Professional Documents
Culture Documents
1. Inteligenta emotional si msurarea ei 1.1. Definitia inteligentei emotionale 1.2. Msurarea inteligentei emotionale 2. Componentele inteligentei emotionale 2.1. Cunoaterea emoional proprie i imaginea sinelui 2.2. Asertivitatea 2.3. Stima de sine 2.4. Toleranta la stres 2.5. Rezolvarea de probleme 2.6. Responsabilitatea social 2.7. Flexibilitatea 2.8. Controlul impulsurilor 2.9. Optimismul
Obiective: dup ce vor studia acest capitol, cursanii vor fi capabili: 1. s defineasc inteligenta emoional si componentele sale 2. s analizeze comportamentul propriu si al elevilor n vederea depistrii indiciilor unei inteligente emotionale sczute sau crescute 3. s aplice n consiliere si educatie principiile inteligentei emotionale Bibliografie recomandat: 1. Elias, Maurice; Tobias, Steven; Friedlander, Brian, 2002, Inteligenta emotional n educatia copiiilor, Curtea Veche, Bucuresti. 2. Fodor, Iulia, 2009, Inteligenta emotional si stilurile de conducere, Lumen, Iasi. 3. Goleman, Daniel, 2001, Inteligenta emotional, ed. Curtea Veche, Bucuresti. 4. Goleman, Daniel; Boyatzis, Richard, 2007, Inteligenta emotional n leadership, Curtea Veche, Bucuresti. 5. Roco, Mihaela, 2004, Creativitate si inteligenta emotional, Polirom, Bucuresti. 6. Stefaroi, Petru, 2009, Teoria fericirii n asistenta social, Lumen, Iasi. 7. Stein, Steven; Book, Howard, 2007, EQ. Forta inteligentei emotionale, Polirom, Bucuresti. 8. Torrabadella, Paz, 2009, Inteligenta emotional la locul de munc, ALL, Bucuresti. 9. Wood, Robert; Tolley, Harry, 2004, Inteligenta emotional prin teste, Meteor, Bucuresti.
PREZENTARE GENERAL
Inteligenta emotional cuprinde ca elemente eseniale: ntelegerea mai bun a propriilor emotii, gestionarea eficient a emotiilor si cresterea calittii vietii, ntelegerea mai bun a celor din jur si un confort ridicat n relatiile interumane, precum si crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivittii, odat cu mbunttirea imaginii personale. Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta decat abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur. n scoal inteligenta emotional ridicat este cheia consilierii de succes. Printre beneficiile cresterii gradului de inteligent emotional se numr: performantele crescute, motivatia mbunttit, inovatia sporit, cresterea ncrederii n sine, managementul eficient si confortul n munca de echip.
1.1. 1. Elementele componente ale inteligentei emotionale Conform lui Goleman se evideniaz 4 componente ale Inteligenei Emoionale: 1. Autocunoaterea Autocunoaterea Emoional Autocunoaterea Realist i Corect ncrederea n sine 2. Autocontrolul Autocontrol emoional Transparena & meninerea integritii Adaptabilitate & adaptabilitate la schimbare Orientarea spre rezultate Iniiativa Optimism & perseveren 3. Social Awareness (contiina social, de grup) Empatie (simirea sentimentelor i perspectivei celorlalti, interes real fa de grijile celorlalti) Awareness la nivelul organizaiei Orientarea spre sarcin 4. Managementul relaiilor interpersonale Dezvoltarea altora, a abilitilor acestora, coaching Leadership inspiraional Catalist al schimbrii (iniierea i managementul schimbrii) Influena (un rol important l joac persuasiunea) Managementul conflictelor (legat de negocierea i rezolvarea disputelor) Lucrul n echip i colaborarea (crearea de sinergie de grup n urmrirea scopurilor grupului) Primele dou componente sunt privite ca i componente personale ale Inteligenei Emoionale, n timp ce celelalte 2 sunt privite ca i componente sociale ale Inteligenei Emoionale. 1.1.2. Istoricul inteligentei emotionale Termenul inteligen emoional a fost folosit pentru prima dat ntr-un articol din anul 1990 de ctre psihologii, Peter Salovey i John Mayer. 1.1.3. Beneficiile inteligentei emotionale 1. Performante marite 3
