Dimensionarea unui sistem fotovoltaic pentru un apartament de locuit

Cuprins Cap 1. Notiuni generale despre energia solara Cap 2. Dimensionarea unui sistem fotovoltaic 2.1 Notiuni teoretice 2.2 Aplicatie

1. Notiuni generale despre energia solara

Energia solara se refera la o sursa de energie reinnoibila care este direct produsa prin lumina si radiatia solara. Aceasta poate fi folosita sa genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice); sa genereze electricitate prin centrale electrice termale; sa genereze electricitate prin turnuri solare; sa incalzeasca blocuri, direct; sa incalzeasca blocuri, prin pompe de caldura; sa inclzeasca blocuri prin cuptoare solare.

Avantaje: Energia solara este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva miliarde de ani) si este ecologica. Mijloacele de captarea energiei solare nu sunt poluante si nu au efecte nocive asupra atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat, aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni. Si acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin intermediul panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul energiei produse pe glob a crescut de la 0,04% in 2004 la peste 0.3% si se estimeaza ca va depasi 0,4% pana la finalul lui 2010. In continuare este un procent minuscul, dar este

de apreciat faptul ca omenirii a inceput sa ii pese. Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia solara va fi utlizata din ce in ce mai mult.7

Dezavantaje: Raspandirea foarte limitata a utlizarii tehnologiei pentru captarea energiei solare are foarte multe cauze. In primul rand, tehnologia de captarea a energiei solare este inca la inceput si costisitoare. Pretul producerii unui WATT in prezent, prin intermediul celulelor fotovoltaice, este de 6-7 ori mai mare decat cel al producerii sale in termocentrale. De aceea investitia initiala intr-un sistem de producere a energiei prin captarea razelor solare este mare, chiar daca amortizarea se produce in timp, sistemele fiind in general foarte fiabile si putand functiona 10-25 de ani fara mari costuri de intretinere. In plus, panourile solare au un randament foarte scazut daca raportam cantitatea de energie produsa la dimensiunea lor: pentru acoperirea necesitatilor unei locuinte fiind necesare panouri solare de cateva zeci de metri patrati. Dar si acest lucru se va schimba pe masura ce tehnologia evolueaza.

Cel mai mare dezavantaj este insa acela ca energia solara este dependenta de razele soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pamant. Iar aceasta este variabila, in functie de ora, de perioada a anului, de conditiile atmosferice, etc. Si nu in ultimul rand, randamentul sistemelor solare depinde in mare masura de unghiul sub care cade raza de soare pe panoul solar, asadar de pozitia pe glob. Energia solara este cu siguranta o alternativa, la fel ca si energia eoliana sau marina. Pentru ca in conditiile actuale, necesarul energetic al Terrei are nevoie de existenta centralelor pe baza de carbune sau nucleare. Dar in viitor, acest fapt se va schimba cu singuranta.

Majoritatea energiilor solare sunt derivate prin utilizarea energiei fotovoltaice. Aceste dispozitive folosesc materiale semiconductoare pentru a converti lumina soarelui in putere utilizabila, in forma de energie electrica. O data cu fotonii emisi de razele soarelui, pe suprafata celulelor solare fotovoltaice, electronii sunt dislocati din materialul semiconductor. Din ce in ce mai multi electroni sunt stramutati, fluxul acestor electroni devine un curent electric direct (DC).

Cand este canalizat si directionat, acest curent poate fi folosit, cu ajutorul unui invertor solar, pentru a da putere aparatelor din casa, pentru incalzirea apei, pentru a incarca baterii solare si de a furniza energie electrica la orice alta sursa din reteaua electrica. Energia solara fotovoltaica este apreciata ca fiind una dintre sursele cele mai promitatoare de energie in viitor. Nu doar razele soarelui sunt o sursa de energie regenerabila, ele sunt complet libere si disponibile. Energia solara este curata, nelimitata si nu produce emisii. Ea nu ofera poluarea apei sau a aerului si este complet silentioasa. Este capabila sa furnizeze putere consistenta pentru uz rezidential sau comercial si tehnologia utilizata pentru a produce sisteme moderne fotovoltaice, a devenit mai buna, mai rentabila si este mai usor accesibila decat pana acum. In lumea de astazi unde noile surse de energie sunt intotdeauna cautate, viitorul energiei solare fotovoltaice nu a fost niciodata mai luminos.

