You are on page 1of 12

Proiectarea instalaiei de santin presupune respectarea urmtoarei metodologii: 1.

Alegerea schemei de drenaj a compartimentelor navei, cu respectarea prescripiilor registrului de clasificaie sub a crui supraveghere se construiete nava. 2. Se calculeaz diametrele tubulaturilor ce compun instalaia de santin. -- diametrul tubulaturii tunelului central, va fi cel puin egal cu cel dat de relaia: unde L,B,D reprezint lungimea, limea i nlim ea de construcie n [m]; -- diametrul tubulaturii ramificaiei ce merge la tancul i, va fi cel puin egal cu cel dat de relaia:

unde li este lungimea compartimentului drenat n [m]. 3. Calculul debitului minim al instalaiei de santin. Se are n vedere ca viteza apei pe tubulatur s nu fie mai mic de 2 m/s.

4. Standardizarea tuturor tubulaturilor instalaiei de santin diametrele calculate la punctul 2, se mpart la 25,4 mm (un ol), dup care se mrginesc superior la un numr standardizat 5. Stabilirea lungimilor tubulaturii din considerente funcionale. 6. Identificarea pierderilor locale de sarcin pentru fiecare element ce produce aceast categorie de pierdere. 7. Alegerea traseului de calcul care implic condiiile cele mai grele de funcionare - pentru navele cu compartimentul de maini n pupa, traseul implic aspiraia prin clapetul (sau clapeii) celui mai ndeprtat compartiment din prova i refulare peste bord. 8. Calculul pierderilor de sarcin h i a sarcinii instalaiei Hi. Se calculeaz viteza pe fiecare poriune de tubulatur, considernd c pompa aspir prin toate sorburile din compartiment: -- pentru dou sorburi:

-- pentru tubulatura principal:

Sarcina pierdut pe toat instalaia h este dat de suma pierderilor pe fiecare tubulatur (lI, di) ce compune instalaia:

Sarcina pierdut pe aspiraia instalaiei ha, este dat de suma pierderilor pe fiecare tubulatur (li, di) ce compune aspiraia instalaiei (de la sorb la pomp):

n acest caz, cu pierderile de sarcin calculate, se pot scrie caracteristicile instalaiei: 9. Alegerea pompei instalaiei de santin Se alege o pomp, ce trebuie s acopere echilibrul energetic global al instalaiei, cu caracteristicile: Pompa poate fi de tip centrifugal autoamorsabil sau cu piston care are caracteristici foarte bune pe aspiraie. De obicei pompa instalaiei de santin se dubleaz cu cea a instalaiei de balast i invers. De asemenea, se are n vedere satisfacerea echilibrului energetic local adic sarcina vacumetric realizat de pomp, s fie mai mare ca sarcina pe aspiraie cerut de instalaie. Publicat de bogdan la 5/31/2009 1 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare Etichete: Calculul instalaiei de santin, Instalaia de balast santin, Instalaii Navale Postri mai noi Postri mai vechi Pagina de pornire Abonai-v la: Postri (Atom)

ALATIA DE BALAST.CONSTRUCTIE,SCHEMA,NORME DE REGISTRU

Instalatia de balast-santina se foloseste pentru corectarea pozitiei centului de greutate al navei prin ambarcarea,transferarea si evacuarea peste bord a balastului lichid,precum si pentru evacuarea peste bord a apelor colectate in santina.

