Scopul lucrarii: De studiat tipurile sistemului de aprindere, constructia generala si principiul de functionare, constructia si functionarea elementelor sistemului de aprindere

(bobinele de inductie, ruptoarele distribuitoare, traductoarelordistribuitoarelor fara contacte, bugiilor de aprindere si altele), de efectuat lucrul pe instalarea momentului de aprindere. Timpul de efectuare 4 ore. Utilaj: Placate de studii, standuri, machete a sistemului de aprindere si elementele lui, spion de control, surubelnita si chei. Metodica de indeplinire a lucrrii de laborator Lucrarea de laborator presupune studierea constructiei si principiului de functionare a diferitor sisteme de aprindere si indeplinirea lucrului practic pe instalarea momentului de aprindere la automobil. Studierea sistemului de aprindere e necesar de indeplinit pe exemplul studierii sistemului de aprindere cu baterie, cu coniact-tranzistor si sistemului de aprindere fara contacte. Se presupune deasemenea si studierea diferitor elemente a sistemului de aprindere. Lucrarea deasemenea presupune deprinderea practica de invatare a tehnologiei de instalare a momentului de aprindere la automobil. 4.1.2. Constructia generala a sistemului de aprindere 2. Sistemul de aprindere cu contact-transistor: constructia generala, principiul de functionare, avantaje si dezavantaje. Sisteme de aprindere cu contact-transistor. Pentru autoturisme, echipate cu MAS, exista diferite sisteme electrice de aprindere: cu contact, cu contact-transistor, fara contact, electronic-digital, cu microprocesor. Sistemele de aprindere cu transistor se impart in doua grupe: cu contact-transistor si fara contacttranzistor. In sistemele cu contact-tranzistor perechea ruptorului in circuit primar a bobinei de aprindere este absenta si se inlocuieste cu cheie-transistor. Sistemul de aprindere contact-transistor a fost etapa de trecere de la sistemele cu contact la sistemele electronice fara contact. Se elimina efecte negative a sistemului cu contact - arderea si uzarea contactelor ruptorului.

Instalatia de apriondere cu tranzistor si ruptor mecanic Schema instalatiei de aprindere cu tranzistor si ruptor mecanic se compune din : Ruptor mecanic ( conectat la baza tranzistorului ) Bobina de inductie Bateria de acumulatoare Rezistenta Distribuitorul Curentul primar al bobinei de inductie este curentul de colector al tranzistorului, iar curentul de intrerupere este curentul de baza care are valoare foarte mica. Intre electrozii tranzistorului se formeaza doua circuite: un circuit de comanda si un circuit principal. Prin circuitul de comanda emiter baza trece un curent de 0,25 - 0,5 A, iar prin circuitul emiter colector trece curentul de 5 12 A. Daca ruptorul este deschis, baza tranzistorului nu este conectata in circuit si tranzistorul este blocat. In momentul in care contactele ruptorului se inchid, curentul de comanda trece de la bateria de acumulatoare si prin circuitul emiter baza al tranzistorului la ruptor. Curentul principal va avea circuitul : Bateria de acumulatoare Circuitul emiter colector al tranzistorului si la primarul bobinei de inductie. In momentul in care contactele ruptorului se deschid, se va intrerupe curentul de comanda si, in acelasi timp , se va intrerupe si curentul principal. La aceasta instalatie ruptorul serveste pentru comanda tranzistorului. Fata de sistemul de aprindere de tip clasic condensatorul din circuitul primar, care atinge scanteile, nu mai este necesar. Intreruperea curentului in circuitul primar al bobinei de inductie se face mult mai repede decat in sistemul clasic, astfel incat valoarea tensiunii curentului din secundarul bobinei, in mod practic, nu depinde de turatia motorului. Instalatia de aprindere cu tranzistoare si ruptor electromagnetic sau fotoelectric In cazul acestei instalatii, ruptorul mecanic este inlocuit cu un generator de impulsuri care poate fi un sistem electromagnetic sau un sistem cu o celula fotoelectrica. Schema de principiu a sistemului de aprindere cu ruptor electromagnetic se compune din generatorul de impulsuri magnetice, format din infasurarea, continuta in circuitul bazei tranzistorului, excitata de impulsurile electrice de la polii rotitori ai magnetului permanent. Prin circuitul primar al bobinei de inductie trece curentul colectorului tranzistorului. Sistemul de aprindere mai cuprinde bateria de acumulatoare si distribuitorul. In cazul ruptorului foto electric el contine o infasurare in circuitul bazei tranzistorului pe care periodic o excita cu un fascicul luminos ce trece printr-o fanta rotitoare.

