Professional Documents
Culture Documents
Str. Nicolae Titulescu, bl.39, ap.9, Craiova Dolj, Romania, cod postal 200153 J16 / 859 / 2005, CUI - RO16175947 Mobil: 0744 394989, 0740 165546, 0722 140012 Tel: 0351 465014, Fax: 0351-814555 Email: civilcadro@yahoo.com Bank: Transilvania Craiova IBAN: RO50 BTRL 0170 1202 A399 65XX
Document Tehnic CV 16 A - PT 20.01.2010 ADI Orlesti Scundu, judetul Valcea Subiect Proiect Tehnic Tip Nr.crt. Data Catre
PROIECT TEHNIC
Elaborat de:
Craiova 2009
SC CivilCAD SRL
Proiect Tehnic
Pag 2 / 229
SC CivilCAD SRL
CUPRINS:
1 DATE GENERALE ........................................................................................................................................ 13 1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIII ............................................................................................................... 13 1.2 AMPLASAMENTUL ................................................................................................................................................. 13 1.3 TITULARUL INVESTIIEI ......................................................................................................................................... 13 1.4 BENEFICIARUL INVESTIIEI .................................................................................................................................... 13 1.5 ELABORATORUL PROIECTULUI ............................................................................................................................... 13 2 DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR ........................................................................................... 15 2.1 DESCRIEREA LUCRRILOR...................................................................................................................................... 15 a) Amplasamentul Lucrarilor;................................................................................................................................ 15 b) Topografia; ....................................................................................................................................................... 16 c) Clima i fenomenele naturale specifice zonei;..................................................................................................... 16 d) Geologia, Seismicitatea; .................................................................................................................................... 17
d.1 Date Generale ............................................................................................................................................................... 17 d.2 Studiu Geotehnic - Concluzii si Recomandari................................................................................................................. 18
e) Prezentarea proiectului pe specialiti................................................................................................................ 19 f) Devierile i protejrile de utiliti afectate .......................................................................................................... 19 g) Sursele de ap, energie electric, gaze, telefon i altele asemenea pentru lucrri definitive i provizorii.............. 19
g.1 Sursa de ap.................................................................................................................................................................. 19 g.2 Sursa de Energie Electrica ............................................................................................................................................. 19
2.2 MEMORII TEHNICE PE SPECIALITI ........................................................................................................................ 23 a) Ob.1 Captare. Puturi Forate (6 buc) .................................................................................................................. 23
a.1 Ordinea de executie a forajelor....................................................................................................................................... 23 a.2 Lucrari necesare ............................................................................................................................................................ 23 a.3 Amenajarea terenului..................................................................................................................................................... 23 a.4 Drumuri de acces si Platforma Balastata la Puturi ........................................................................................................... 23 a.5 Terasamente platforma Puturi ........................................................................................................................................ 23 a.6 Executie Foraj ............................................................................................................................................................... 23 a.7 Instalatii Hidraulice si Electrice ..................................................................................................................................... 23 a.7.1 Fise tehnice ........................................................................................................................................................... 23 a.7.1.1 Pompa submersibila, Q=3 l/s, H=170 mCA .................................................................................................... 23 a.7.1.2 Panou de control put 1x11 kW dotat cu nod radio ........................................................................................... 23 a.8 Constructie Cabina put .................................................................................................................................................. 23 a.9 Platforme Balastate si Rigole in jurul cabinei.................................................................................................................. 23 a.10 Imprejmuire Foraje...................................................................................................................................................... 23 a.11 Amenajari pentru protectia mediului............................................................................................................................. 23
SC CivilCAD SRL
c.3.1 Casa Vanelor. Constructie...................................................................................................................................... 23 c.3.2 Camin Drenare ...................................................................................................................................................... 23 c.3.3 Conducta evacuare emisar - PVC 160..................................................................................................................... 23 c.3.4 Casa Vanelor. Instalatii Hidraulice ......................................................................................................................... 23 c.3.5 Fise tehnice ........................................................................................................................................................... 23 c.3.5.1 Grup pompare alimentare cu apa instalatie de incendiu Q=5l/s, H=25 m.......................................................... 23 c.4 Rezervor de inmagazinare.............................................................................................................................................. 23 c.4.1 Rezervor Structura Metalica................................................................................................................................... 23 c.4.1.1 Fise tehnice ................................................................................................................................................... 23 c.4.1.1.1 Rezervor Structura Metalica ............................................................................................................... 23 c.4.1.1.2 Traductor nivel 0-5m, 4-20mA, 40m cablu ......................................................................................... 23 c.4.1.2 Caracteristici tehnice si geometrice generale:.................................................................................................. 23 c.4.1.3 Descrierea constructiva rezervor..................................................................................................................... 23 c.4.2 Fundatie Rezervor ................................................................................................................................................. 23 c.5 Container de Exploatare ................................................................................................................................................ 23 c.5.1 Fise tehnice ........................................................................................................................................................... 23 c.5.1.1 Container de exploatare.................................................................................................................................. 23 c.5.1.2 Panou automatizare dispecer PLC Gateway radio pentru automatizare 6 puturi................................................ 23 c.5.2 Constructii ............................................................................................................................................................ 23 c.5.3 Fundatia pentru container....................................................................................................................................... 23 c.6 Container de Tratare...................................................................................................................................................... 23 c.6.1 Fise tehnice ........................................................................................................................................................... 23 c.6.1.1 Container de Tratare ...................................................................................................................................... 23 c.6.1.2 Statie de clorare cu hipoclorit de sodiu ........................................................................................................... 23 c.6.2 Constructii ............................................................................................................................................................ 23 c.6.3 Fundatia pentru container....................................................................................................................................... 23 c.6.4 Statie de clorare cu hipoclorit de sodiu ................................................................................................................... 23 c.6.4.1 Pompa Dozatoare........................................................................................................................................... 23 c.7 Iluminat Exterior ........................................................................................................................................................... 23 c.8 Hidrant de incendiu ....................................................................................................................................................... 23 c.9 Imprejmuire Gospodaria de Apa .................................................................................................................................... 23 c.10 Dotari ......................................................................................................................................................................... 23
3 CAIETE DE SARCINI.................................................................................................................................... 23 3.1 ROLUL SI SCOPUL CAIETELOR DE SARCINI (CONFORM ORDIN 863 / 11.07.2008) ........................................................23 3.2 TIPURI DE CAIETE DE SARCINI (CONFORM ORDIN 863 / 11.07.2008)..........................................................................23 3.3 CONINUTUL CAIETELOR DE SARCINI ......................................................................................................................23 a) Breviarele de Calcul...........................................................................................................................................23
a.1 Necesarul de apa a Localitatilor ..................................................................................................................................... 23 a.2 Necesarul de apa a Retelei Scundu Orlesti...................................................................................................................... 23 a.2.1 Determinarea volumului rezervorului ..................................................................................................................... 23 a.3 Calculul Hidraulic al Retelei.......................................................................................................................................... 23
b) Informatii Generale............................................................................................................................................23
b.1 EPANET 2 program de calcul hidraulic (informatii sumare) ........................................................................................ 23 b.2 Realizarea Modelului Hidraulic ..................................................................................................................................... 23
e) Calculul miscarii terasamentelor la drumurile de acces ......................................................................................23 f) Nominalizarea Planelor care guverneaz lucrarea.............................................................................................23
Proiect Tehnic Pag 4 / 229
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
g.4.1.2.1 Poziionarea plcilor metalice curbate n structura rezervorului ........................................................... 23 g.4.1.2.2 Identificarea plcilor.......................................................................................................................... 23 g.4.1.2.3 Elemente de montaj ........................................................................................................................... 23 g.4.1.2.4 mbinarea panourilor componente ale pereilor rezervorului ................................................................ 23 g.4.1.2.5 Garnituri cauciuc ............................................................................................................................... 23 g.4.1.2.6 Corniere, eclise i supori pentru ntaritor de vnt i cladding .............................................................. 23 g.4.1.2.7 Bolturi galvanizate pentru fixarea sistemului intaritor vint si rigidizare la partea superioara.................. 23 g.4.1.2.8 Scar de acces ................................................................................................................................... 23 g.4.1.2.9 Placute avertizare............................................................................................................................... 23 g.4.1.2.10 Masticuri, izolanti si amorse............................................................................................................. 23 g.4.1.3 Montarea structurii metalice a rezervorului..................................................................................................... 23 g.4.1.3.1 Informaii generale ............................................................................................................................ 23 g.4.1.3.2 Trasarea rezervorului ......................................................................................................................... 23 g.4.1.3.3 Montajul inelului de baz al rezervorului respectiv Inelul 3.............................................................. 23 g.4.1.3.4 Operaiuni pregtitoare. ..................................................................................................................... 23 g.4.1.3.5 Montajul propriu zis al inelului de baz (Inel 3) ............................................................................... 23 g.4.1.3.6 Pozarea masticului tip sikaswell n canal i turnarea betonului n canalul de montaj ............................. 