Instalatiile de balast santina sunt formate din circuite de balastare si drenare , interdependente intre ele putand avea pompe comune si portiuni comune de tubulatura.Aceasta grupare a doua instalatii diferite este permisa de agentul de lucru comun,apa de mare,si de amplasarea ambelor instalatii la nivelul fundului navei.Se obtine astfel utilizarea unui mi mic numar de pompe,tubulaturi de lungime mai redusa si deci se reduc masa si volumul instalatiei. Cerintele impuse instalatiei de balast-santina sunt urmatoarele: 1.Sa asigure corectarea pozitiei CG al navei conform necesitatilor impuse de stabilitatea navei in timp util 2.Sa dreneze sau sa umple complet tancurile,sa dreneze casetele de santina si coferdamurile atat pentru nava cu asieta dreapta ,cat si pentru inclinari indelungate transvarsale de max 15 deg si longitudinala de max. 5 deg 3.Sa functioneze astfel incat sa fie exclusa posibilitatea inundarii arbitrare a navei,degradarea de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil 4.Sa nu polueze acvatoriile cu apa amestecata cu reziduuri petroliere sau cu alte produse prevazute in MARPOL si sa corespunda cerintelor impuse de registrele de clasificare la constructia navelor si echipamentelor lor in vederea prevenirii poluarii cu hidrocarburi 5.Sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor,de aparate de masurare a cantitatii de apa in locurile de colectare 6.Sa dispuna de mijloace de conducere a apei catre locurile de colectare 7.Sa fie confectionate din materiale rezistente la actiunea apei de mare 8.Sa aiba cat mai putine armaturi de manevra si fittinguri demontabile Instalatia de balast deplaseaza centrul de greutate al navei pentru a o aduce la asieta dorita prin ambarcarea,debarcarea sau transferul apei de balast.In acest scop instalatia de balast dispune de tancuri de balast unite prin tubulaturi prin care apa se deplaseaza cu pompe de balast Cantitatea necesara de balast lichid variaza functie de tipul navei Balast = ( 0.2 ..... 0.3 ) x Deplasamentul - pentru navele de marfuri generale

Balast = ( 0.3 ..... 0.5 ) x Deplasamentul - pentru petroliere si mineraliere Elemente de constructie - Instalatia de balast este independenta de celelalte instalatii dar pentru marirea sigurantei de functionare ea se racordeaza cu instalatia de santina.Sorburile conductelor din tancurile de balast nu au filtre,armaturile lor de inchidere nu sunt cu retinere pentru ca in tubulatura de balast circula apa in ambele sensuri.Manevrarea armaturilor de inchidere poate fi facuta manual sau de la distanta prin comanda hidraulica,pneumatica sau mecanica,solutia depinzand de amplasarea echipamentului si de gradul necesar de mecanizare sau automatizare a functionarii acesteia.Toate armaturile de reglaj si casetele de valvule se amplaseaza de obicei in zona compartimentului in care se monteaza si pompele de balast.Fiecare tanc este deservit de o conducta independenta in sistem centralizat si toate conductele ajung in compartimentul masini printr-un coridor central sub puntea dublului fund ( tunel-la navele mari ) Instalatia este compusa din: 1-tancuri de balast 2-sorburile din tanc 3-pompe de balast 4-armatura de inchidere

5-valvula de fund ( Kingston ) 6-casete de valvule 7-tubulatura de balast 8-valvule de golire cu actionare de pe punte a tancurilor superioare laterale 9-valvula de izolare a forepeak-ului cu actionare de pe punte montata in scopul preintampinarii inundarii navei prin tubulatura de balast atunci cand in forepeak apare gaura de apa Umplerea tancurilor de sub linia de plutire poate fi executata gravitational.Sorburile sunt ca niste palnii asezate in pupa fiecarui tanc in zona planului diametral. In scopul golirii complete a tancurilor pot fi plasate sorburi si in zona gurnei Tevile instalatiei de balast sunt din otel zincat iar valvulele din fonta,otel sau bronz.Diametrul tevii care deserveste un tanc se calculeaza cu formula: d = 18 x (radical de ord 3 din volumul tancului) La instalatiile de balast se utilizeaza pompe centrifugale dotate cu mijloace de autoamorsare.Pentru dublarea pompelor de balast pot fi folosite pompe de serviciu general,pompe de incendiu si pompa circuitului exterior de racire a MP