2. Dimensionarea unui sistem fotovoltaic 2.1 Notiuni generale

Principiul general care st la baza dimensionrii instalaiei PV este urmtorul: trebuie ntotdeauna de respectat echilibrul ntre energia produs de generatorul PV i energia consumat de utilizator. Acest echilibru se realizeaz pentru o perioad definit, de obicei o zi sau o lun. Prezena bateriei de acumulatoare permite compensarea deficitului ntre energia produs i cea consumat, deficit care poate fi din cauza timpului noros sau suprasolicitrii din partea consumatorului. Dimensionarea unui sistem PV presupune parcurgerea urmtoarelor etape principale: 2.1.1. Calculul radiaiei solare disponibile pe suprafaa modulului PV; 2.1.2. Calculul consumului diurn de energie electric Ec;

2.1.3. Calculul cantitii de energie electric necesar de produs de modulul PV - Ep; 2.1.4. Calculul puterii critice a modulului PV - Pc i alegerea acestuia; 2.1.5. Calculul capacitii acumulatoarelor C i alegerea acestora; 2.1.6. Verificarea echilibrului consumului i producerii de energia electric. n figura 1 este prezentat procedura de dimensionare a unui sistem PV cu baterii de acumulare. 2.1.1. Calculul radiaiei solare disponibile pe suprafaa modulului PV. Unghiul de nclinaie a modulului PV fa de orizont se determin din condiia asigurrii echilibrului consum / producere energie electric n lunile cu cea mai mic radiaie solar. 2.1.2. Calculul consumului diurn de energie electric. n acest scop, pentru fiecare consumator de curent continuu i alternativ se determin puterea nominal i orele de utilizare zilnic. Consumul de energie electric, EC, se determin ca produsul puterii nominale la numrul de ore
cc m P ca t Pni t i nj j EC = + i =1 R Ac j =1 CF k

(1)

unde k este numrul de consumatori de c.c.; m numrul de consumatori de c.a.; Pni, puterea nominal a consumatorilor de c.c. i c.a.; ti, tj - durata de funcionare a consumatorilor respectivi; R, CF, Ac respectiv randamentul regulatorului de ncrcare

Figura 1 Procedura de dimensionare a unui sistem PV descrcare, acumulatorului i a convertorului de frecven. Pentru calcule prealabile R = 0,95-0,98, Ac = 0,85-0,90, CF =0,85 - 0,95. Puterile nominale ale utilajului electrotehnic sunt specificate n cartea tehnic. Totodat, ele pot fi puse la dispoziia proiectantului de firma productoare de utilaje respective. Valorile duratelor de funcionare n zi a utilajelor se decurg din necesitile declarate ale beneficiarului sau se determin din datele statistice.

2.1.3. Calculul cantitii de energie electric necesar de produs de modulul PV. Energia care trebuie s fie produs de modulul PV
EP = EC K

(2)

unde factorul K ia n consideraie incertitudinea datelor meteorologice, pierderile n cabluri, abaterea punctului de funcionare a subsistemului modul PV sarcina de la cel optimal, etc. Valoarea factorului K pentru sistemele PV cu baterii de acumulatoare este cuprins ntre 0,75 i 0,85. 2.1.4. Calculul puterii critice a modulului PV. Se determin cu formula
PC = EC EP = G K G