2. Motivatie imbunatatita 3. Inovatie sporita 4. Incredere 5. Leadership si management eficient 6. Munca in echipa excelenta 1.1.4. Tipuri de inteligent n 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de Inteligene Multiple. Cele 7 tipuri de inteligene ale lui Gardner sunt: 1. Inteligena MatematicLogic 2. Inteligena Interpersonal 3. Inteligena Spaial 4. Inteligena RitmicMuzical 5. Inteligena Intrapersonal 6. Inteligena Kinestetic 7. Inteligena LingvisticVerbal
3. domeniul adaptibilitii: testarea realitii (capacitatea persoanei de a vedea lucrurile aa cum sunt i nu cum i-ar dori s fie), flexibilitatea (adaptarea sentimentelor, gndurilor i aciunilor pe msura schimbrii condiiilor, soluionarea problemelor). 4. domeniul controlrii stress-ului: tolerana la stress, controlul impulsurilor. 5. domeniul strii generale: optimismul, fericirea. 1.2.2. Scala BarrOn Inventarul emoional BarrOn este unul din cele mai cunoscute instrumente de msur a inteligenei emoionale la ora actual. Se aplic persoanelor cu vrsta peste 16 ani. Timp de administrare: 30 minute, de tip auto-evaluare. Inventarul emoional BarrOn const din 133 de itemi care evalueaz: 1. cunoaterea emoional proprie 2. asertivitatea 3. stima de sine 4. auto-actualizarea 5. empatia 6. relaiile interpersonale 7. responsabilitatea social 8. rezolvarea de probleme 9. flexibilitatea 10. testarea realitii 11. tolerana la stress 12. controlul impulsurilor 13. optimismul 14. fericirea
furiei. Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Conform unui studiu Bloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-a constatat ca 85% din participanti au experimentat schimbari favorabile in vietile lor ca rezultat al implicarii intr-un program de dezvoltare a asertivitatii.
fost adresate in copilarie si care duc la lezarea propriei imagini si a felului in care se percepe. Un aspect particular este imaginea de sine a celor care sunt in postura de victima.
2.2. ASERTIVITATEA
2.2.1. Definitia asertivittii Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de vedere, nevoile si sentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct. 2.2.2. Afirmarea eficient de sine Persoanele asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. Persoanele asertive cauta sa-si imbunatateasca relatiile cu celelalte persoane, sa mentina respectul reciproc si sa-si apere atat interesele lor cat si cele ale celor din jur. Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima de sine. Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci reprezinta o exprimare increzatoare si controlata, la timpul potrivit si corespunzator situatiei. Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducere in eroare a celorlaltii cu scopul de a obtine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei persoane.
auto-reflectie. Atat stima de sine implicita, cat si stima de sine explicita sunt elemente ale conceptului global de stima de sine. Stima de sine implicita a fost definita ca efectul identificat introspectiv al atitutdinii fata de sine in relatie cu obiecte si disociat de obiecte. Un aspect important este acela ca experienta de socializare a persoanei va afecta nivelul stimei sale de sine implicite. 2.3.3. Formarea stimei de sine Stima de sine se formeaza pe baza mai multor factori: relatia dintre persoana si familia sa, prietenii apropiati, colegii de serviciu, grupul religios/politic din care face parte. Aceasta deoarece oamenii au tendinta sa se compare cu ceilalti. Stima de sine negativa este un factor de risc pentru tulburarile de comportament alimentar cum sunt bulimia si anorexia. 2.3.4. Cresterea stimei de sine Cresterea stimei de sine este prima interventie in consilierea scolara si vocationala. Tehnicile de crestere a stimei de sine sunt generic cunoscute sub numele de intarirea eului, acestea fiind de domeniu integrativ, si putandu-se realiza prin mijloace cognitivcomportamentale, de tip gestalt, in cadrul programarii neurolingvistice sau prin tehnici de hipnoterapie.