Din analiza instalatiilor de aprindere cu tranzistoare cu roptor mecanic sau cu generator de impulsuri electrice, se constata ca au circuitul bazei fara inductie si curentul de o intensitate foarte mica. Datorita acestui fapt se poate folosi un curent mult mai mare in infasurarea primara a bobinei, dar micsorand numarul de spire. Prin reducerea numarului de spire al primarului bobinei se micoreaza si prin curentii de autoinductie, iar curentul in bobina creste mult mai repede decat la sistemele clasice. Lipsa condensatorului elimina oscilitatiile electrice care iau nastere la intreruperea curentului. 4. Sistema de aprindere fara contacte, constructia generala, principiul de functionare si avantajele. Una din modificari ale sistemului cu un distribuitor mecanic si cu aprindere prin bobina, separate de la distribuitor si comutator a primit numele de Sistemul de aprindere fara contact. Schema generala a unui sistem de aprindere fara contact:

Fig. 2. Schema generala a unui sistem de aprindere fara contact. Aprinderea cu incandescenta (1890-1900). Consta dintr-un tub metalic inchis la o extremitate in legatura: la exterior, cu o flacara permanenta produsa de un arzator care mentine tubul la incandescenta; la interior, cu amestecul aer-benzina comprimat care se aprinde in contact cu partea calda. Avansul depinde numai de umplerea cilindrilor, care este reglabila printr-o "strangulare" a admisiei.

Aprinderea prin magnetou Magnetoul este un element care, pornind de la o sursa de energie mecanica, asigura urmatoarele functiuni:

generarea curentului primar de joasa tensiune; transformarea acestuia in curent de inalta tensiune; distribuirea lui la bujii.

Generarea curentului de joasa tensiune este obtinuta prin rotirea unui bobinaj introdus intr-un camp magnetic (creat de un magnet permanent) care produce o forta electromotoare. Transformarea si distribuirea curentului de inalta tensiune este realizata cu ajutorul unei(unor) bobine de inductie si a unui distribuitor. Sistemul este mult utilizat la motociclete. Aprinderea cu ruptor si bobina Curentul de joasa tensiune este furnizat de o baterie de acumulatori (rezervor de curent de joasa tensiune, contruit in general in variantele de 6 V, 12 V sau 24 V - la motocicletele IZH Jupiter este de 12 V), transformat apoi in curent de inalta tensiune intr-una sau doua bobine de inductie si apoi transmis la bujii. Bobina de inductie inmagazineaza in circuitul ei primar o anumita energie la trecerea curentului de joasa tensiune provenit de la baterie. Intreruperea periodica a acestuia provoaca aparitia unui extra-curent de ruptura (intrerupere) care genereaza o variatie de flux magnetic in bobina. Aceste variatii de flux induc in infasurarea secundarului o tensiune inalta a carei valoare va fi egala cu: Ruptorul distribuitor este cunoscut in practica sub denumirea de DELCO - acest nume provenind de la initialele firmei care l-a produs pentru prima data in lume (Dayton Electronic Laight Company). Rolul lui este de a provoca intreruperea periodica a curentului primar care sta la baza transformarii inaltei tensiuni. Acest lucru se realizeaza prin intermediul unui ruptor a carui deschidere de contacte (numite de obicei suruburi platinate sau platine) este comandata de niste came solidare cu un arbore ce se roteste cu 1/2 din turatia motorului, iar in cazul motocicletelor, cu aceeasi turatie ca cea a motorului. Sa consideram ca exemplu un motor de 4 cilindrii cu o turatie de regim de 6000 rot/min. Deci 6000 rot/min = 12000 deschideri/min, adica 200 deschideri/sec. Aceste valori sunt foarte importante pentru ca, la regimuri de turatie mai ridicate (caz frecvent intalnit la motoarele moderne), se va constata aparitia unei vibratii mecanice (zbor al contactelor) care determina scaderea inaltei tensiuni datorita faptului ca bobina nu mai are timpul necesar pentru inmagazinarea energiei. O alta functie a ruptor-distribuitorului este aceea de a fixa punctul de avans in functie de turatia motorului (avansul centrifugal) si sarcina motorului (corectia prin depresiune). Masoletele (centrifugal) si capsula vacuumatica (depresiune) - lipsesc la motocicletele IZH Jupiter - provoaca o usoara rotatie a arborelui port-cama ce modifica punctul de atac al camei cu ruptorul, deci se "deplaseaza" intreruperea

