiune si fulia pentru antrenarea ventilatorului, generatorului de curent, pompei de apa si a altor anexe. In capatul frontal este practicata o gaura filetata in care se insurubeaza clichetul numit si rac, pentru pornirea manuala a motorului la manivela.
In timpul functionarii arborelui, iau nastere oscilatii de torsiune care, la anumite turatii ale motorului pot sa produca fenomenul de rezonanta, periculos prin efectele sale. Pentru a preintampina acest fenomen, in partea frontala a arborelui se monteaza amortizorul oscilatiilor de torsiune care, prin frecarea interioara a masei de cauciuc, absoarbe o parte din energia vibratiilor. Socurile si vibratiile torsionale, transmise de la arborele cotit, se vor inmagazina in masa de cauciuc care face corp comun cu discul masiv, disc care are tendinta sa se roteasca uniform. Legatura masei de cauciuc si a discului cu arborele cotit se face prin flansa profilata care se strange cu suruburi pe butucul fuliei. Fac precizarea ca nu toate motoarele sunt prevazute cu amortizoare de oscilatii.Volanta, montata pe capatul posterior al arborelui cotit, are forma unui disc masiv din fonta cenusie care inmagazineaza energia dezvoltata de motor in faza de ardere si destinderea si o cedeaza arborelui cotit, pe care il invarte in fazele de admisie, compresie si evacuare. Volanta reduce rotirea neuniforma a arborelui, atenueaza socurile care apar la trecerea pistonului prin punctele moarte si usureaza pornirea motorului si plecare automobilului de pe loc. Pe volanta se monteaza prin presarea coroana dintata, confectionarea din otel carbon, care va fi antrenata de pinionul bendixului la pornirea automata (la cheie ) a motorului.Pe volanta se imprima si reperele ajutatoare pentru punerea la punct a aprinderii si distributiei. Corpul arborelui cotit este prevazut in interior cu canale capilare prin care circula ulei sub presiune intre fusurile paliere si fusurile manetoane. De asemenea, la capete este prevazut cu gauri de centrare, prevazut cu conuri de protectie, pentru a putea fi montat intre varfuri pentru rectificarea si verificari. Pentru ca arborele cotit sa se invarta cat mai uniform, lin, deci pentru ca motorul sa functioneze cat mai silentios, se efectueaza echilibrarea arborelui cotit.
paliere i a mrimii jocurilor ntre fusurile paliere i cuzinei, n urma execuiei sau recondiionrii. Mrimea sgeii de ncovoiere se msoar cu un comparator cu cadran al crui palpator se poziioneaz pe fusul palier din mijloc, iar fusurile de capt se sprijin pe prisme unghiulare. Aceast operaie se execut de obicei pe masa piesei de ndreptat sau pe maina de rectificat fusuri paliere cu prinderea arborelui ntre vrfurile fixe ale mainii. La verificarea ntre vrfuri a ncovoierii arborelui se are n vedere starea orificiilor de centrare, pentru a se elimina posibilitatea introducerii de erori din cauza gurilor de centrare, (btaia radial a palierelor de capt nu poate depi valoarea de 0,05 mm). Odat cu verificarea ncovoierii se verific i btaia axial a flanei pentru fixarea volantei. O btaie mai mare de 0,05 mm impune recondiionarea prin rectificare frontal a flanei. Arborii ncovoiai se ndreapt la prese hidraulice la care se indic fora aplicat n serii timp de 1 ..3 min. Un procedeu mai precis de ndreptare a arborilor cotii de dimensiuni mari i mijlocii cu deformaii reduse se realizeaz cu ajutorul unui dispozitiv cu cap vibrator. Prin acest procedeu arborele se ndreapt n alte zone dect cele cu concentratori de eforturi (racordrile, degajrile), iar stabilitatea ndreptrii este foarte mare. Rsucirea arborelui se constat prin aezarea acestuia cu fusurile paiiere de capt pe prisme unghiulare i controlul nlimii de la placa de control la fusurile manetoane corespondente. Canalele de pan uzate se pot ncrca prin sudare i reface Ia dimensiuni nominale. Cnd acest lucru nu este posibil se frezeaz un nou canal decalat la 90 sau 180 cu condiia s se in seama de implicaiile asupra pieselor cu care se asambleaz. Alezajele ovalizate din flan pentru prinderea volantului se majoreaz sau se decaleaz cu acelai unghi. Uzarea fusurilor paliere i manetoane este principala cauz care impune recondiionarea arborelui cotit.
Fig. 1 Indreptarea arborilor cotiti prin ecruisare locala: a,b zonele ecruisarii; c,d zonele ecruisarii la arborele intreg; 1- arbore cu cama rotativa; 2ciocan vibrator; 3- arbore cotit Fusurile se uzeaz datorit prelurii forei de presiune a agentului de lucii a forelor de inerie datorate schimbrii sensului micrii pieselor ce se deplaseaz liniar (n cazul motoarelor i compresoarelor aceste piese sunt: pistonul cu segmeni i capul mic al bielei cu bolul), ca n figura 2.