La navele mari poate fi mai potrivita utilizarea a doua sau mai multe instalatii autonome de balast amplasate fie la extremitatile navei , fie in pupa. Elemente de exploatare Instalatia de balast se verifica si se probeaza dupa efectuarea lucrarilor de amenajare a tancurilor de balast si a probelor la tuburile de sonda si aerisiri In exploatarea curenta ,in timpul functionarii instalatiei de balast trebuie urmarite indicatiile manometrelor si a manovacuummetrelor.Se recomanda ca valvulele sa nu functioneze decat complet inchise sau complet deschise.La terminarea balastarii sau debalastarii cu pompa centrifugala trebuie inchise valvulele de refulare si de aspiratie. In vederea conservarii instalatiei de balast se realizeaza golirea ei,demontarea valvulelor,protejarea elementelor constructive cu unsori consistente,montarea la loc si pastrarea in pozitie inchisa

Document Info

Accesari: 611 Apreciat: Comenteaza documentul:


Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

ALTE DOCUMENTE
Arme de foc

INSTALATIA DE BALAST SANTINA


Instalatiile de balast santina se utilizeaza pentru corectarea pozitiei centrului de masa al navei prin ambarcarea, transferarea si evacuarea peste bord a balastului lichid, precum si pentru evacuarea peste bord a apelor colectate in santina.

Efectul deplasarii de greutati la bordul navei asupra asietei si stabilitatii eTrex Camo Managementul activitatilor decizionale la nivelul sistemelor Manevra navei in conditii meteorologice nefavorabile (drumul de capa) EAGLEMASTER CL 5100T TEHNOLOGIA IN ELECTROTEHNICA TEST DE VERIFICARE FINALA Scurt manual de scufundare Obiective urmarite la testarea circuitelor Achizitia si transmiterea semnalului vocal

Instalatiile de balast santina sunt formate din circuite de balastare si circuite de drenare, interdependente intre ele, putand avea pompe comune si portiuni comune de conducte. Aceasta grupare a doua instalatii diferite ca destinatie este permisa de agentul de lucru comun, apa de mare si de amplasarea ambelor instalatii la nivelul fundului navei. Se obtine astfel utilizarea unui numar mai mic de pompe, tubulaturi de lungime mai redusa si deci se reduc masa si volumul instalatiei.

Cerintele impuse instalatiilor de balast santina sunt: sa asigure corectarea pozitiei centrului de masa a navei conform necesitatilor impuse de stabilitatea navei, in timp util; sa dreneze sau sa umple complet tancurile, sa dreneze casetele de santina si coferdamurile, atat pentru nava cu asieta dreapta, cat si pentru inclinari indelungate, transversala de maxim 15 si longitudinala de maxim 5; sa functioneze astfel incat sa fie excluse posibilitatea inundarii arbitrare a navei, degradarea de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil; sa nu polueze acvatoriile cu apa amestecata cu reziduri petroliere sau cu alte produse prevazute in conventiile internationale; sa corespunda cerintelor impuse de registrele de clasificatie la construirea navelor si echipamentelor lor, in vederea prevenirii poluarii cu hidrocarburi ca si regulilor internationale privind poluarea, ca de pilda MARPOL din 1973 cu protocolul din 1978; sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor, de aparate pentru masurarea cantitatii de apa in locurile de colectare; sa dispuna de mijloace de conducere a apei catre locurile de colectare; sa fie executate din

materiale rezistente la actiunea apei de mare; sa aiba cat mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile. 5.7.1. Instalatia de balastare a navei
Acestea deplaseaza centrul de greutate al navei, pentru a o aduce la asieta dorita, prin ambarcarea, deplasarea sau debarcarea balastului constituit din apa de mare. In acest scop instalatia de balast dispune de tancuri de balast unite prin tubulaturi prin care apa este deplasata cu pompe de balast.

5.7.1.1. Elemente de constructie


Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii, dar pentru marirea sigurante 737s1815h i de functionare, ea se racordeaza cu instalatia de santina. Sorburile conductelor din tancurile de balast nu au filtre, armaturile lor de inchidere nu sunt cu retinere, pentru ca in tubulatura de balast apa circula in ambele sensuri. Manevrarea armaturilor de inchidere poate fi facuta manual, precum si de la distanta, prin comanda hidraulica, pneumatica sau mecanica, solutia folosita depinzand de amplasarea echipamentului si de gradul necesar de mecanizare sau automatizare a functionarii acesteia. Toate armaturile de reglaj si casetele de valvule se amplaseaza de obicei in zona compartimentului in care se monteaza si pompele de balast. Fiecare tanc este deservit de o conducta independenta, in sistem centralizat, iar toate conductele ajung in compartimentul masini printr-un coridor central, special construit in acest scop, sub puntea dublului fund (la navele mari).