curentului primar si, in final, inceputul inflamarii amestecului aer-benzina. Inalta tensiune este distribuita catre bujii in ordinea de aprindere, acestea restituind-o in cilindrii sub forma de scanteie. Aprinderea semi-electronica Motoarele moderne au turatii din ce in ce mai ridicate, iar aprinderea cu ruptor mecanic si bobina prezinta inconvenientul micsorarii valorii inaltei tensiuni si, implicit, al micsorarii energiei scanteii. Pentru a para aceste inconveniente s-a facut apel, initial, la aprinderea tranzistorizata. Aprinderea tranzistorizata cu ruptor La aceste sisteme se utilizeaza in continuare DELCO-ul cu ruptor si corectie de avans clasic (corectia de avans lipseste la motocicletele IZH Jupiter). Un bloc electronic constituit dintr-un tranzistor de mica putere (cate un bloc electronic pentru fiecare ruptor-bobina de inductie, in cazul motocicletelor) comanda un al doilea tranzistor capabil de a comanda un curent important in primarul unei bobine speciale. Timpul de inmagazinare a energiei in primarul bobinei se reduce foarte mult, iar valoarea ei este aproape constanta, ceea ce determina inducerea in secundar a unei inalte tensiuni de valoare constanta, aproape independenta de turatia motorului. Contactele ruptorului indeplinesc doar rolul de comanda (un simplu intrerupator de curent de joasa tensiune) a blocului electronic. Aprinderea tranzistorizata fara ruptor In acest sistem se conserva corectia de avans (nu si in cazul motocicletelor IZH Jupiter) si distribuitorul clasic. Acesta din urma se compune din trei elemente:

captor magnetic; modul electronic; bobina de aprindere de foarte mare tensiune.

Ruptorul este inlocuit de un captor magnetic care da impulsuri electrice si le transmite modulului electronic care comanda "umplerea" bobinei in ritmul impulsurilor. Rotatia unei roti polare nemagnetice cu 2 brate (4 brate in cazul motoarelor cu 4 pistoane) in campul magnetic al unui magnetic al unui magnet permanent (captor) provoaca o variatie de flux. Aceasta produce in bobinajul captorului un curent indus. Modulul electronic are rolul de a limita curentul primar al bobinei si de a-l intrerupe pentru producerea scanteii. El se compune din urmatoarele etaje:

control logic; etaj putere; comanda reactie; comanda "DWELL".