23 g.4.1.3.7 Montarea Inelului 2 ........................................................................................................................ 23 g.4.1.3.8 Montarea inelului 1 ........................................................................................................................ 23 g.4.1.3.9 Acoperi............................................................................................................................................ 23 g.4.1.3.10 Aplicarea masticului SIKAFLEX la mbinarea dintre panoul metalic i betonul de monolitizare din canal. 23 g.4.1.3.11 Montarea scrii de acces .................................................................................................................. 23 g.4.1.3.12 nchiderea rezervorului .................................................................................................................... 23 g.4.1.3.13 Executarea termoizolaiei rezervorului.............................................................................................. 23 g.4.1.3.14 Operaiuni necesare pentru ntocmirea procesului verbal de predare primire ctre beneficiar............ 23 g.4.2 Instruciuni specifice privind recepia, exploatarea i ntreinerea ............................................................................ 23 g.4.2.1 Descriere i Alctuire .................................................................................................................................... 23 g.4.2.2 Recepia lucrrilor ......................................................................................................................................... 23 g.4.2.3 Darea in functiune ......................................................................................................................................... 23 g.4.2.4 Exploatarea rezervorului................................................................................................................................ 23 g.4.2.5 Efectuarea reparaiilor curente i capitale ....................................................................................................... 23 g.4.2.6 Msuri de protecia muncii i PSI................................................................................................................... 23 g.5 Caiete de Sarcini Terasamente Pentru Conducte .......................................................................................................... 23 g.5.1 Generaliti ........................................................................................................................................................... 23 g.5.1.1 Dispoziii generale pentru executant............................................................................................................... 23 g.5.1.2 Dispoziii generale pentru beneficiar .............................................................................................................. 23 g.5.2 Lucrri pregtitoare ............................................................................................................................................... 23 g.5.3 Natura terenului .................................................................................................................................................... 23 g.5.4 Trasarea lucrrilor pe teren i pregtirea traseului ................................................................................................... 23 g.5.5 Executarea spturilor, sprijinirilor, epuismentelor, umpluturii................................................................................ 23 g.5.5.1 Executarea spturilor ................................................................................................................................... 23 g.5.5.2 Executarea umpluturilor - Generalitati............................................................................................................ 23 g.5.6 Asezarea Conductelor............................................................................................................................................ 23 g.5.6.1 Partea de jos a santului................................................................................................................................... 23 g.5.6.2 Patul de asezare............................................................................................................................................. 23 g.5.6.3 Asezarea tubului in sant................................................................................................................................. 23 g.5.6.4 Umplerea santului.......................................................................................................................................... 23 g.5.7 Controlul calitii lucrrilor de spturi, umplutura i compactarea pmntului de umplutura................................... 23 g.5.8 Standarde si normative .......................................................................................................................................... 23 g.6 Caiete de Sarcini - Conducte Canalizare din PVC........................................................................................................... 23 g.6.1 Generaliti ........................................................................................................................................................... 23 g.6.1.1 Dispoziii generale pentru executant............................................................................................................... 23 g.6.1.2 Dispoziii generale pentru beneficiar .............................................................................................................. 23 g.6.2 Lucrri pregtitoare ............................................................................................................................................... 23 g.6.3 Materiale i echipamente ....................................................................................................................................... 23 g.6.3.1 Condiii generale ........................................................................................................................................... 23 g.6.3.2 Domenii de aplicare. Caracteristici i avantaje................................................................................................ 23 g.6.3.3 Prescripii de livrare, transport i depozitare ................................................................................................... 23 g.6.4 Trasarea lucrrilor ................................................................................................................................................. 23 g.6.5 Executarea spturilor ........................................................................................................................................... 23 g.6.6 Pozarea conductelor .............................................................................................................................................. 23 g.6.7 Sisteme de mbinare .............................................................................................................................................. 23 g.6.7.1 Generalitati ................................................................................................................................................... 23 g.6.7.1.1 Operaii executate la rece ................................................................................................................... 23 g.6.7.1.2 Operaii executate la cald ................................................................................................................... 23 g.6.8 Efectuarea imbinarilor in prezentul proiect ............................................................................................................. 23 g.6.9 Receptia................................................................................................................................................................ 23 g.6.9.1 Generalitati ................................................................................................................................................... 23 Proiect Tehnic Pag 6 / 229
SC CivilCAD SRL
g.6.9.2 Deformare diametrala .................................................................................................................................... 23 g.6.10 Standarde i Normative........................................................................................................................................ 23 g.7 Caiete de Sarcini - Conducte sub Presiune din PEHD ..................................................................................................... 23 g.7.1 Generaliti ........................................................................................................................................................... 23 g.7.1.1 Dispoziii generale pentru executant............................................................................................................... 23 g.7.1.2 Dispoziii generale pentru beneficiar .............................................................................................................. 23 g.7.2 Lucrri pregtitoare ............................................................................................................................................... 23 g.7.3 Materiale i echipamente ....................................................................................................................................... 23 g.7.3.1 Condiii generale ........................................................................................................................................... 23 g.7.3.2 Domenii de aplicare. Caracteristici i avantaje ................................................................................................ 23 g.7.4 Prescripii de livrare, transport i depozitare ........................................................................................................... 23 g.7.5 Trasarea lucrrilor ................................................................................................................................................. 23 g.7.6 Executarea spturilor ........................................................................................................................................... 23 g.7.7 Pozarea conductelor............................................................................................................................................... 23 g.7.8 Sisteme de mbinare .............................................................................................................................................. 23 g.7.9 Proba de presiune .................................................................................................................................................. 23 g.7.10 Executarea lucrrilor anexe.................................................................................................................................. 23 g.7.11 Splarea i Dezinfectarea Conductelor.................................................................................................................. 23 g.7.12 Recepia Lucrrilor de Conducte .......................................................................................................................... 23 g.7.13 Standarde i Normative........................................................................................................................................ 23 g.8 Caiete de Sarcini - Armturi i Accesorii........................................................................................................................ 23 g.8.1 Flane ................................................................................................................................................................... 23 g.8.2 Garnituri i Inele de Etanare ................................................................................................................................. 23 g.8.3 Piulie, aibe, uruburi .......................................................................................................................................... 23 g.8.4 Adaptoare i Cuplaje ............................................................................................................................................. 23 g.8.5 Vane cu Sertar....................................................................................................................................................... 23 g.8.5.1 Vanele cu Sertar cu Flane ............................................................................................................................. 23 g.8.5.2 Vanele cu Sertar cu Mufe............................................................................................................................... 23 g.8.6 Vane Fluture ......................................................................................................................................................... 23 g.8.7 Vane de Reglaj...................................................................................................................................................... 23 g.8.8 Vane Sferice.......................................................................................................................................................... 23 g.8.9 Clapetele de Reinere............................................................................................................................................. 23 g.8.10 Ventile de Aerisire-Dezaerisire ............................................................................................................................ 23 g.8.11 Ventile de Suprapresiune (protecie mpotriva loviturii de berbec)......................................................................... 23 g.8.12 Contoare de Ap.................................................................................................................................................. 23 g.8.13 Supori de Van................................................................................................................................................... 23 g.8.14 Hidrani............................................................................................................................................................... 23 g.8.15 Cimele Stradale.................................................................................................................................................. 23 g.8.16 Capace i Rame pentru Cmine............................................................................................................................ 23 g.9 Caiete de Sarcini - Subtraversari prin Foraj Orizontal Dirijat .......................................................................................... 23 g.9.1 Generaliti ........................................................................................................................................................... 23 g.9.2 Standarde de referin............................................................................................................................................ 23 g.9.3 Materiale............................................................................................................................................................... 23 g.9.4 Operaiuni pregtitoare .......................................................................................................................................... 23 g.9.5 Execuia lucrrilor ................................................................................................................................................. 23 g.9.6 Msuri speciale pentru protecia instalaiilor existente............................................................................................. 23 g.9.7 Introducerea evii purttoare i lucrri de finisare.................................................................................................... 23 g.10 Caiete de Sarcini Refacere Sistem Rutier Existent...................................................................................................... 23 g.10.1 Caiete de Sarcini Refacere Sistem Rutier Existent Impietruit.............................................................................. 23 g.10.1.1 Generalitti.................................................................................................................................................. 