STUDII DE FEZABILITATE 1. Care este coninutul unui Plan de afaceri enumerai principalele aspecte. 2.

. Intr-un studiu de fezabilitate, care sunt indicatorii de fezabilitate care trebuie prezentai n mod minimal? 1. Care este coninutul unui Plan de afaceri enumerai principalele aspecte. Principalele aspecte care pot fi avute n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt: 1. Rezumatul planului de afaceri. Va cuprinde un scurt istoric al firmei, prezentarea conducerii si a echipei, domeniul de activitate si proiectiile pe termen scurt si lung, caracteristicile produsului, descrierea pietei, scurta analiza financiara, investitia necesara. Este necesar a sa se identifice foarte clar obiectivele urmarite de managementul firmei. 2. Prezentarea produsului. Vor fi prezentate calitatea produsului si costurile de productie, precum si pretul de vanzare. Daca exista, vor fi aratate si serviciile post vanzare, evidentiindu-se atat sporul de valoare pe care il aduc produsului precum si costurile pe care le vor avea.Se vor prezenta si aspectele ce diferentiaza produsul firmei de cele ale concurentei. In cazul in care exista patente, brevete sau drepturi de marca acestea vor fi mentionate. Daca este cazul se va prezenta si procesul de productie, aratandu-se etapele acestuia, utilajele necesare, modul de organizare, eventualul impact asupra mediului. 3. Prezentarea si analiza pietei. In primul rand trebuie avuta in vedere o corecta dimensionare a pietei. Apoi se va analiza oferta existenta pe piata. Se vor lua in calcul preturile pentru produsele existente, calitatea acestora, modul in care se promoveaza. O buna intelegere a concurentei va permite o corecta orientare de resurse in cadrul/firmei. 4. Prezetarea concurentei.De cele mai multe ori datele referitoare la concurenti sunt greu de obtinut insa o cat mai buna informare este intodeauna utila. Se va urmari colectarea de informatii referitoare la:
principalii concurenti, la modul acestora de organizare, ce avantaje de imagine au, in ce fel se

aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele, segmentele de piata pe care le deservesc, produsele pe care acestia le ofera, calitatea si pretul produselor Cum sunt organizati concurentii, ce avantaje de imagine au, in ce fel se aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele. 5. Prezentarea partenerilor de afaceri. Se vor prezenta furnizorii de materii prime si servicii, localizarea lor geografica, modul in care se va colabora cu acestia, valoarea estimata a contractelor, modalitatile de plata.

In cazul in care exista o relatie mai veche cu unii dintre parteneri se vor prezenta avantajele precum discount mai mare, plata la termen. 6. Identificarea clientilor.Nici o afacere nu poate avea succes daca nu raspunde unei nevoi clare a consumatorilor. Este extrem de important sa intelegem profilul clientului existent sau potential. Pe cat posibil trebuie studiat comportamentul acestuia in alegerea produselor, puterea de cumparare, criteriile dupa care se orienteaza, modul in care isi cauta informatia, etc. In analizarea si identificarea clientilor trebuie avuta in vedere si raportarea acestora la pretul produselor. Exista situatii in care un pret prea mic sau prea mare va indeparta anumiti clienti. 7. Strategia de marketing.Se va prezenta detaliat modul in care vor fi comercializate produsele. Se vor identifica modalitatile de intrare in piata si costurile aferente. Se vor scoate in evidenta aspectele ce pot constitui avantaje in fata concurentei. Se va stabili un buget de promovare si modul in care va fi distribuit.Trebuie identificat un mesaj clar pe care doriti sa il transmiteti clientilor si modul in care se va trasmite acest mesaj (lansare oficiala, comunicate de presa, reclama in ziare sau pe internet, reduceri promotionale, etc). 8. Prezentarea personalului necesar.Succesul afacerii depinde intodeauna de existenta unei echipe bine pregatite si motivate. In planul de afaceri se vor identifica posturile necesare, modul in care vor fi gasiti oamenii potriviti, costurile cu salarii si training.Existenta unui grup inchegat de angajati pregatiti ce va fi nucleul viitoarei echipei constituie un avantaj demn de scoz in evidenta. 9. Investitia necesara.Atunci cand pentru realizarea obiectivelor din planul de afaceri este necesara efectuarea unor investitii acestea vor fi expuse in plan. Prezentarea investitiei trebuie sa cuprinda: obiectul investitiei, modul de realizare, graficul de realizare, valoarea necesara realizarii investitiei, perioada de recuperare a investitiei. Eventualele detalii tehnice pot fi prezentate intr-o anexa. 10. Aspecte legale.Atunci cand realizarea obiectivelor propuse in planul de afaceri impune obtinerea unor avize legale, a unor autorizatii precum si alte aspecte legale acestea vor fi expuse in panul de afaceri intocmit. 11. Estimari financiare. Este esential ca planul de afaceri sa cuprinda o analiza realista a veniturilor ce vor fi realizate si a costurilor. Estimarea volumului total al vanzarilor se va face pe baza unei analize a cererii din piata, a caracteristicilor produsului si a strategiilor concurentilor. Analiza cheltuielilor trebuie sa fie realista si sa includa in calcul si eventualele surprize ce pot sa apara in timp. In prezentarea cheltuielilor trebuie tinut