(3)

unde G - prezint valoarea medie a radiaiei solare globale pe perioada de interes n localitatea dat pentru unghiul de nclinaie a modulului PV. n formula (4.) G este numeric egal cu numrul de ore pe zi de radiaie solar standard egal cu 1000 W/m2 i se noteaz HRS. n dependen de puterea PC alegem puterea unui modul PV i numrul de module conectate n serie
NS = U cc Um

(4)

unde Ucc este tensiunea nominal a consumatoarelor de c.c.; Um tensiunea nominal a unui modul PV, care de obicei se consider egal cu 12 V. Numrul de module PV conectate n paralel se determin astfel. Se calculeaz curentul mediu al sarcinii pe parcursul unei zile
I med = EP 24U cc

(5)

Totodat, din condiia pstrrii balanei de energie ntr-o zi, putem scrie
24 I med U cc = HRS I PV U cc sau I PV = 24 I med HRS

(6)

unde IPV este curentul panoului PV. Numrul de module PV conectate n paralel va fi
NP = I PV I sc

(7)

unde Isc este curentul de scurt circuit a unui modul PV i se consider aproximativ egal cu curentul n punctul M. 2.1.5. Calculul capacitii acumulatoarelor. Se determin cu formula

C=

n EC K D U cc

(8)

unde n este numrul de zile fr soare; KD - coeficientul de descrcare a acumulatorului (0,5 -0,6 pentru Pb-acid i 1,0 pentru Ni-Cd). Numrul de acumulatoare conectate n serie
N As = U cc UA

(9)

unde UA tensiunea nominal a acumulatorului, de obicei egal cu 12 V. 2.1.6. Verificarea echilibrului consumului i producerii de energia electric. Verificarea se face prin compararea cantitii de energie electric, Ei, care va fi produs de panoul PV ntr-o zi pentru fiecare lun din perioada de interes cu cantitatea de energie electric necesar calculat conform 4.26. Calculele se efectueaz cu expresia E i = HRS i Pc (10) unde HRSi este numrul de ore pe zi de radiaie solar standard egal cu 1000 W/m2 pentru luna respectiv.

2.2 Aplicatie

Sistem fotovoltaic
Aplicatia consta in dimensionarea unui sistem PV care trebuie sa asigure alimentarea cu

energie electrica a consumatorilor existenti dintr-un apartament cu 3 camere din orasul Constanta i s se fac o estimare a costurilor n comparaie cu un grup electrogen. Consumatori: 1. 3 puncte de iluminat cte 2 ore/zi cu becuri cu incandescenta, puterea 60 W, tensiunea 12 V (iluminat debara, hol); 2. 4 puncte de iluminat cte 3 ore/zi cu becuri cu incandescenta, puterea 75 W, tensiunea 12 V (iluminat dormitor, bucatarie, sufragerie)); 3. 1 televizor, 3 or/zi, puterea 60 W, tensiunea 220 V c.a.; 4. 1 frigider, 7 h/zi, puterea 100 W, , tensiunea 220 V c.a. 5. 1 calculator Desktop + LCD + sistem audio, 3 ore/zi, putere 400 W (200+50+150), tensiunea 220 V c.a; 6. 1 cuptor microunde, 0.5 h/zi, putere 600 W. Perioada de exploatare a sistemului: aprilie octombrie. Numrul de zile ntr-o sptmn de funcionare a consumatorilor n = 7. Numrul zilelor fr soare N = 2. 1. Consumul sptmnal de energie electric. Conform formulei (4.25) n cele 2 zile de funcionare a utilajului electrotehnic se va consuma:
4 3 75 3 60 7 100 3 400 0.5 600 3 2 60 EC = 2 + + + + + = 0,9 0,9 0,9 0,95 0,9 0,95 0,9 0,9 = 2( 421 + 1052 + 200 + 777 + 1333 + 333) = 2 4116 = 8232 Wh / sapt.