23 g.10.1.2 Lucrri pregtitoare ..................................................................................................................................... 23 g.10.1.3 3 Materiale .................................................................................................................................................. 23 g.10.1.4 3 Operatiuni de baz .................................................................................................................................... 23 g.10.1.5 4 Verificarea calitatii lucrarilor..................................................................................................................... 23 g.10.1.6 5. Receptia lucrarilor.................................................................................................................................... 23 g.11 Caiete de Sarcini Pod Metalic (Confectii Metalice).................................................................................................... 23 g.11.1 Caracteristicile materialelor principale necesare lucrarii........................................................................................ 23 g.11.2 Descrierea lucrarilor ............................................................................................................................................ 23 g.11.2.1 Pregtirea bazei ........................................................................................................................................... 23 g.11.2.2 Materiale pentru stratul talp i rambleu ....................................................................................................... 23 g.11.2.3 ntinderea rambleului................................................................................................................................... 23 g.11.2.4 Descrcarea i manipularea .......................................................................................................................... 23 g.11.2.5 Asamblarea ................................................................................................................................................. 23 g.11.2.6 Meniuni speciale referitoare la structurile flexibile n form de arc ............................................................... 23 g.11.2.7 Amplasarea i compactarea rambleului......................................................................................................... 23 g.11.2.8 Amplasarea rambleului ................................................................................................................................ 23 g.11.2.9 Sarcini n timpul fazei de construcie ............................................................................................................ 23 g.11.2.10 Controlul formei ........................................................................................................................................ 23 g.11.2.11 Protecia mpotriva apei pluviale ................................................................................................................ 23 Proiect Tehnic Pag 7 / 229
SC CivilCAD SRL
g.11.2.12 Unghiul de oblicitate.................................................................................................................................. 23 g.11.3 Conditii de Receptie ............................................................................................................................................ 23 g.11.4 Conditii de Exploatare ......................................................................................................................................... 23 g.12 Caiete de Sarcini - Lucrri de Construcii ..................................................................................................................... 23 g.12.1 Lucrri de fundaii............................................................................................................................................... 23 g.12.2 Lucrri din Beton i Beton Armat......................................................................................................................... 23 g.12.2.1 Generaliti.................................................................................................................................................. 23 g.12.2.2 Materiale pentru Betoane ............................................................................................................................. 23 g.12.2.2.1 Cimentul ......................................................................................................................................... 23 g.12.2.2.2 Apa ................................................................................................................................................. 23 g.12.2.2.3 Agregate.......................................................................................................................................... 23 g.12.2.2.4 Aditivi............................................................................................................................................. 23 g.12.2.3 Cofraje........................................................................................................................................................ 23 g.12.2.3.1 Cerine Generale.............................................................................................................................. 23 g.12.2.3.2 Montarea Cofrajelor......................................................................................................................... 23 g.12.2.3.3 Demontarea Cofrajelor..................................................................................................................... 23 g.12.2.4 Armarea Betonului ...................................................................................................................................... 23 g.12.2.5 Cerine de Calitate pentru Betoane ............................................................................................................... 23 g.12.2.6 Transportul Betonului .................................................................................................................................. 23 g.12.2.7 Turnarea Betonului...................................................................................................................................... 23 g.12.2.7.1 Pregtirea pentru Turnare................................................................................................................. 23 g.12.2.7.2 Reguli Generale pentru Tumarea Betonului ...................................................................................... 23 g.12.2.8 Compactarea Betonului................................................................................................................................ 23 g.12.2.9 Rosturi de Lucru (de Turnare) ...................................................................................................................... 23 g.12.2.10 Tratarea Betonului dup Turnare ................................................................................................................ 23 g.12.2.11 Proba de Etaneitate pentru Recipieni din Beton Armat.............................................................................. 23 g.12.3 Alte Lucrri de Construcii................................................................................................................................... 23 g.12.3.1 Lucrri de Zidrie........................................................................................................................................ 23 g.12.3.1.1 Materiale pentru Zidrii ................................................................................................................... 23 g.12.3.1.2 Execuia Zidriilor........................................................................................................................... 23 g.12.3.2 Tencuieli i Finisaje..................................................................................................................................... 23 g.12.3.2.1 Tencuieli ......................................................................................................................................... 23 g.12.3.2.2 Zugrveli......................................................................................................................................... 23 g.12.3.2.3 Vopsitorii ........................................................................................................................................ 23 g.12.3.3 Pardoseli ..................................................................................................................................................... 23 g.12.3.4 Tmplrie i Dulgherie ................................................................................................................................ 23 g.12.3.5 Geamuri ...................................................................................................................................................... 23 g.12.3.6 Lucrri de Izolaii la Fundaii, Zidrii, Pardoseli, Planee.............................................................................. 23 g.12.3.6.1 Hidroizolaii Orizontale la Fundaii .................................................................................................. 23 g.12.3.6.2 Hidroizolaii Verticale la Perei ........................................................................................................ 23 g.12.3.6.3 Hidroizolaii la Pardoseli.................................................................................................................. 23 g.12.3.6.4 Hidroizolaii la Bazine i Rezervoare................................................................................................ 23 g.12.3.6.5 Hidroizolaii Speciale....................................................................................................................... 23 g.12.3.6.6 Lucrri pentru Realizarea Stratului Termoizolant la planee .............................................................. 23 g.12.3.6.7 Verificarea Lucrrilor de Termoizolaii............................................................................................. 23 g.12.3.6.8 Verificarea Calitii Lucrrilor de Hidroizolaii................................................................................. 23 g.13 Caiete de Sarcini Materiale de Constructii ................................................................................................................. 23 g.13.1 Standarde de referin.......................................................................................................................................... 23 g.13.2 Caracteristici si conditii ....................................................................................................................................... 23 g.13.2.1 Piatra brut/ bolovani de ru pentru zidria din piatr.................................................................................... 23 g.13.2.2 Agregatele Naturale..................................................................................................................................... 23 g.13.2.3 APA............................................................................................................................................................ 23 g.13.2.4 Cimentul ..................................................................................................................................................... 23 g.13.2.5 Alte materiale.............................................................................................................................................. 23 g.14 Caiete de Sarcini - Zidrie de Piatr de Carier i Bolovani de Ru ............................................................................... 23 g.14.1 Schema de desfurare a operaiilor...................................................................................................................... 23 g.14.1.1 Pregtirea materialelor ................................................................................................................................. 23 g.14.1.2 Prepararea i transportul mortarelor de la staia de preparare la locul de punere n oper ................................ 23 g.14.1.3 Punerea n oper a materialelor. ................................................................................................................... 23 g.14.1.4 Finisarea lucrrilor executarea rostuielilor ................................................................................................. 23 g.15 Caiet de Sarcini - Instalatie Dozare Hipoclorit de Sodiu................................................................................................ 23 g.15.1 Punerea n funciune a echipamentului tehnic ....................................................................................................... 23 g.15.1.1 Descrierea echipamentului ........................................................................................................................... 23 g.15.1.2 Caracteristici tehnice ................................................................................................................................... 23 g.15.2 Informaii referitoare la funcionarea instalatiei .................................................................................................... 23 g.15.2.1 Modul de funcionare................................................................................................................................... 23 g.15.2.2 Descrierea organelor de comand................................................................................................................. 23 g.15.2.3 Instruciuni pentru ncercri i reglare........................................................................................................... 23 g.15.2.4 Modaliti de oprire a ET ............................................................................................................................. 23 Proiect Tehnic Pag 8 / 229
SC CivilCAD SRL