Fig.2. Schema forelor ce solicit arborele cotit. a) Fora de presiune a gazelor; b) Forele de inerie ale pieselor n micare de translaie. Mrimea uzrilor se pune n eviden prin msurare cu micrometre de exterior, pasametre, etc. La capetele fusurilor, ovalitatea se determin ca diferena ntre valoarea cea mai mare i cea mai mic a diametrelor, msurate n plane de seciune perpendiculare pe axele geometrice ale fusurilor paliere i manetoane. Valorile minime msurate sunt cele care impun treapta de reparaie sau recondiionarea prin aducerea la diametrul nominal. Aceast ultim metod presupune ncrcarea fusurilor paliere i manetoane prin diferite procedee, ca de exemplu: cromare, metalizare, sudare, urmate de prelucrri de finisare prin achiere.
Procedeele de ncrcare se aplic difereniat, n funcie de mrimea uzrii i materialul arborelui cotit.
limitele de msurare 0..25; 25..50; 0..75mm; ubler cu talp cu limitele de msurare 40...400 mm, comparatoare. 3.2. Mas modul cu vrfuri de centrare i comparator sau aparat special pentru msurarea ncovoierii(fig.3.) 3.3. abr cu trei muchii pentru curirea gurilor de centrare. 3.4. Lot de arbori uzai i pies etalon sau desen de execuie pentru arbori tip 810-99(ARO-L~25; OLTCIT TAI sau TA2; SAVIEM 797-05 sau D 2156). 3.5. ubler cu limitele de msurare 40...400mm pentru msurarea razei manivelei arborelui. 3.6. Catalog de reparare al motorului studiat.
n care: - dn(P,M) - valoarea nominal a diametrului fusului palier(P) sau maneton (M); - du - coeficientul de neuniformitate a uzurii: du=umax/ut=0.5-1.0;(3) ap adaosul de prelucrare palier sau maneton (0.05 0. l)mm;
not Msurarea uzurii manetonului, cu ajutorul micrometrului de exterior se face n dou seciuni la cea. 25% din lungimea manetonului, fa de capete i n dou plane (A-A i B-B) perpendiculare. Masuratorile s-au facut pentru motor VOLVO cu seria motorului B5254T
Foarte multi mecanici auto nu fac aceasta verificare si sunt nevoiti apoi sa sabaruiasca din semicuzineti sau foite de staniol, aceea ce afecteaza total calitatea lucrarii. Cu ajutorul dispozitivului de prindere intre varfuri si cu ajutorul suportului cu ceas comparator din (figura2. 9), se poate masura coaxialitatea fusurilor paliere, respectiv bataia radiala a acestor fusuri.Pentru aceasta, se curata gaurile de centrare care se gasesc in capetele arborelui cotit si se prinde arborele intre varfuri, astfel incat sa se invarte usor si fara joc. Se masoara pe directia verticala, ca in (figura2. 9), diametrele fusurilor paliere incepand cu fusul palier nr.1, adica primul de langa flansa volanta, si se inscriu valorile pe un caiet. Reglam apoi ceasul comparator pe verticala astfel incat palpatorul acestuia sa atinga fusul palier nr.1 si plimbam palpatorul peste fusul palier pe o directie perpendiculara pe axa fusului, dupa care notam valoare indirecta de indicatorul ceasului comparator. Repetam operatia pentru toate fusurile paliere si, tinand seama de valorile efective ale diametrelor fusurilor paliere, vom determina daca aceasta se gasesc pe aceeasi axa sau daca axa palierelor este incovoiata. Daca vom roti usor arborele cotit in timp ce palpatorul aluneca pe suprafata fusurilor paliere, vom determina atat ovalitatea fusurilor cat si abaterea lor radiala. Pentru a determina gradul de torsionare al fusurilor manetoane, vom roti arborele cotit intre. varfuri astfel incat fusurile manetoane sa formeze un plan orizontal, paralel cu platoul, ca in (figura2. 10), dupa care verificam cu micrometrul diametrele fusurilor manetoane si inscriem valorile intr-un caiet. Reglam ceasul pe verticala, astfel incat palpatorul sa sesizeze suprafata fusurilor manetoane. Daca deplasam palpatorul in sensul a si b peste fusurile 1 si 4, respectiv peste fusurile manetoane 2 si 4 vom determina daca ele sunt coaxiale si coplanare. Daca unul din fusurile manetoane (de ex. Fm3) este mai sus decat celalalt (Fm2 ) inseamna ca el este torsionat in raport cu arborele, cu t mm (fig.2. 10).