sentimentelor de neajutorare i dezndejde. Anxietatea care apare atunci cnd tolerana la stress nu funcioneaz n mod adecvat are un efect suprtor asupra performanelor generale pentru c duce la slbirea puterii de concentrare, creaz dificulti n luarea deciziilor i duce la probleme de ordin somatic, cum sunt tulburrile de somn. 2.4.3. Managementul stresului Managementul stresului se refera la ameliorarea stresului si in special a stresului cronic, cu scopul imbuntatatirii functionarii zilnice. Managementul stresului a fost dezvoltat pornind de la premiza ca stresul nu este un raspuns direct la agentul stresor, ci mai degraba la resursele si abilitatile persoanei de a media raspunsul la agentul stresor. Este necesar sa identificam inainte de toate care sunt factorii centrali in controlul stresului pentru persoana respectiva. Stresul poate fi redus schimband perceptia persoanei asupra agentului stresor. Tehnicile de management al stresului difera functie de paradigma teoretica, dar in general includ: trainingul autogen terapia cognitiva rezolutia conflictului exercitiul fizic meditatia gasirea unui hobby expresia artistica tehnici de respiratie tehnici de relaxare managementul timpului ascultarea muzicii
motivaional: persoana care nu a reuit n trecut s ndeplineasc o sarcin ajunge la concluzia eronat c nu i poate mbunti performanele. Neajutorarea nvat poate fi folosit ca i scuz. 2.5.2. Rezolvarea eficient de probleme Rezolvarea de probleme este un proces mental si parte a procesului mai larg al problemei, care include gasirea problemei si modelarea problemei. Considerata una din cele mai complexe functii intelectuale, rezolvarea de probleme este definita ca si proces cognitiv de ordin inalt care necesita modularea si controlul mai multor abilitati. Problemele care par de nerezolvat au in general mai multe caracteristici comune: lipsa de transparenta sau de claritate a situatiei scopurile multiple complexitatea constrangerile temporale si lipsa de predictibilitate dinamica
10
2.7. FLEXIBILITATEA
2.7.1. Definitia flexibilittii Flexibilitatea este o trasatura de personalitate, reflectand gradul in care persoana poate gestiona schimbarea in diverse circumstante si in care se poate gandi la probleme intr-un mod nou si creativ. 2.7.2. Flexibilitatea si reactia la schimbare Reactia la schimbare este cu atat mai buna cu cat flexibilitatea persoanei este mai crescuta. Persoanele putin flexibile au dificultati de gestionare a schimbarilor, putand apare reactii diverse la stres si in mod frecvent reactii anxioase. Flexibilitatea implica de asemenea capacitatea de gandire pozitiva si un management eficient al stresului si timpului. Rigiditatea este in multe situatii o forma de aparare psihologica, ca urmare a faptului ca schimbarea esteperceputa ca un potential pericol.