g.15.2.5 Instruciuni de exploatare n regim normal i accidental ................................................................................ 23 g.15.2.6 D9 Informaii referitoare la aplicaiile care sunt interzise........................................................................... 23 g.15.2.7 Instruciuni referitoare la echipamentul de protecie individual care trebuie utilizat i instructajul asociat...... 23 g.15.2.8 Regimul de lucru a ET ................................................................................................................................. 23 g.15.3 Informaii despre mentenan............................................................................................................................... 23 g.15.3.1 Natura i frecvena verificrilor.................................................................................................................... 23 g.15.3.2 Instruciuni referitoare la aciunile de mentenan i reparaii care necesit cunotine tehnice i calificri specifice (personal competent) .................................................................................................................................. 23 g.15.3.3 Instruciuni pentru localizarea defectelor remedierea lor i instruciuni pentru repornirea dup o intervenie 23 g.15.3.4 Lista pieselor de schimb............................................................................................................................... 23 g.15.4 Scoaterea din funciune, demontare, i casare cnd securitatea muncii este implicat ............................................. 23 g.15.4.1 Instruciuni de demontare............................................................................................................................. 23 g.15.5 Dispoziii Generale.............................................................................................................................................. 23 g.15.6 Instruciuni suplimentare ce cad n sarcina utilizatorului ....................................................................................... 23 g.16 Caiete de Sarcini - Instalaii Electrice........................................................................................................................... 23 g.16.1 Executarea Instalaiilor Electrice de Joasa Tensiune.............................................................................................. 23 g.16.1.1 Generaliti.................................................................................................................................................. 23 g.16.1.2 Tablourile Electrice ..................................................................................................................................... 23 g.16.1.3 Instalarea Tablourilor Electrice .................................................................................................................... 23 g.16.1.4 Verificarea Tablourilor Electrice .................................................................................................................. 23 g.16.1.5 Aparate Locale - Condiii i Instalare............................................................................................................ 23 g.16.1.5.1 Condiii generale.............................................................................................................................. 23 g.16.1.5.2 Aparate pentru Instalaia de Iluminat ................................................................................................ 23 g.16.1.5.3 Aparate pentru Instalaii Electrice de For ....................................................................................... 23 g.16.1.6 Materialele Circuitelor Electrice................................................................................................................... 23 g.16.1.6.1 Condiii Generale............................................................................................................................. 23 g.16.1.6.2 Legturile Electrice.......................................................................................................................... 23 g.16.1.6.3 Cabluri electrice............................................................................................................................... 23 g.16.1.6.4 Alte Materiale.................................................................................................................................. 23 g.16.1.6.5 Dispoziie Generala.......................................................................................................................... 23 g.16.1.7 Execuia instalaiilor electrice....................................................................................................................... 23 g.16.1.7.1 Prevederi Generale........................................................................................................................... 23 g.16.1.7.2 Condiii Generale de Montare a Cablurilor, Barelor, Tuburilor i Accesoriilor ................................... 23 1. Conducte .................................................................................................................................................... 23 2. Cabluri ....................................................................................................................................................... 23 3. Tuburi Izolante de Protecie i Accesorii ...................................................................................................... 23 g.16.1.7.3 Condiii de Alimentare i Montare a Corpurilor de Iluminat .............................................................. 23 g.16.1.8 Verificarea Instalaiilor Electrice .................................................................................................................. 23 g.16.2 Executarea Instalaiilor Exterioare de Legare la Pmnt i Paratrznet................................................................... 23 g.16.2.1 Generaliti.................................................................................................................................................. 23 g.16.2.2 Materiale..................................................................................................................................................... 23 g.16.2.3 Executarea Instalaiilor ................................................................................................................................ 23 g.16.2.4 Verificarea Instalaiilor de Legare la Pmnt................................................................................................. 23 g.16.2.5 Dispoziii Finale .......................................................................................................................................... 23 g.16.3 Verificri, Probe i Recepia Lucrrilor de Instalaii Electrice................................................................................ 23 g.16.3.1 Prevederi cu Caracter General ...................................................................................................................... 23 g.16.3.2 Verificri, ncercri i Probe n Perioada de la nceputul, din Timpul i dup Terminarea Montajului.............. 23 g.16.3.3 7.3.3 Verificri, ncercri i Probe n Perioada de Garanie............................................................................ 23 g.17 Caiet de sarcini Impietruire Drumuri Acces si Platforme Balastate ............................................................................. 23 g.17.1 Generalitti ......................................................................................................................................................... 23 g.17.2 Lucrri pregtitoare ............................................................................................................................................. 23 g.17.3 Materiale............................................................................................................................................................. 23 g.17.4 Operatiuni de baz............................................................................................................................................... 23 g.17.5 Verificarea calitatii lucrarilor ............................................................................................................................... 23 g.17.6 Receptia lucrarilor ............................................................................................................................................... 23 g.18 Msuri de Protecia Muncii i de Paz contra Incendiilor .............................................................................................. 23
SC CivilCAD SRL
h.2.9 Verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii............................................................................................ 23 h.2.10 Zugrveli ............................................................................................................................................................ 23 h.3 Instalaii Electrice ......................................................................................................................................................... 23
i) Stabilirea Categoriei De Importanta a Constructiei .............................................................................................23 4 LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI......................................................................................................... 23 4.1 LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI SE REGASESC IN VOLUMUL II..........................................................................23 4.2 FISE TEHNICE ........................................................................................................................................................23 a) Fise Tehnice - Ob.1 Captare. Puturi Forate (6 buc)............................................................................................23
a.1 Fisa tehnica - Pompa submersibila, Q=3 l/s, H=170 mCA si Panou de control put dotat cu nod radio ............................... 23
b) Fise Tehnice - Ob.2 Aductiuni Puturi Rezervor ................................................................................................23 c) Fise Tehnice - Ob.3 Gospodaria de apa (Inmagazinare si Tratare)......................................................................23
c.1 Fisa tehnica - Structura din Otel Flexibil ........................................................................................................................ 23 c.2 Fisa tehnica - Grup pompare alimentare cu apa instalatie de incendiu Q=5l/s, H=25 m .................................................... 23 c.3 Fisa Tehnica - Rezervor metalic..................................................................................................................................... 23 c.4 Fisa Tehnica - Traductor nivel 0-5m, 4-20mA, 40m cablu............................................................................................... 23 c.5 Fisa tehnica - Container Exploatare................................................................................................................................ 23 c.6 Fisa tehnica - Panou automatizare dispecer PLC Gateway radio pentru automatizare 6 puturi .......................................... 23 c.7 Fisa tehnica - Container Tratare ..................................................................................................................................... 23 c.8 Fisa tehnica - Statie de clorare cu hipoclorit de sodiu...................................................................................................... 23 c.9 Fisa tehnica - Mini-Statie de epurare .............................................................................................................................. 23
d) Fise Tehnice - Ob.4 Retele de Distributie............................................................................................................23 5 GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTIIEI PUBLICE...................................................... 23
Lista Tabelelor Tabel cu suprafetele ocupate de lucrari .............................................................................................. 15 Tabel centralizator al lucrarilor proiectate Obiect 1 si 3 .................................................................. 20 Tabel centralizator al lucrarilor proiectate Obiect 2 si 4 .................................................................. 20 Explicitarea normelor proprii CivilCAD se regaseste in Vol I Partea IV Liste Cu Cantitatile de Lucrari. .................................................................................................................................... 22 Tabel comparativ cantitati: Studiu de Fezabilitate Proiect Tehnic ................................................... 23 Calculul adancimii puturilor si a caracteristicilor de pompare ............................................................ 23 Ob.2 Aductiuni Puturi Rezervor LUCRARI PROPUSE............................................................... 23 Determinarea debitului de calcul ....................................................................................................... 23 Lista echipamentelor si a constructiilor accesorii pentru casa vanelor ................................................ 23 Centralizatorul elementelor componente ale rezervorului metalic ...................................................... 23 Parametrii tehnici si tehnologici ai statiei sunt prezentati In tabelul urmator: ..................................... 23 Dotari Gospodaria cu apa .................................................................................................................. 23 Tabel centralizator conducte PEHD, PE100, PN10 ............................................................................ 23 Cantitati Fitinguri la noduri (aductiuni + distributie).......................................................................... 23 Tabel centralizator Hidranti ............................................................................................................... 23 Tabel centralizator cismele stradale ................................................................................................... 23 Tabel centralizator Vane de Ramificatie si Sectorizare ...................................................................... 23 Tabel centralizator Camine de golire. ................................................................................................ 23 Tabel centralizator Camine de aerisire ............................................................................................... 23 Tabel centralizator - Subtraversari Drum Judetean............................................................................ 23 Tabel centralizator - Traversari pe poduri .......................................................................................... 23 Tabel centralizator - Vane de reducere de presiune ............................................................................ 23 Vane de reducere de presiune Caracteristici tehnice........................................................................ 23 Formule pentru curgere in conducte sub presiune .............................................................................. 23 Coeficient de rugozitate pentru diferite tipuri de conducte noi ........................................................... 23 Pierderile cauzate de fittinguri ........................................................................................................... 23 Tablou cu Calculul si Miscarea Terasamentelor-Tronson 1................................................................ 23 Tablou cu Calculul si Miscarea Terasamentelor-Tronson 2................................................................ 23 Tablou cu Calculul si Miscarea Terasamentelor-Tronson 3................................................................ 23 Parti desenate .................................................................................................................................... 23
Proiect Tehnic Pag 10 / 229
SC CivilCAD SRL
Deformare diametrala tuburi PVC...................................................................................................... 23 Caracteristicile mecanice ale pietrei brute, pentru zidrie ................................................................... 23 Forma i dimensiunile pietrei brute pentru zidrie .............................................................................. 23 Natura i frecvena incercarilor produselor de balastiera, cariera sau fabrica ...................................... 23 Agregate Continutul de impuritati ................................................................................................... 23 Caracteristicile fizico-chimice ale apei............................................................................................... 23 Domeniul de utilizare a tipurilor de ciment. ....................................................................................... 23 Stabilirea categoriei de importanta a constructiei. Determinarea punctajului acordat .......................... 23 Detalierea factorilor determinanti si a criteriilor asociate.................................................................... 23 Fisa Tehnica - Pompa submersibila si Panou de control put dotat cu nod radio................................... 23 Fisa Tehnica - Structura din Otel Flexibil........................................................................................... 23 Fisa Tehnica - Grup pompare alimentare cu apa instalatie de incendiu ............................................... 23 Fisa Tehnica - Rezervor metalic......................................................................................................... 23 Fisa Tehnica - Traductor nivel in Rezervor ........................................................................................ 23 Fisa tehnica - Container Exploatare.................................................................................................... 23 Fisa tehnica - Panou automatizare dispecer PLC Gateway radio pentru automatizare 6 puturi ............ 23 Fisa tehnica - Container Tratare ......................................................................................................... 23 Fisa tehnica - Statie de clorare cu hipoclorit de sodiu ......................................................................... 23 Fisa tehnica - Mini-Statie de epurare.................................................................................................. 23
Proiect Tehnic
Pag 11 / 229
SC CivilCAD SRL
A. PRILE SCRISE
Proiect Tehnic
Pag 12 / 229
SC CivilCAD SRL
1 DATE GENERALE
1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIII
Alimentare cu Apa in comunele Orlesti si Scundu, jud. Valcea.