In fig.14 este reprezentata schema instalatiei de balast a unui cargou multifunctional de 15000 tdw (1- afterpic; 2- sorb; 3- pompa de balast; 4- armatura de inchidere; 5- valvula de fund (kingston); 6- caseta de valvule; 7- tanc lateral inferior de balast; 8- tubulatura de balast; 9- tanc de combustibil; 10- perete de coliziune; 11forpic; 12- armatura de inchidere, cu actionare de pe punte, a comunicatiei cu forpicul; 13- armaturi de golire, cu actionare de pe punte, a tancurilor superioare laterale 14; 15puntea principala; 16 filtru; 17- armatura de bordaj).

Pe conducta care duce la forpic, in interiorul tancului se monteaza armatura de inchidere 12, actionata de pe puntea peretilor etansi, in scopul preintampinarii inundarii navei prin tubulatura de balast, atunci cand in forpic apare gaura de apa. Umplerea tancurilor de sub linia de plutire poate fi realizata si gravitational. Sorburile, executate ca ajutaje convergente (palnii de aspiratie), se plaseaza in pupa fiecarui tanc, in zona planului diametral. In scopul golirii complete a tancului se pot utiliza si sorburi plasate in zona gurnei. Fig.14 O constructie deosebita are valvula de ambarcare a apei, denumita valvula kingston, care poate fi de fund (fig.15) sau de bordaj (fig.16), montata pe un cheson, la care se deosebesc: 1- armatura de inchidere; 2,3- conducte de alimentare cu abur si cu aer comprimat; 4- racord de aerisire; 5- tub inelar perforat pentru dezghetare si suflare cu abur sau aer comprimat; 6- gratar.

Fig.15 Fig.16
Cantitatile de apa din tancuri se controleaza cu nivelmetre ale caror indicatii sunt transmise la postul de comanda, de unde se executa sau se comanda manevrele de exploatare a instalatiei de balast.

Tubulatura instalatiei de balast trebuie sa fie amplasata astfel incat sa functioneze si la inclinari transversale de maximum 5 si sa nu fie expusa inghetarii. De asemenea, ea trebuie sa aiba mijloace de golire (armaturi, dopuri). Tevile instalatiei de balast se probeaza hidraulic, impreuna cu armaturile de inchidere, la cel putin 4 bari. In instalatiile de balast se utilizeaza pompe centrifugale dotate cu mijloace de autoamorsare. Pentru dublarea pompelor de balast pot fi folosite pompe de serviciu general, pompe de incendiu si pompa circuitului exterior de racire a motorului principal. In cazul folosirii pompei de incendiu pentru umplerea tancurilor de balast, presiunea de probare a tubulaturii de balast este data de presiunea de functionare a pompei de incendiu. Este interzisa folosirea pompei de incendiu in instalatia de balast ale carei tancuri sunt mixte, servind si pentru depozitarea combustibilului. 5.7.1.2. Elemente de exploatare
Inainte de a incepe exploatarea unei instalatii de balast, dupa construirea sau refacerea ei, se procedeaza la probare.

Instalatia de balast se verifica si se probeaza dupa terminarea lucrarilor de amenajari, curatire, vopsire sau cimentare a tancurilor de balast, si dupa executarea si probarea tubulaturilor de sonda si de aerisiri.