2. Energia necesar de produs se determin cu (4.26)

EP = EC 8232 = = 10290 Wh / sapt . K 0,8 EP 8232 = = 230.5 WC 7 G 7 5,1

3. Puterea critic a modulului PV se determin cu formula

PC =

unde G este radiaia solar global diurn incident pe suprafaa panoului PV. Se presupune acelai unghi de nclinaie deci valoarea G va fi aceeai. Alegem 5 module PV tip SATURN BS-50/55 cu puterea critic egal cu 50 WC, curentul de scurt circuit Isc = 3,34 A, tensiunea de mers n gol U0 = 21,14 V, curentul n punctul maximal IM = 3,09 A, tensiunea n punctul maximal UM = 16,5 V. Cost module PV: CPV = 4,5250 = 1125 $. 4. Curentul mediu consumat de sarcin pe perioada sptmnii
I med = EP 10290 = = 5,1 A 24 7 U CC 24 7 12

i curentul generat de panoul PV

I PV =

24 7 I med 24 5.1 = = 24 A 7 HRS 5,1 I PV 24 = = 7.18 I sc 3,34

Numrul de module conectate n paralel

NP =

5. Capacitatea acumulatoarelor se determin cu formula

C=

n EC 2 10290 = = 2858 Ah K D U CC 0,6 12

Alegem 20 baterii de acumulatoare cu capacitatea standard de 150 Ah, care se vor conecta n paralel. Cost acumulatoare: CAC = 201040 = 20800 MDL sau 1724 $. 6. Verificm echilibrul consumului i producerii de energia electric pentru luna octombrie, n care dispunem de cea mai mic radiaie solar - HRS = 3,48 h de radiaie standard. Energia produs de panoul PV ntr-o sptmn n luna octombrie:
E X = 7 HRS PPV = 7 3,48 250 = 6090 Wh / sapt

ceea ce este foarte aproape de consumul sptmnal de energie electric (vezi p.1). Dac pe parcursul a dou zile va fi timp noros, consumul va fi asigurat de acumulatoare. n acest caz gradul de descrcare a acumulatoarelor va fi
KD = EC 8232 = = 0,91 U CC C AC 12 750

n realitate dispunem de o rezerv de energie acumulat pentru 4 zile de timp noros. 7. Alegem puterea convertorului de frecven i a regulatorului descrcare-ncrcare egal cu 250 W. Costul acestora este: CC+R = 20,3250 = 150 $. 8. Cost total al sistemului PV: CTPV = CPV + CAC + CC+R = 1125 + 1724 + 150 = 2999 $.

Grup electrogen
Din ofertele de pe piaa moldoveneasc alegem un grop electrogen tip EZ1400, Pnom = 2,0 kW, Tensiunea U=220 V, monofazat, consum specific de benzin 1 l/h, volum ulei 0,8 l (se schimb peste o 100 h de funcionare), durata de funcionare 3000 h, cost 1500 $. Puterea total a consumatorilor constituie:
Pcons = 3 60 + 4 75 + 60 + 100 + 400 + 600 = 1640 W

n ipoteza c toi consumatorii funcioneaz concomitent coeficientul de sarcin al grupului electrogen nu va depi valoarea
K sar = 1640 = 1,64 1.000

Conform [27] dac coeficientul de sarcin scade de la 80 % pn la 50 %, randamentul grupului electrogen scade de 2 ori, respectiv va crete de dou ori consumul de combustibil de la 1 pn la 2 l/h. Numrul de ore de funcionare per sptmn va fi 224 = 48 h. Volumul de benzin consumat n perioada aprilie octombrie:
VB = 2 48 30,5 = 2928l

Cost benzin
CComb = 2928 11 = 2477 $ 13

Cost mentenan constituie 9 % din investiia anual [46] . n cazul nostru investiia anual constituie 425 $ (peste 3000 h grupul se renoveaz). C Ment = 0,09 425 = 38 $ Cost total la primul an de exploatare al grupului electrogen: C EG = 1500 + 2477 + 38 = 4015 $