1.2 AMPLASAMENTUL
Amplasamentul lucrarilor este: Comuna Scundu si comuna Orlesti, judetul Valcea, Romania,
Craiova
J16/859/2005 RO 16175947 0351 / 465014 Fax: 0351 / 814555 civilcadro@yahoo.com Web: www.civilcad.ro Str. Nicolae Titulescu, bl.39, ap.9, Craiova, Dolj 7112: Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea 7022: Activitati de consultanta pentru afaceri si management
1 MCPC Monitorizarea si controlul poluarii si calamitatilor 2 CFDP Cai Ferate Drumuri si Poduri
Proiect Tehnic Pag 13 / 229
SC CivilCAD SRL
Studii Geotehnice: Studii Hidrogeologice: Studii Hidrologice: Analize economice: Consultanta Ec./Tehn.:
(ing. Geodezie) ing. Dragos Dumitru BARBU teh. Ovidiu SMIRNOV teh. Vlad BRATAN SC SAMI CONSULT SRL pentru Scundu SC PROIECT ALBA SRL - pentru Orlesti SC Prosecon GH 2007 SRL Slatina ec. Luiza URUCU (Economist) ing. Adrian BONDOC ec. Luiza URUCU
Proiect Tehnic
Pag 14 / 229
SC CivilCAD SRL
n ansamblul judetului Valcea localitatea este amplasat n zona centrala. Localittile nvecinate sunt urmtoarele: - la nord comuna Sirineasa, jud. Valcea, - la est comunele Pesceana, Glavile si Sutesti, jud. Valcea, - la sud comuna Prundeni, jud. Valcea, - la vest comunele Dragoesti, si Ionesti. Principalul curs de ap este raul OLT care curge paralel cu Drumul National. Relieful este specific celui de deal, cu altitudini cuprinse ntre 150 i 460 m. Amplasamentul nu prezint nici un risc de inundabilitate. Amplasarea tuturor obiectelor sistemului de alimentare cu apa este realizat pe terenuri in administrarea Consiliilor Locale, in acord cu reprezentaii acestora si de-a lungul Drumurilor Judetene, astfel inct s nu fie afectate proprietaile private i in acelai timp s satisfac toi consumatorii. Situatia ocuparii definitive de teren a obiectivelor proiectului este prezentata in tabelul urmator: Domeniul public pentru comuna Orlesti se regaseste in: *1. Monitorul Oficial nr. 281 bis din 25.04.2002 si in Monitorul Oficial nr. 135 bis din 21.02.2008 *2. Hotararea nr. 12 din 25.07.2008 *3. Anexa nr 1 la Hotararea nr. 12 din 25.07.2008 Domeniul public pentru comuna Scundu se regaseste in: *4. Monitorul Oficial nr. 281 bis din 25.04.2002
Tabel cu suprafetele ocupate de lucrari
Sat Denumire Amplasament Obi ect nr Administrator proprietar Suprafata Ocupata Poz Temporar 2 [m ] 5.994,00 2.509,60 Definitiv 2 [m ] 5.994,00 499,17 [nr] Monitorul Oficial Nota Lungime Arie 2 [m]/[m ] 0 0
1 2
Proiect Tehnic
Pag 15 / 229
SC CivilCAD SRL
0 12.645 12.645 360 260 410 400 280 600 1.450 600 500 252 2.148 32000m 32000m 32000m
2
Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Proco poaia Proco poaia Proco poaia Crangu Crangu Crangu Crangu Crangu Scundu Toate satele Scundu
65 72 77 73 57 58 34 49 52 60 51 5 5 5 5 77 116
*2 *1 *2 *2 *2 *1 *2 *2 *2 *1 *1 *4 *4 *4 *4 *4 *4
b) TOPOGRAFIA;
Relieful este specific celui de deal, cu altitudini cuprinse ntre 150 i 460 m. Sistemul informatic geografic (GIS) este realizat in prezenta documentatie astfel incat sa reprezinte baza de date necesara intregii proiectari, dar si a viitoarelor proiecte de realizat prin grija Consiliului Local, fiind atasat prin desenele proiectului in format hartie si in sistem electronic. Acesta contine harti topografice in sistemul de coordonate STEREO 70 cu urmatoarele date: drumuri, santuri, trotuare, poduri, podete, alei, spatii verzi, parcuri, cursuri de apa, canale de evacuare ape, terenuri agricole, constructii, etc consumatori casnici (case particulare) consumatori publici (cladiri ale administtratiei locale, camin cultural, biblioteca, scoli, gradinite, spitale, etc) alti agenti economici
Proiect Tehnic
Pag 16 / 229
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
Aceste depozite ce formeaz terasele nalt, superioar i inferioar au fost atribuite celor trei niveluri ale Pleistocenului superior (qp^, qp23, qp33) i au grosimi cuprinse ntre 3 i 8 m . Holocenul inferior Holocenul inferior cuprinde acumulrile aluvionare ale terasei joase, dezvoltate pe majoritatea rurilor care brzdeaz teritoriul judeului Vlcea . Depozitele sunt constituite din nisipuri, pietriuri i bolovniuri i au o grosime de 5-8 m . Depozitele loessoide ale terasei inferioare sunt alctuite din nisipuri i argile de tip loessoid cu concreiuni calcaroase . Holocenului superior Holocenului superior cuprinde depozitele loessoide ale luncilor i depozitele de mlatin i sunt alctuite din pietriuri, bolovniuri, nisipuri i mluri nisipoase avnd o grosime ce poate ajunge pn la 8 - 10 m.
SC CivilCAD SRL
Adancimea de fundare-minimum 2,00 m in stratul portant recomandat. Este necesar ca inainte de turnarea betonului in fundatiile rezervorului sa fie intocmit Procesul Verbal de natura terenului de fundare.
g) SURSELE
DE APA, ENERGIE ELECTRICA, GAZE, TELEFON SI ALTELE ASEMENEA PENTRU LUCRARI DEFINITIVE SI PROVIZORII
Principalele utiliti pot fi asigurate, principalele obiecte ale lucrrii fiind situate in apropierea drumului judetean si national si a drumurilor comunale si relativ aproape de liniile de transport energetice.
g.1 SURSA DE AP
Fiind o reatea de alimentare cu apa noua, sursa de apa este descrisa in obiectele proiectului.
i) ANTEMSURTOAREA;
Cantitatile generale de lucrari prevazute in proiect sunt date in tabelul centralizator urmator:
Proiect Tehnic Pag 19 / 229
SC CivilCAD SRL
Crangu Crangu
TOTAL Ob.2 - ADUCTIUNI TOTAL Ob.4 - DISTRIBUTIE TOTAL GENERAL Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Proco poaia Proco poaia Proco poaia Crangu Crangu Crangu Scundu Scundu DJ 645 DRUM SATESC FABRICA DRUM VICINAL 72 DRUM SATESC ARGATU DRUM VICINAL 73 DRUM SATESC RUGU DRUM SATESC SCOALA DRUM COMUNAL ORLESTI DRUM SATESC HOTAR DRUM SATESC LIZA DRUM SATESC SCOALA DRUM SATESC JITIENI Izlaz comunal Aductiuni Izlaz comunal - Distributie Drum Pogoane DJ 645 Drum Satesc Valea cu apa
190,22 160,00
736,46
4.257,26
29
41 1
122
38
343,86
Proiect Tehnic
Pag 20 / 229
SC CivilCAD SRL
Montare Vane ingropate, In teren natural...cu diametru cuprins intre 63 si 250 Camin Beton Monolit C14/16. Volum util 1.00x1.00 H1.70m Camin Beton Monolit C14/16. Volum util 2,50x1.00 H1.70m
Explicitarea normelor proprii CivilCAD se regaseste in Vol I Partea IV Liste Cu Cantitatile de Lucrari.
Proiect Tehnic
Pag 22 / 229
SC CivilCAD SRL
Proiect Tehnic
Pag 23 / 229
SC CivilCAD SRL
m m m m
3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 3.9 3.10 3.11 3.12 3.13 3.14
Proiect Tehnic
Pag 24 / 229
SC CivilCAD SRL Cantitate Studiu Proiect Fezabilitate Tehnic 1.435,90 3.266,00 2.779,67 3.206,00 4.680,03 1.781,00 951,53 1.807,00 1.808,14 6.778,00 6.760,87 6.112,00 6.079,25 22.950,00 24.495,37 53 79 9 9 3 25 46 4 20 25 1 172,97 329,40 2.847,54 64 93 5 14 2 20 41 4 7 23 1 879,49 190,90 10.545,00
Descriere Pozare conducta PEHD, DN 63 Pozare conducta PEHD, DN 75 Pozare conducta PEHD, DN 90 Pozare conducta PEHD, DN 110 Pozare conducta PEHD, DN 125 Pozare conducta PEHD, DN 140 Pozare conducta PEHD, DN 160 Pozare conducta PEHD, DN 180 Total aductiuni Hidranti de incendiu, DN100 Cismele stradale Montare vane ingropate DN 50 Montare vane ingropate DN 65 Montare vane ingropate DN 80 Montare vane ingropate DN 100 Montare vane ingropate DN 125 Montare vane ingropate DN 150 Total vane de izolare Vane de reducere presiune Camine de aerisire Camine de golire Camine debitmetru pt contorizare Orlesti Subtraversari Drum Judetean Traversari ape (conducta pe poduri) Desfacere si refacere strada pietruita