Initial se verifica traseele de tubulaturi, montarea pompelor, tubulatura de sonde si tubulatura de aerisiri. Se controleaza existenta si corectitudinea amplasarii dopurilor si armaturilor de golire a instalatiei. Apoi se trece la probarea in functionare a instalatiei, conform schemei din documentatia tehnica a navei. Se realizeaza umplerea tancurilor cu pompa de balast si cu pompa de rezerva, masurand timpii de umplere, mai ales pentru tancul cel mai indepartat si determinand debitul mediu al pompei de umplere. Umplerea tancurilor se opreste numai dupa ce apa a refulat prin aerisiri, verificandu-se astfel etanseitatea aerisirilor si capacelor de vizitare a tancurilor. Se golesc tancurile cu pompa de balast si cu pompa de rezerva, masurand timpul de golirecu pompa de balast a celui mai indepartat tanc amplasat in dublul fund si determinand debitul mediu. Golirea tancurilor se opreste numai dupa ce pompele nu mai aspira. Dupa oprirea pompei se masoara nivelul apei ramase in tanc. Se verifica etanseitatea instalatiei si a armaturilor efectuandu-se o proba de vacuum cu tancurile goale, utilizand dispozitivele de autoamorsare a pompelor sau dispozitivul centralizat de vacuum. Se verifica umplerea gravitationala a tancurilor, se executa operatii de transferare a balastului intre forpic, afterpic si tancurile laterale. In timpul functionarii trebuie verificata posibilitatea efectuarii manevrelor conform schemei, accesibilitatea de manevrare a armaturilor si alte conditii de exploatare. De asemenea se urmareste functionarea normala a pompei, notandu-se parametrii de functionare pentru fiecare manevra. Se verifica functionarea necavitationala a pompei (zgomote puternice, pocnituri, reducerea debitului). Se probeaza functionarea pompei de balast si in instalatiile unde ea este folosita ca rezerva (incendiu, santina, racire motor, etc.). Inainte de verificarea functionarii instalatiei se verifica functionarea pompei in regim nominal, timp de cel putin 2 ore. Se inregistreaza puterea absorbita de electromotor la functionarea pompei in regim nominal. Durata efectiva de functionare in regim nominal depinde de puterea electromotorului.

Dupa construirea navei, instalatia de balast se verifica si se receptioneaza definitiv in timpul probarii navei la cheu. La plecarea in probele de mars nava trebuie sa aiba instalatia de balast, impreuna cu tancurile ei, predate si receptionate definitiv. In exploatarea curenta, in timpul functionarii instalatiei de balast trebuie urmarite indicatiile manovacuummetrelor si manometrelor. Se recomanda ca armaturile sa nu functioneze decat complet inchise sau deschise, dupa necesitate. Pe parcursul exploatarii instalatiei trebuie urmarita starea de consumare a protectoarelor catodice din zinc, inlocuindu-le la nevoie. La terminarea balastarii sau debalastarii cu pompa centrifugala, trebuie inchisa armatura de pe ramura de refulare, oprita si inchisa armatura de pe ramura de aspiratie. In vederea conservarii instalatiei de balast se realizeaza golirea ei, demontarea armaturilor, protejarea elementelor componente cu unsoare consistenta, montarea la loc si pastrarea in pozitie inchisa. 5.7.2. Instalatia de santina In cadrul functiei de drenaj, instalatia de santina asigura evacuarea peste bord a apei colectate in santina in conditii normale de exploatare. Ea poate proveni din: scapari prin presetupele armaturilor de inchidere si a tubului etambou, purjarea sticlelor de nivel, condensarea pe bordaje a vaporilor de apa din aer, spalarea puntilor de sub linia de plutire si stingerea incendiilor. In cadrul functiei de salvare, instalatia asigura evacuarea cantitatilor mari de apa patrunse in caz de gaura de apa. Navele la care probabilitatea producerii gaurii de apa este mare (remorchere de port, spargatoare de gheata, nave militare) dispun de instalatii autonome de salvare, in afara de instalatia de santina. 5.7.2.1. Elemente de constructie Pentru colectarea apei, instalatia dispune de casete de santina, de volum minim 0,2 m , amplasate la puntea dublului fund in cele doua borduri ale sectiunii transversale din pupa fiecarui compartiment drenat. Pentru latimi peste 20 m, se recomanda amplasarea casetelor de santina si in planul diametral.
3

You might also like