Controlul logic pentru intrerupatorul de putere - care furnizeaza intrerupatorului de putere semnalul de comanda si care, la iesirea din generatorul de impulsuri, este modificat, prin influienta circuitului de comanda a unghiului Dwell si a curentului primar. Etajul de putere este format dintr-un tranzistor de mare putere care comuta curentul din primarul bobinei de aprindere. El trebuie sa suporte fortele contraelectromotoare produse in circuitul primar. Comanda reactiei si lectura curentului - limiteaza curentul primar pe toata plaja de functionare a bateriei. Comanda unghiului "Dwell" si de reactie asigura un curent primar minim necesar pornirilor si regimurilor joase de turatie, precum si curentul maxim la regimurile inalte de turatie. Dintre avantajele acestui tip de aprindere mentionez:

energie constanta, oricare ar fi regimul de turatie; posibilitatea de comutare catre bobina de inductie a unui curent de intensitate net superioara (10 A in loc de 4-5 A la aprinderea clasica), de unde rezulta si tensiunea din secundar de 30 kV in loc de 15-20 kV.

5. Comutatorul cu transistor a sistemului de aprindere fara contacte, constructia, principiul de functionare, circuitul de tensiune joasa si inalta. Comutator cu tranzistor cu senzor fara contact - generator de impulsuri (de tip inductiv, de tipul Hall sau de tip optic) si traductor de semnal. In acest caz, in loc de un ruptor mecanic este folosit sonda - generator de impulsuri cu traductor de semnal, care controleaza numai comutator cu tranzistor, care, la randul sau, controaleza acumulatorul de energie. In sistemele cu comutator cu tranzistor se utilizeaza trei tipuri de senzori: - Senzorul Hall (o modificare a sistemului se numeste TI-h), contine un disc de siliciu, la cele doua margini de reactie este atasat un mica tensiune. In cazul in care de plasat o placa intr-un camp magnetic, la celelalte doua parti ale placii la fel o sa apara tensiune. In aceasta consta efectul Hall.

Fig.3. Efectul lui Hall.

Modificarile campului magnetic va determina schimbarea tensiunei Hall, care pot fi folosite pentru a controlul comutatorului. Campul magnetic creat de magnetii permanenti, poate fi intrerupt de lame rotative a obtiuratorului care se roteste pe ax distribuitor a aprinderii. Printr-o placa de siliciu trece in jur de 30 mA curent, in timp ce tensiune Hall este de aproximativ 2 mV, crescind odata cu cresterea temperaturii. Placa este, de obicei, parte integranta din circuit integrat, ce realizeaza formarea si consolidarea de semnal. In cazul decalajului deschis intre magnetii permanenti si senzorul Hall placa da tensiune. In cazul in care decalajul se suprapune cu paletele obturatorului, campul magnetic este inchis prin lama si nu ajunge la placa Hall. Tensiunea scade de la aceasta. Semnalul de la marginile placii nimereste in amplificator si formatorul de impulsuri, apoi el poate gestiona comutator (activa sau a dezactiva bobina).

1 obturator cu palete, 2 magnit permanent, 3 element sensibil, 4 cablurile traductorului. Fig.4. Constructia generatorului lui Hall.

- Senzorul inductiv (modificarea data a sistemului se numeste TI-i) - include un electromagnet permanent cu o bobina si disc dintat. In timpul rotirii discului campul magnetic este inchis sau prin dinte, sau prin intermediul depresiei. Fluxulul magnetic care trece prin bobinaj sau creste sau scade din ce rezulta inductarea EMF cu semn alternativ pe bobinaj. Semnalele senzorului trec printr-un formatorul impulsurilor si mai departe intra in comutator pentru a controla bobinaj primar a