UM m m m m m m m m m buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc m m m
Proiect Tehnic
Pag 25 / 229
SC CivilCAD SRL
Put forat nr. 2 Terasamente platforma Executie foraj Instalatii hidraulice si electrice
Pag 26 / 229
SC CivilCAD SRL
1.2.4 1.2.5 1.2.6 1.2.7 1.2.8 1.3 1.3.1 1.3.2 1.3.3 1.3.4 1.3.5 1.3.6 1.3.7 1.3.8 1.3.9 1.4 1.4.1 1.4.2 1.4.3 1.4.4 1.4.5 1.4.6 1.4.7 1.4.8 1.5 1.5.1 1.5.2 1.5.3 1.5.4 1.5.5 1.5.6 1.5.7 1.5.8 1.6 1.6.1 1.6.2 1.6.3 1.6.4 1.6.5 1.6.6 1.6.7 1.6.8 1.6.9
Constructii cabina Canstructii in jurul cabinei putului Platforme Balastate si Rigole Imprejmuire Amenajari pentru protectia mediului Put forat nr. 3 Drum de acces (Tronson 3) Terasamente platforma Executie foraj Instalatii hidraulice si electrice Constructii cabina Canstructii in jurul cabinei putului Platforme Balastate si Rigole Imprejmuire Amenajari pentru protectia mediului Put forat nr. 4 Terasamente platforma Executie foraj Instalatii hidraulice si electrice Constructii cabina Canstructii in jurul cabinei putului Platforme Balastate si Rigole Imprejmuire Amenajari pentru protectia mediului Put forat nr. 5 Terasamente platforma Executie foraj Instalatii hidraulice si electrice Constructii cabina Canstructii in jurul cabinei putului Platforme Balastate si Rigole Imprejmuire Amenajari pentru protectia mediului Put forat nr. 6 Drum de acces (Tronson 2) Terasamente platforma Executie foraj Instalatii hidraulice si electrice Constructii cabina Canstructii in jurul cabinei putului Platforme Balastate si Rigole Imprejmuire Amenajari pentru protectia mediului
SC CivilCAD SRL
Amenajarea terenului cuprinde urmatoarele lucrari: Degajarea terenului de frunze si crengi, stringerea in gramezi si arderea lor supravegheata Curatarea terenului de iarba si buruieni (daca este cazul) Defrisarea manuala a suprafetelor < 500 mp, impadurite cu tufisuri si arbusti, depozitarea materialelor fara scoaterea radacinilor (daca este cazul) Desradacinare cioate de foioase tari (daca este cazul) Evacuare materiale defrisate si cioate (daca este cazul)
SC CivilCAD SRL
! Executia forajului este obligatoriu a se realiza numai cu instalatii speciale cu circulatie inversa
deoarece zona cuprinde multe orizonturi nisipoase ce pot fi usor colmatate. Recomandam in acest sens executia forajului cu instalatie FA 12. Pentru estimarile proiectului tehnic s-au luat in considerare datele obtinute de catre proiectant si din alte studii hidrogeologice din zona, estimarile inaltimilor de forare fiind cu 50 m mai mari decat cele prevazute in studiul hidrogeologic anexat. Pentru a nu se ajunge la depasiri de buget din cauza acestui lucru estimarile bugetare necesare s-au realizat la valorile mai mari, nefiind posibila o estimare precisa. Aceste estimari sunt redate in tabelele care urmeaza: Cote radier si inaltimi caracteristice la rezervor:
Cota radier rezervor Volum m3 Total 544,50 incendiu 108,00 327,00 H 4,23 0,84 m D 12,80
Scundu
[m] 234,00
[m] 240,00
[m] 5,80
SC CivilCAD SRL
Manta de racire pentru pompa submersibila Cablu racordare electrozi de imersie Electrozi de imersie 2 buc Cablu de alimentare electrica de forta Teava de otel 2 Instalatii hidraulice cabina put: o Tevi si fitinguri din fonta o Clapet antiretur o Vana o Debitmetru o Manometru o Aerisitor
Automatizarea trebuie sa fie astfel aleasa pentru functionarea in paralel a puturilor in vederea indeplinirii urmatoarelo conditii: Functionarea pe rand - alternativ (in grup sau o singura pompa) pentru protectia puturilor impotriva inisiparii si a pompelor impotriva functionarii unei pompe pe o perioada mai lunga decat celelalte (rotatia in functionare) Transmiterea si actionarea automata a acestora de la distanta (porniri, opriri) avand in vedere ca operatorul si panoul de control se afla in gospodaria de apa in containerul de exploatare. Transmiterea starii de functionare (oprit pornit) Conditii pentru porniri - opriri o Pornire pompe in secvente - Nivel minim apa in rezervor. Daca o pompa sau un grup de pompe este in functiune si nivelul apei in rezervor este tot la minim sa porneasca pompe suplimentare (cate are nevoie pentru depasirea nivelului minim pana la umplerea rezervorului). o Oprirea tuturor pompelor - Nivel maxim apa in rezervor o Oprire manuala - De urgenta
Distantele de operare sunt: Put Distanta Panou control - Puturi [m] Put nr. 1 65,00 Put nr. 2 235,00 Put nr. 3 400,00 Put nr. 4 585,00 Put nr. 5 185,00 Put nr. 6 325,00
SC CivilCAD SRL
Constructii in jurul cabinei putului o Anrocamente din piatra bruta cu asezare ingrijita o Umpluturi in straturi cu argila o Terasamente de protectie o Scari si platforma acces din dale de beton in jurul cabinei
[buc] 3
[buc] 1
Proiect Tehnic
Pag 31 / 229
SC CivilCAD SRL
Proiect Tehnic
Pag 32 / 229
SC CivilCAD SRL
c) OB.3 GOSPODARIA DE APA (INMAGAZINARE SI TRATARE) c.1 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA OBIECTIVE CAPTARE
Descrise in Anexa 1- Memoriul Tehnic de specialitate pentru alimentarea cu energie electrica. Drum de acces (Tronson 1) si Platforma Balastata - Pentru Gospodaria de apa, Put nr. 1, 2, 4, 5 Platforma din fata containerelor (L=18,00m, l=8.50m) si drumurile de acces pana la Gospodaria de apa se vor realiza din 20 cm de balast nisipos conform SR 662 / 2002, dupa compactarea terasamentelor. Elementele geometrice sunt date in plansele de detaliu ale proiectului tehnic. Trasarea lucrarilor se va realiza conform caietelor de sarcini pe specialitati atasate prezentului proiect tehnic. Drumurile includ urmatoarele categorii de lucrari: Lucrari pregatitoare platforma Terasamente Impietruire din balast 20 cm Acostamente din balast Podete tubulare 800 mm Podet structura metalica c.1.1 Podet structura metalica c.1.1.1 Dimensionare Planul de situatie cu Bazinul de receptie si Calculul Bazinului de receptie se regasesc si-n plansele desenate.
Determinarea debitului de calcul
Suprafaa bazinului de recepie "F" kmp
1
"l v"
m
2
"l a"
m
3
"i v"
5
"i a"
6
"t v"
min
7
"t a"
min
8
min
9
"t t"
S1
2,15
394,16667
2160
0,40
0,02
69,21
46,85
de 0.5%
NUMAI PENTRU BARAJE
de 5%
"i 1%"
mm/min
10
Qmax 1% mc/sec
13
Qmax 2% mc/sec
14
Qmax 3% mc/sec
15
Qmax 5% mc/sec
16
0,86
0,47
17,84
14,53
11,68
9,92
8,21
Debitul de calcul s-a considerat la probabilitatea de 5%, de Q = 8.21 mc/s. Calculele pentru dimensionare hidraulic s-au fcut respectnd Normativul PD 95 2002, Normativ privind proiectarea hidraulic a podurilor i podeelor elaborat de SC IPTANA SA.
Proiect Tehnic Pag 33 / 229
SC CivilCAD SRL
Rul Valea Nisipoasa n regim natural de scurgere, n comuna Scundu, pe suprafaa bazinului hidrografic aferent F = 45.70 kmp, are urmtoarele debite, cu diferitele probabiliti de depire: Qmax 2% = 14.53 mc/s; Qmax 5% = 8.21 mc/s; Debitul Q (debueul podului) a fost obinut prin calcul automat MS Excel, folosind relaiile lui Chzy:
Q=
A'R 2 / 3 s1/ 2 , n
unde
R=
A' ; p
Coeficientul n (coeficient de rugozitate) s-a obinut egal cu n = 0,040. Deschiderea maxim a unei structuri este B = 4.67 m, nalimea H = 2.82 m, nlimea de liber trecere h = 0.50 m, suprafaa total a unei structuri A = 10.15 mp. Raza hidraulic reiese R = 1.01 potrivit suprafeei de trecere A= 8.22 mp, respectiv perimetrul udat de P = 8.10 m. Debueul podului se obine Q = 19.75 mc/s. Valorarea verific Qmax abatere intre +5% si -2% fata de Qmax, conform Indicativ PD95/2002).
