Lucrare de laborator Nr.

5
Tema:
Transmisia automobilului
Scopul lucrarii : Studierea schemelor constructive si principiu de functionare a diferitor tipuri de transmisii pentru automobile, de asemenea studierea constructiilor transmisiilor mecanice si a reglajelor care intra in component ( ambreiajul, cutia de viteze, reductorul distribuitor, transmisia cardanica, transmisia principala , diferential, semiaxe) Utilaj si echipament : Planse de studii , machete a agregatelor transmisiei mecanice, carti si material ilustrativ, set de instrumente ale lacatusului. Metodologia de ndeplinire a lucrrii de laborator. Lucrarea de laborator prevede studierea construciei transmisiei mecanice, schemelor constructive i principiul de funcionare a diferitor tipuri de transmisii care se folosesc la automobile, i de asemenea ndeplinirea prii practice a lucrrii care const n reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului, scoaterea i montarea transmisie principale. Sarcina lucrarii : 1. Transmisia principal hipoidala. Destinatia, constructia si particularitatile constructive ale transmisiei hipoidale. 2. Transmisia principal dubla. Constructia , perincipiu de functionare, metode de reglare a angrenajelor rotilor dintate a transmisiilor principale duble.

Mod Coala . Elaborat Verificat

Nr. Docum.

Semn.

Data Litera S Coala Coli

U.T.M.

F.I.M.M.

1. Transmisia principal hipoidala. Destinatia, constructia si particularitatile

constructive ale transmisiei hipoidale.
Diferentialul hipoidal Este parte componenta a cutiei de viteze si al transmisiei principale care creeaza posibilitatea distribuirii momentului de rotatie al motorului la doua roti motoare al autovehiculului, permitand efectuarea virajelor. Cand autovehicolul se deplaseaza pe linie dreapta deoarece drumurile descrise de cele doua roti motoare sunt egale si vitezele unghiulare ale lor vor fi aceleasi. In acest caz pinioanele planetare vor avea viteze unghiulare egale cu ale coroanei iar satelitii sunt imobilizati (acestia raman in permanenta angrenati) executand o miscare de revolutie impreuna cu caseta diferentialului.

Figura 1. Functionarea diferentialului La deplasarea autovehicolului in viraj coroana transmisiei principale si caseta se vor roti cu aceeasi viteza unghiulara ca si in linie dreapta din cauza ca roata exterioara virajului va avea de parcurs un drum mai lung decat roata interioara virajului, inseamna ca vitezele unghiulare ale celor doua pinioane planetare vor trebui sa fie diferite. Acest lucru este posibil datorita existentei satelitilor. Cand autovehicolul intra in viraj, roata din interiorul virajului impreuna cu pinionul planetar are o viteza unghiulara mai mica decat roata din exteriorul virajului impreuna cu pinionul planetar. Pentru a realiza aceste diferente de viteze unghiulare intre cele doua pinioane planetare satelitii vor capata o miscare de rotatie in jurul axei lor proprii care va fi cu atat mai mare cu cat diferenta intre vitezele unghiulare ale pinioanelor planetare este mai mare. Deci la deplasarea in curba a automobilului sau pe un drum cu neregularitati una din rotile motoare parcurge un drum mai scurt si de aceea se va roti mai incet . In acest caz satelitii pe langa miscarea de transport in jurul arborilor planetari vor primi si o miscare de rotatie in jurul axelor lor. Astfel diferentialul asigura posibiliatea ca rotile motoare sa parcurga, in acelasi interval de timp drumuri diferite. In afara de aceasta diferentialul poate influenta si in rau functionarea automobilului, ceea ce se intampla la deplasarea automobilului pe drumuri alunecoase.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Daca una dintre rotile motoare intra pe o portiune alunecoasa aderenta acesteia cu drumul scade si incepe sa patineze. In acest caz, datorita proprietatii diferentialului la roata a doua care are o aderenta mai buna nu se poate transmite o forta de tractiune mult mai mare decat la roata care patineaza forta acesteia ramanand limitata la aderenta cu drumul a rotii care patineaza. Daca forta de tractiune la roata care patineaza este egala cu zero, atunci roata a doua se opreste in timp ce prima se roteste cu o turatie de doua ori mai mare si automobilul nu se mai poate deplasa . Din aceasta cauza la automobilele special destinate exploatarii in conditii grele de lucru se folosesc diferentiale care se blocheaza.

2. Transmisia principal dubla. Constructia , perincipiu de functionare, metode

de reglare a angrenajelor rotilor dintate a transmisiilor principale duble.
Destinatia : Transmisia principala multiplica si transmite momentul motor de la arboreal longitudinal la diferential , in cazul autocamioanelor organizate dupa solutia clasica si de la arboreal secundar al cutiei de viteze la diferential la automobilele organizate dupa Solutia totul in spate sau totul in fata. Transmisia principal dubl. n cazul autocamioanelor grele i la autobuze, unde este nevoie de un raport de transmitere mare, ce nu poate fi realizat cu o transmisie principal simpl, cu meninerea unei grzi la sol ridicate se utilizeaz transmisie principal dubl (fig. 2.1). Prima treapt, este format din perechea de roi dinate conice cu dantur curb 1 i 2, iar a doua treapt de perechea roilor dinate cilindrice 3 i 4 cu din i nclinai. Arborele intermediar 6 se sprijin n carcasa transmisiei principale prin intermediul a doi rulmeni cu role conice 7. aibele calibrate 5 dintre capacele 8 i carterul transmisiei principale servesc la reglarea jocului coroanei 2.
Fig. 2.1 Schema cinematic i construcia transmisiei principale duble cu ambele trepte montate n partea central a punii. a- schema cinematic; b- constructia.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

3. Partea practica a lucrrii de laborator

La ndeplinirea lucrrii de laborator este necesar de efectuat reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului. Pentru aceasta preventiv se verific cu ajutorul riglei sau ablonului cursa libera real a pedalei de acionare a ambreiajului i apoi se ncepe procedura de reglare. n afar de acesta, este necesar de studiat metodologia de demontare a transmisiei principale duble i montarea lui n carterul transmisiei principale. Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face n mod diferit, n funcie de tipul mecanismului de acionare. De obicei reglarea cursei libere a pedalei se face prin modificarea lun gimi i tijelor care transmit micarea de la pedal la furca de decuplare. Reglarea cursei libere a pedalei am-breiajuluila autoturismul Dacia 1310 se face prin variaia lungimii cablului de acionare 3 (fig. 3.1). La reglare, se slbete contrapiulia 1 i se nurubeaz sau deurubeaz piulia 2 pn se obine cursa liber a pedalei, corespunztoare unui joc de 2-3,5 mm la extremitatea furcii ambreiajului. In cazul ambreiajelor cu mecanism de acionare hidraulic, cursa. liber a pedalei se regleaz prin modificarea lungimii tijei a pistonului cilindrului receptor. Pentru aceasta, se stabilete contrapiulia., i se rotete tija cu ajutorul unei chei i al piuliei pn cnd la pedal se obine o curs liber de mrimea celor indicate.

Fig 3.1 Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului

Bibliografie Gh. Fril, M. Fril, St. Samoil Automobile. Cunoatere, ntreinere i reparare. Editura Didactic i Pedagogic., Bucureti, 2008.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data