11
Reevaluarea cognitiv este util n reducerea componentelor experieniale i comportamentale ale emoiilor negative, n timp ce suprimarea expresiv modific aspectele comportamentale, reducnd astfel expresia comportamental a emoiilor negative. 2.8.2. Managementul furiei Managementul furiei se refera la un sistem de tehnici psihoterapeutice si exercitii prin care o persoana cu furie excesiva sau incontrolabila isi poate controla sau reduce factorii declansatori si efectele unei stari emotionale de tip furie. Metodele de management a furiei se centreaza pe echilibrul dintre controlul emotional si permiterea exprimarii libere a emotiilor intr-un mod sanatos. Aceste metode includ: metode directe, care implica modificari comportamentale si invatarea asertivitatii identificarea cauzelor furiei centrarea pe scopul discutiei examinarea propriei persoane si a propriului comportament ascultarea celeilalte persoane
2.9. OPTIMISMUL
2.9.1. Gndirea de tip catastrofic Gandirea de tip catastrofic face parte din triada cognitiva descrisa de Beck si implica: ganduri negative despre sine, de exemplu convingerea persoanei ca nu are valoare ganduri negative privitoare la mediu, de exemplu convingerea ca lumea este nedreapta ganduri negative privitoare la viitor, de exemplu ideea ca viitorul este lipsit de speranta
2.9.2. Gndirea pozitiv Stilul explicativ al persoanelor cu gandire de tip catastrofic este foarte diferit comparativ cu al persoanelor care au o gandire de tip pozitiv. Optimismul si pesimismul provin din modul in care oamenii isi explica diverse evenimente. Exista trei dimensiuni tipice ale explicatiilor evenimentelor, si anume: stabil versus instabil intern versus extern global versus specific
12
Justificarile optimiste ale experientelor negative sunt atribuite factorilor externi, cu tendinta de a nu aparea reagulat (instabil) si cu limitare la anumite domenii (specific). Experientele pozitive pe de alta parte sunt etichetate de oameni ca interne, stabile si globale. Persoanele pesimiste sau cu gandire de tip catastrofic au tendinta de a atribui intamplarile negative unor factori interni, de a le considera cvasi-permanente si cu reflectare globala. Stilul explicativ este evaluat fie cu ajutorul testului de orientare in viata, fie prin aplicarea chestionarului stilului atributiv.
REZUMATUL CAPITOLULUI
Cea mai mare parte din abilitatile care duc la performante sunt competente emotionale. Se poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori mai importante ca abilitatile tehnice sau intelectuale, astfel c inteligenta emotionala este o competenta cruciala n consilierea scoalar. Capitolul cuprinde explicatii teoretice si aplicatii practice integrative pentru cresterea competentei emotionale si modificarea modelului de interactiune cu ceilalti.
CONCEPTE CHEIE
1. inteligenta emotional 2. asertivitate 3. stima de sine 4. managementul stresului 5. managementul furiei 6. flexibilitate 7. gandire pozitiva
REFERINE BIBLIOGRAFICE
1. Elias, Maurice; Tobias, Steven; Friedlander, Brian, 2002, Inteligenta emotional n educatia copiiilor, Curtea Veche, Bucuresti. 2. Emmerling, Robert; Shanval, Vinod; Mandal, Manas, 2008, Emotional intelligence. Theoretical and cultural perspectives, Nova Science Publishers, London.
13
3. Fodor, Iulia, 2009, Inteligenta emotional si stilurile de conducere, Lumen, Iasi. 4. Goleman, Daniel, 2001, Inteligenta emotional, ed. Curtea Veche, Bucuresti. 5. Goleman, Daniel; Boyatzis, Richard, 2007, Inteligenta emotional n leadership, Curtea Veche, Bucuresti. 6. Goleman, Daniel, 2000, Working with emotional intelligence, Bantam Books, New York. 7. Matthews, Gerald; Zeidner, Moshe; Roberts, Richard, 2005, Emotional intelligence. Science and myth, Massachussets Institute of Technology. 8. Roco, Mihaela, 2004, Creativitate si inteligenta emotional, Polirom, Bucuresti. 9. Salovey, Peter; Brackett, Marc; Mayer, John, 2007, Emotional intelligence, Dude publishing, New York. 10. Segall, Jeane, 1997, Raising your emotional intelligence, Holt, New York. 11. Stefaroi, Petru, 2009, Teoria fericirii n asistenta social, Lumen, Iasi. 12. Stein, Steven; Book, Howard, 2007, EQ. Forta inteligentei emotionale, Polirom, Bucuresti. 13. Torrabadella, Paz, 2009, Inteligenta emotional la locul de munc, ALL, Bucuresti. 14. Wharam, Jane, 2009, Emotional intelligence. Journey to the center of yourself, O Books, London. 15. Wood, Robert; Tolley, Harry, 2004, Inteligenta emotional prin teste, Meteor, Bucuresti.
14