5%
c.1.1.2 Structura constructiva Podetul cuprins in acest proiect va fi din structura flexibila din otel ondulat tip Pipe-Arch 150 type 1. Otelul folosit este produs in conformitate cu EN 10025:2000. Rezistenta minima la curgere este de 235 N/mm2. Standardul pentru oteluri este S235JR (S275JRG pentru conditii speciale). Aceste structuri sunt aprobate de majoritatea Administratiilor Nationale de Drumuri si Cai Ferate si corespund standardelor nationale. Datorita naturii terenului (asa cum reiese din studiul geotehnic), s-a decis utilizarea unei structuri din otel ondulat cu profil inchis. S-a ales o structura din otel ondulat Pipe-Arch 150 type 1, avand urmatoarele caracteristici principale: Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Denumirea elementelor Lumina podetului Limea podetului Numrul benzilor de circulaie Limea prii carosabile Debitul de calcul 5% Gradientul hidraulic Rugozitatea Debueul podetului nlimea totala a podetului Convoiul de calcul Zona seismic de calcul Coeficient de intensitate seismic Ks Perioada de col U.M. m m buc m mc/s % mc/s m -
POD 4.67 11.84 1 5.00 8.21 1.00 0.040 19.75 3.77 A 13;S60 C 0,20 0.7
Proiect Tehnic
Pag 34 / 229
SC CivilCAD SRL
S-a ales o structura flexibila tip Pipe-Arch 150 type 1, cu grosimea placii de otel de 4,50 mm. Structura de otel ondulat se va aseza pe un strat de balast compactat 98% Proctor de 50 cm si un strat subtire de 5 cm de nisip fin. Structura are lungimea inferioara de 11.84 m, cea superioara de 7.54 m, iar pasul vertical de 1.39 m. Amonte sunt prevazute pereeri ale albiei si aparari de mal din piatra bruta asezata in pat de mortar de ciment, cu rol de protectie a albiei impotriva afuierilor, pe o lungime de 50 m. Aval este prevazut un pereu din piatra bruta asezat in pat de mortar de ciment cu grosime de 20cm si aparari de mal din piatra bruta asezata in pat de mortar de ciment, cu rol de protectie a albiei impotriva afuierilor, pe o lungime de 30 m. Se va executa un pinten din beton simplu C16/20 amonte si aval de structurile metalice ale podului, avand o grosime de 50 cm si adancime de 150 cm; pentru ruperile de panta necesare se vor prevedea 2 pinteni de beton C16/20 avand grosime de 50 cm si adancime de 200 cm si inca un pinten din beton simplu C16/20 amonte si aval de pereul din piatra bruta zidita cu mortar de ciment, avand o grosime de 50cm si o adancime de 100cm. Podetul este prevazut cu parapet de siguranta combinat de tip semigreu cu fundatie continua, conform STAS 1948-2/95. Parapetul are o lungime totala de 24 m (cate 12m pe fiecare parte). Acest parapet se va racorda liniar pana la nivelul drumului, pe o distanta de 2 m. La partea superioara a fost prevazut un geotextil cu geomembrana, cu inclinatie de 2%, care se termina cu un tub de polietilena F80mm, prevazute impotriva infiltratiilor, iar la partea inferioara a fost prevazut geotextil cu rezistenta la alungire de 100Kn/m. Infrastructura necesara pentru solutiile adoptate sunt fundatii realizate din balast compactat amestec optimal, infasurat in geotextile, fiind necesar inlocuirea talvegului existent cu aceasta solutie pe diferite adancimi functie de capacitatea portanta a terenului, astfel realizandu-se preluarea sarcinilor redistribuite date de suprastructura. Suprastructura podului propus va avea ca element principal structura metalica flexibila din placi de tabla de otel ondulata. Astfel se va realiza o suprastructura combinata din umplutura si structura de otel, deosebit de facil in ce priveste timpii de constructie, cat si durabilitatea ridicata a acestor structuri. Structura metalica proiectata va avea sectiunea inchisa, realizand astfel o redistribuire potrivita a fortelor din incarcare, nemaifiind necesara realizarea unor fundatii clasice. Rezemarea pe contur pe patul de balast compactat prezinta siguranta chiar si in cazul unor terenuri cu portanta relativ scazuta (cazul amplasamentelor). Deasupra si in jurul structurii din otel se va realiza umplutura, astfel se obtine o structura apropiata rampelor din vecinatatea podului. Nu sunt astfel necesare culei, placa de descarcare etc. Capatul podurilor se va realiza in taluz de 2:3 pereat cu piatra bruta prinsa in mortar sau beton pereat g=20cm armat cu plasa de sarma, in amonte si in aval, ceea ce asigura o stabilitate crescuta in timp. Umplutura de completare a rampelor peste tubulatura se realizeaza conform caietelor de sarcini, din strate succesive de grosime redusa, compactate simetric de-o parte si de alta a tubulaturii. La partea superioara se prevede pe suprafata umpluturii o geomembrana protejata de doua straturi de geotextil.
Proiect Tehnic
Pag 35 / 229
SC CivilCAD SRL
Cant. [buc] 1 1 3 3 1
Diam2 [mm]
Lista instalatiilor Hidraulice - IESIRE APA, INCENDIU 1 Filtru de golire 2 FD Tub cu o flansa sudata si un capat drept 3 f Flansa de incastrare in pereti de beton 4 G Gol in beton pentru piese de trecere 5 FF Tub cu doua flanse sudate
Proiect Tehnic
1800
Pag 36 / 229
SC CivilCAD SRL Cant. [buc] 2 2 2 2 2 1 2 1 1 1 1 3 2 1 1 1 1 3 5 2 1 1 2 3 3 1 1 1 1 1 1 5 6 2 2 1 2 1 1 1 1 2 3 3 1 1 2 1 Diam1 [mm] 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 150 100 100 Diam2 [mm] 100 150 Lungime [mm] 250 440 440 350 200 1800 220 550 1700 2500 30
6 G Gol in beton pentru piese de trecere 7 T Teu inegal cu 3 flanse 8 T Teu egal cu 3 flanse 9 V Vana plata cu sertar si corp cauciucat 10 GTF Compensatori de montaj cursa lunga 11 FF Tub cu doua flanse sudate 12 QFF Cot 90O cu doua flanse 13 FF Tub cu doua flanse sudate 14 FF Tub cu doua flanse sudate 15 FD Tub cu o flansa sudata si un capat drept 16 PFA Cupling de foarte mare toleranta 18 Beton pentru sustinere conducte B150 (34x34x40 cm) 19 Suport fixare conducta sub placa Lista instalatiilor Hidraulice - GOLIRE APA si PREAPLIN 20 GTF Compensatori de montaj cursa lunga 21 V Vana plata cu sertar si corp cauciucat 22 T Teu egal cu 3 flanse 23 FD Tub cu o flansa sudata si un capat drept 27 Beton pentru sustinere conducte B150 (27x27x40 cm) 28 QFF Cot 90O cu doua flanse 32 FF Tub cu doua flanse sudate 33 FF Tub cu doua flanse sudate 34 FF Tub cu doua flanse sudate 37 Suport fixare conducta pe pereti 38 f Flansa de incastrare in pereti de beton 39 G Gol in beton pentru piese de trecere 42 Palnie cu o flanse 43 FF Tub cu doua flanse sudate 44 FF Tub cu doua flanse sudate Lista instalatiilor Hidraulice - INTRARE APA + BYPASS 24 PFA Cupling de foarte mare toleranta 25 FD Tub cu o flansa sudata si un capat drept 26 T Teu egal cu 3 flanse 27 Beton pentru sustinere conducte B150 (27x27x40 cm) 28 QFF Cot 90O cu doua flanse 29 V Vana plata cu sertar si corp cauciucat 30 GTF Compensatori de montaj cursa lunga 31 FF Tub cu doua flanse sudate 32 FF Tub cu doua flanse sudate 33 FF Tub cu doua flanse sudate 34 FF Tub cu doua flanse sudate 35 FF Tub cu doua flanse sudate 36 V Vana cu flotor pentru control nivel 37 Suport fixare conducta pe pereti 38 f Flansa de incastrare in pereti de beton 39 G Gol in beton pentru piese de trecere 41 FF Tub cu doua flanse sudate Lista instalatiilor Hidraulice - CAMIN EVACUARE APE 16 PFA Cupling de foarte mare toleranta 50 MD Tub cu mufa standard si un capat drept 51 S Sifon standard de pardoseala
Proiect Tehnic
100
130 1400 1300 30 1500 360 180 350 200 1620 2000 1100 350 1300 150
100
1050 30 110
Pag 37 / 229
SC CivilCAD SRL Cant. [buc] 1 1 1 1 2 1 1 Diam1 [mm] 100 100 100 150 150 100 100 Diam2 [mm] Lungime [mm] 300 120 1000 700 440 30 1500
52 DD Teava cu doua capete drepte 53 QMM Cot 90O cu mufe 54 DD Teava cu doua capete drepte 55 MD Tub cu mufa standard si un capat drept Lista instalatiilor Hidraulice Grup PSI 7 T Teu inegal cu 3 flanse 24 PFA Cupling de foarte mare toleranta 25 FD Tub cu o flansa sudata si un capat drept
100
Pentru inmagazinarea apei se foloseste un rezervor realizat din panouri de otel acoperite cu email vitrificat. Marele avantaj al acestor rezervoare const n faptul c nu este necesar protecia mpotriva coroziunii, nu necesit membran, nu favorizeaz depuneri pe pereii rezervorului iar igienizarea se face cu mult uurin. Punerea n oper a rezervoarelor se efectueaz n conformitate cu prescripiile productorului i cu normativele I9 1994 i I22 1999. Se monteaz suprateran de ctre personalul calificat al furnizorului, sub supravegherea personalului tehnic instruit n acest scop de ctre productor. Rezervoarele trebuie sa aiba agrement tehnic si sa fie avizate de ctre CONSILIUL TEHNIC PERMANENT PENTRU CONSTRUCII din cadrul MINISTERULUI DEZVOLTRII LUCRRILOR PUBLICE I LOCUINELOR, iar materialul este avizat sanitar. c.4.1.2 Caracteristici tehnice si geometrice generale: Fundaie Diametrul nominal rezervor 12.80 ml Diametrul fundaiei de beton 14.00 ml Diametrul spturii 15.00 ml Raza nominal rezervor 6.40 ml Raza amplasare bol 6.445 ml Raza interioara canal amplasare bol 6.30 ml Raza exterioar canal amplasare bol 6.65 ml Perimetru rezervor 40.20 ml Suprafaa spturii 176.63 m2 Suprafaa fundaiei de beton 153.86 m2 Rezervor metalic Dimensiuni panouri metalice curbate Numr de panouri pe inel nlime rezervor Numr de inele necesare Numr de panouri metalice necesare
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Distana ntre bolurile de ancoraj Numr de boluri necesare Hidraulica Volum total Rezervor Volum util rezervor Volum Rezerva de incediu Volumul de avarie
1.347 ml 30 buc. 544 mc 500 mc 108 mc 158 mc (68% din V compensare orara)
Din calculul hidraulic cu programul EPANET rezulta urmatoarea curba de functionare pentru realizarea normala (fara incendiu sau avarie) a alimentarii cu apa in regim de consum maxim orar:
Aceasta curba de functionare nu afecteaza rezerva destinata incendiului. Rezervorul s-a dimensionat la Vutil = 500 m3, asigurand combaterea unui incendiu timp de 3 ore la un debit de 10 l/s, cu o rezerva de incendiu de 108 m3. Incendiul s-a calculat la orele 18 19 20 atunci cand consumurile de apa sunt cele mai mari.