cont de cele initiale, necesare demararii afacerii, si de cele normale desfasurarii acesteia, odata atins punctul de dezvoltare dorit.Se va face apoi distinctie intre cheltuielile fixe si cele variabile (cheltuielile fixe raman neschimbate odata cu fluctuatia vanzarilor, asa cum sunt chiria, salariile, iar cele variabile depind de productie, precum materiile prime). Este indicat sa fie prezentat in planul de afaceri si modul in care va fi afectata afacerea in cazul unor evenimente neprevazute, cum ar fi o reducere a vanzarilor, o crestere a costurilor, blocaje de orice fel. O astfel de analiza poate scoate in evidenta unele pericole si modul in care acestea pot fi evitate. In plus, un potential investitor ar putea aprecia pozitiv abordarea realista in planul de afaceri si a unor situatii negative. 2. Intr-un studiu de fezabilitate, care sunt indicatorii de fezabilitate care trebuie prezentai n mod minimal? Principalii indicatori de fezabilitate ce trebuie prezentati sunt: a) rata de rentabilitate a proiectului de investitii Este un raport clar ntre efect si efort. Ca efect se poate considera profitul (brut sau net) sau cashflow-ul (brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de investitie. Aceasta rata de rentabilitate, daca este privita n termeni de profit net trebuie sa fie mai mare decat rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie undeva peste media sectorului de activitate in care s-a facut investitia. Este evident faptul ca incidenta timpului nu este luata n calcul iar referintele pentru ncadrarea proiectului n categoria de bun sau prost sunt relative. Un alt dezavantaj al acestui indicator este dat de faptul ca nu face legatura cu costul de oportunitate al bunurilor ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate. In literatura de specialitate se arata faptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se poate utiliza pentru evaluarea eficientei economice a investitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de executie sub un an. b) randamentul economic al investitiilor Orice investitie se executa intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu durata de viata economica. Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta presupune clar raportarea profitului net la valoarea investitiei. Ca si formula de calcul finala avem: randamentul economic = (profit total/investitie) 1 c) termenul de recuperare

Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in functiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un proiect care asigura o recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale. Acest indicator se poate calcula in mai multe situatii, data fiind diversitatea tipurilor de investitii. De exemplu, pentru o investitie noua vom avea raportul dintre valoarea investitiei si profitul mediu anual. Daca vorbim de o retehnologizare, raportul va deveni: valoarea investitiei / (profitul nou obtinut-profitul vechi obtinut) Practic, in acest al doilea caz vorbim despre plusul de profit obtinut dupa retehnologizare. d) valoarea actualizata neta (VAN sau net present value NPV) reprezinta, din ce in ce mai mult, un criteriu esential in departajarea proiectelor de investitii. Astfel, daca prin procedee de actualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile, profitul viitor si se compara intre ele, aceasta inseamna practic aplicarea regulii VAN. Formula de calcul a valorii actualizate nete este:

Valoarea actualizata se calculeaza in momentul initial al investitiei; se actualizeaza toate sumele obtenabile in viitor pentru a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea acestor sume. Fireste ca, din punct de vedere teoretic, se poate face actualizarea in orice moment de pe axa timpului; utilizarea momentului 0 este conventionala. Valoarea viitoare neta (VVN) reprezinta suma, la o data viitoare, a cash-flow-urilor viitoare si a cheltuielilor investitionale. Practic, este vorba de VAN capitalizata la un anumit moment din viitor. Apar aici o serie de probleme. Astfel, fundamentarea ratei de actualizare este foarte importanta. In mod normal aceasta ar trebui sa fie data de o rata de referinta egala, in conditii de piata perfecta, cu costul capitalurilor permanente sau cu un cost de oportunitate (o estimare a unei rate de

rentabilitate viitoare). Conducatorii intreprinderilor au de ales intre investirea fondurilor disponibile sau restituirea lor catre actionari si /sau creditori daca nu le pot asigura acestora o rata cel putin egala cu transpunerea in termeni de rentabilitate a costurilor de oportunitate pentru acestia . Daca valoarea actualizata neta este mai mare decat zero aceasta inseamna ca totalitatea cashflowurilor viitoare vor putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie ca un supraprofit. La VAN zero rezulta o remunerare a creditorilor si actionarilor in integralitate; din contra intreprinderea nu mai beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea a actionat gratuit, fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil pentru autofinantari ulterioare). Daca VAN este mai mica decat 0 proiectul se respinge, motivul fiind dat de faptul ca profiturile viitoare nu acopera cheltuielile. Criteriul VAN conduce la ideea ca, dintre o serie de proiecte de investitii, se alege acela care are o valoare actualizata neta maxima. Totusi, exista situatii cand se accepta un proiect cu VAN negativ, el constituind o premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN semnificativ. Criteriul VAN are o importanta deosebita in orice evaluare a unui proiect de investitii. Avantajul major al metodei este acela ca odata estimate cash-flow-urile viitoare si cunoscand, evident, cheltuiala investitionala initiala, calculele sunt foarte usor de facut. Este o metoda rapida si eficienta. Valoarea actualizata neta presupune ca actionarul este concomitent si managerul intreprinderii care cauta sa-i mareasca acesteia valoarea de piata (practic averea sa, ca actionar); daca el a cedat insa atributele sale manageriale unui tert, acesta din urma poate avea un comportament diferit.Pentru criticii metodei se poate aduce argumentul conform caruia, daca doresti sa demolezi ceva este normal sa fii pregatit sa inlocuiesti acel ceva cu o entitate mai valoroasa, ori, se pare ca in lumea financiara de astazi nu s-a gasit un instrument de analiza mai fiabil decat VAN. e) rata interna de rentabilitate Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata de actualizare in calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor investitionale si a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect. Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

sau, daca proiectul nu incumba o valoare reziduala, iar cheltuielile investitionale se fac o singura data, la inceputul primului an:

Deci, rata interna de rentabilitate egalizeaza valoarea prezenta a intrarilor de fonduri cu valoarea actuala a iesirilor de fonduri. Modalitatea de calcul este aceeasi cu cea de la VAN; acolo se cunostea rata de actualizare si se determina VAN iar aici se presupune VAN = 0 si se incearca determinarea ratei de actualizare. Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in ce mai apropiate de valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN = 0. Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. Daca ea este superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins. Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR. Daca fluxurile considerate la iesiri nu sunt constante in timp, atunci se fac tatonari succesive pana la determinarea unei RIR acceptabile. Practic, atat calculul RIR cat si cel al VAN se fondeaza pe aceleasi date si pe aceleasi ipoteze. Ipoteza cea mai realista este aceea ca, odata generate fondurile de iesire ale unui proiect de investitii, acestea se reinvestesc la o rata a dobanzii egala cu costul capitalurilor permanente. Astfel, daca aceste cash-flow-uri se utilizeaza pentru rambursarea datoriilor sau pentru plata dividendelor, la fel ca si pentru investitii in noi proiecte, ele vor fi remunerate la costul capitalului. O alta varianta ar fi plasarea lor la o rata fara risc pe piata monetara sau financiara (certificate de tezaur, obligatiuni de stat, etc).