bobinei aprinderii. Atunci cand creste viteza va creste frecventa impulsurilor, precum si tensiune de iesire a senzorului de la sutimi de volti la sute de volti. - Senzor optic (fig. 5) (modificarea a sistemului se numeste TI-o) este un disc segmentat, fixat pe arbore distribuitor, care se intinde peste un fascicul de lumina infrarosie indreptate la phototransistor. In timpul cand phototransistorul este iluminat, pe bobinaj primar este curent. Cand discul blocueaza raza, senzorul trimite un impuls la comutator, care intrerupe curent in bobina si, astfel, genereaza o scanteie. Exista mai multe tipuri de asa dispozitive: lansarea scanteiei poate fi atat la deschiderea cit si invers, la inchiderea sursei luminoase. De obicei, aceste generatoare creaza un unghi permanent starei deschise a bobinei, dar calitatea aprinderii nu sufera de aceasta, deoarece dinamica contactului rulant nu influenteaza aceasta, si el ramane intotdeauna constant, indiferent de viteza. Fig.5. Senzor optic.

Senzor-generator de impulsuri, de obicei, situat in incinta distribuitorului aprinderii - astfel incat intreaga unitate este numita "senzor distribuitor". Comutatorul controleaza aprinderea circuitului primar pe masa. Deci comutatorul nu simplu inchide circuitul primar la semnalul de la senzorul de impuls - comutatorul trebuie sa ofere o incarcare preliminara a bobinei cu energie. Astfel, pana la impuls controlator de la senzor, comutatorul trebuie sa prevada, cand trebuie sa inchida bobina la pamint, in scopul de a o incarca. El trebuie sa faca acest lucru astfel incat timpul de incarcare a bobinei a fost aproximativ constant (sa fie atins maximum de energie, dar sa nu fie supraincarcarea bobinei). In acest scop, comutatorul calculeaza perioada de impulsuri provenite de la senzorul. Si in functie de perioada, calculeaza timpul de la inceputul conectarii bobinei la pamant. Cu alte cuvinte, cu cit turatiile motorului sint mai mari, cu atat mai devreme comutatorul va incepe conectarea bobinei la teren, dar timpul starii inchise va fi acelas.

4.2. Partea practica a lucrarii de laborator. Instalarea unghiului avans de aprindere

Ordinea de ndeplinire a lucrarii: 1. Pe motor desurubam de la primul piston si punem in locul ei un dop. 2. Rotim arborele cotit cu manivela la inceputul timpului de compresie, asta va aduce la aruncarea dopului din orificiul chiulasei. 3. Rotim in continuare arborele cotit, e necesar sa instalam primul piston in punctual mort superior,in acelas timp punem la unul linga altul semnele de pe roata de curea de pe arboreal cotit si blocul motorului. 4. Slabim fixarea corpului ruptor-distribuitorului si rotim pina cind contactele se vor desface. Pentru controlul momentului de deschidere a contactelor e necesar sa folosim un bec. 5. Controlam jocul intre contactele ruptorului si la necesitate reglam. Jocul trebuie sa fie in limitele 0,4-0,6 mm. Reglarea se face in felul urmator: sa desurubam bulonul de fixare a contactului fix si cu surubelnita si rotind excentricul intr-o directie sau alta si obtinem jocul necesar. Stringem bulonul contactului fix. 6. Fixam corpul regilatorului, punem rotorul la loc si fixam capacul distribuitorului. 7. Unim conductoarele de tensiune inalta la bugiile de la cilindrii motorului in ordinea: 1-5-4-2, 6-3-7-8. 8. Verificam eficacitatea instalarii momentului de aprindere pe automobile. Pentru aceasta pornim motorul, incalzim si brusc marim rotatiile apoi la fel micsoram, si ne convingem ca sunetele de detonatie lipsesc si ca motorul lucreaza stabil. Daca se aud sunetele de detonatie, e necesar sa rotim corpul ruptorului in directia de rotatie a rotorului, iar apoi sa repetam controlul functionarii motorului. 9. Oprim motorul, si punem la loc instrumentele care sau folosit. Bibliografie 1) Gh. Fratila si altii, Automobile.Cunoastere, intretinere si exploatare. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2001, pag.455. 2) www.wikipedia.org ; 3) .. , , . , 1986 , 299 .