Proiect Tehnic
Pag 39 / 229
SC CivilCAD SRL
In acest caz, nodul de retea J1158 este nodul cu cel mai defavorizant hidrant din punct de vedere al presiunii de lucru si al lungimii de retea pana la el. De asemenea in cazul aparitiei unui incendiu este de preferat ca consumurile sa se opreasca in orele imediat urmatoare pentru a facilita refacerea rezervei de incendiu intr-un timp cat mai scurt. Curba de consum pentru nodul cu hidrantul cel mai defavorizant din punct de vedere hidraulic:
c.4.1.3 Descrierea constructiva rezervor Panourile sunt realizate din oel i supuse unor procese de debitare, gurire, curire i sablare, curbare, splare chimic, aplicarea unui spray special, uscare, pulverizarea unei pulberi de sticl i introducerea panourilor ntr-un cuptor la o temperatur de +850C rezultnd un material de sine stttor. Materialele, proiectarea i fabricarea rezervorului sunt n conformitate cu : DESIGN OF VITREOUS AND PORCELAIN ENAMEL COATED BOLTED STEEL TANKS FOR THE STORAGE OR TREATMENT OF WATER OR MUNICIPAL OR INDUSTRIAL EFFLUENTS AND SLUDGES ISO 28765 : 2008 (PROIECTAREA REZERVOARELOR REALIZATE PRIN MBULONAREA PANOURILOR CU SUPRAFEE MBRCATE N STICL SAU PORELAN, PENTRU STOCAREA APELOR, APELOR UZATE, EFLUENILOR INDUSTRIALI I A NMOLURILOR ISO 28765 : 2008)
Proiect Tehnic Pag 40 / 229
SC CivilCAD SRL
Prile componente ale rezervoarelor ncorporeaz urmtoarele standarde europene sau specificaii tehnice armonizate : - BS EN 10025 pentru oel tip S235 JR - BS EN 10149 pentru oel tip HSLA4 - BS 1768 - BS 3692 - BS 7793 partea 1 - BS EN ISO 1461 Materialele utilizate (oel, pulbere de sticl, mastic etc) precum i tehnologia de prelucrare permit realizarea unor produse cu o durat de via estimat de minim 30 ani conform ISO 15686 partea 1, 2, 3. Produsele nu prezint pericol pentru mediu sau sntatea oamenilor la utilizarea lor n condiii normale, n conformitate cu procedurile legislaiei n domeniu respectiv Legea Securitii i Sntii n Munc nr. 319/2006 i Legea Proteciei Mediului nr. 265/2006. Produsele nu fac obiectul unor cerine speciale la incendiu, prezint siguran mare n exploatare nefiind necesar protecie mpotriva coroziunii. Fabricarea rezervoarelor din panouri de oel acoperite cu email vitrificat se realizeaz n conformitate cu standardele EN 15282 i EN 14483 iar constana calitii produselor este asigurat prin executarea unui control intern n conformitate cu procedurile Sistemului de Management al Calitii. La livrare produsele vor fi nsoite de Declaraia de Conformitate, Certificat de Calitate, Agrement Tehnic. Punerea n oper a rezervoarelor se efectueaz n conformitate cu prescripiile productorului i cu normativele I9 1994 i I22 1999. Rezervorul se monteaz suprateran de ctre personal calificat, sub supravegherea personalului tehnic instruit n acest scop de ctre productor. Rezervorul se monteaz pe o fundaie circular de beton armat cu oel beton PC 52 pentru inel i plas sudat 6 x 6 cu ochiuri de 10 x 10 pentru radier, n care se realizeaz perimetral un canal cu dimensiunea de 350 x 150 mm necesar montrii cornierului laminat pentru fundaie i a bolurilor de ancoraj. Dup montarea primului inel al rezervorului, acest canal se betoneaz. Betonul din inel i radier are marca B 300 cu grad de permeabilitate P12. Structura metalica a rezervorului este proiectat n concordan cu criteriile standard pentru ncrcri hidraulice, zpad, vnt. La seism s-a luat n considerare zona seismica 8. Rezervorul are prevzut la primul inel (inelul de baz) o gur de acces cu flan cu diametrul 800. Pentru nchidere, la partea superioar, rezervorul are prevzut un acoperi din panouri sandwich. Acoperiul este prevzut cu o gur de ventilaie 500 i o gur de inspecie 444.
Proiect Tehnic
Pag 41 / 229
SC CivilCAD SRL
Pentru protecia la nghe, n urma calculelor termice, pentru perei este prevzut izolaie termic cu vat bazaltic de 100 mm grosime cu densitate de 40 kg/m, protecia acesteia fcndu-se cu tabla cutat de 0.5 mm grosime. Kit-ul de instalare va conine : panouri curbate de oel fuzionat cu sticla; corniere pentru fixarea rezervorului de fundaia de beton prin boluri de ancoraj; corniere de vnt galvanizate; corniere galvanizate pentru rigidizare la partea superioar; componentele necesare mbinrii panourilor (boluri, piulie, aibe) mastic pentru etanarea panourilor curbate la mbinrile cu boluri; mastic i amors pentru realizarea scafei perimetrale de etanare a rezervorului; profile din tabl cu limea de 100 mm pentru fixarea termoizolaiei la perei; acoperi; scar de acces;
Centralizatorul elementelor componente ale rezervorului metalic
Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 11 12 13 14 15 16 17 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Denumirea elementului A. PERETE REZERVOR Cornier laminat la fundatie 70x70x6 cu L=2682.5 mm Cornier laminat la partea superioara60x60x6 cu L=2682.5 mm Eclisa cornier la partea superioara cu L=450 mm Cornier suport termoizolatie (cladding rails) 50x50x5 cu L=2682.5 mm Cornier suport termoizolatie 60x60x6 cu L=60 mm Bolt ancoraj M20/200 Garnituri de cauciuc Placa metalica curbata 2682.5x1400 mm de 3.0 mm grosime "inel 3" Placa metalica curbata 2682.5x1400 mm de 2.5 mm grosime "inel 2" Placa metalica curbata 2682.5x1400 mm de 2.0 mm grosime "inel 1" Bolturi fixare intre placi pe verticala si orizontala de culoare albastra Bolturi fixare intre placi pe verticala si orizontala de culoare gri Bolturi fixare intre placi pe verticala si orizontala de culoare neagra Bolturi fixare gura vizitare Gura vizitare 800 B. ACOPERIS Stalp central 100 Grinzi principale tip U sectiune de 300x65 Grinzi secundare tip U sectiune de 300x65 Grinzi secundare tip U sectiune de 300x65 Tiranti rigidizare grinzi tip 1 Tiranti rigidizare grinzi tip 2 Tiranti rigidizare grinzi tip 3 Piese imbinare intre grinzile sec. si princip Bratara anncorare tiranti Piese prindere suporti grinda cu 5 goluri de prindere Piese prindere suporti grinda cu 3 goluri de prindere Suport montare grinzi principale Suport montare grinzi secundare Panou acoperis ISAC3 L=13500 Panou acoperis ISAC3 L=12500 Panou acoperis ISAC3 L=11500 Panou acoperis ISAC3 L=10000 Panou acoperis ISAC3 L=7000 Holsurub 5,5x6,3x175 GT12 Cantitate [buc] 15 15 15 45 225 75 30 15 15 15 266 672 1965 80 1 1 4 2 2 4 2 2 4 4 4 4 2 6 6 2 2 2 2 400
Pag 42 / 229
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
c.4.2 Fundatie Rezervor Proiectarea fundaiei din prezentul proiect se va reverifica de furnizorul rezervorului n baza studiului geotehnic pus la dispoziie de ctre beneficiar. Daca fundatia trebuie modificata aceasta se va realiza printr-un proiect tehnic nou de fundare care se va atasa prezentului proiect. Fundatia rezervorului, pe langa realizarea functiei de baza, faciliteaza si accesul instalaiilor hidraulice. n acest sens n interiorul rezervorului, n radierul de beton este prevzut o ba sub inelul fundaiei de beton care se continu n radierul de beton al fundaiei. Intrarea conductelor n interiorul rezervorului se face prin peretele baei prin intermediul unor piese de trecere montate nainte de turnarea betonului. Pozarea conductelor de intrare i ieire din rezervor se face la o adncime de cca 0.90 m sub cota terenului deci sub limita de nghe, ceea ce elimin posibilitatea de nghe a acestora. De asemenea toate conductele vor fi pozate n interiorul rezervorului, astfel nu mai este necesar practicarea unor goluri n panourile metalice a acestuia i implicit a izolaiei termice a lor. Baa se realizeaz sub inelul fundaiei de beton de 2.50 m lungime, 1.25 m lime i 35 cm grosime. Dimensiunea baei n interiorul rezervorului este de 2 m lungime, 1 m lime i 1.55 m nlime. Poziionarea pieselor de trecere n diafragma de beton a baei se face la 35 cm de la fundul acesteia ceea ce permite posibilitatea de montaj n ba a conductelor hidraulice, mbinare care se realizeaz prin flane. Dimensiunile geometrice si modul de realizare a fundatiei este conform planselor de detaliu si a caietelor de sarcini aferente.
SC CivilCAD SRL
Podeaua este din PAL 18 mm, rezistent la umiditate, acoperit cu linoleu omogen pentru trafic intens, nu este termoizolata. Panouri pereti, tip sandwich din tabla galvanizata prevopsita, cu miez din spuma poliuretanica, densitate 40 kg/mc, K=0,45Kcal/mp h C; grosime totala pereti=40mm. Culoarea panourilor este alba. Panouri pentru acoperis tip sandwich din tabla galvanizata prevopsita cu caneluri la partea exterioara si neteda la interior, cu izolatie intermediara din spuma poliuretanica, densitate 40 kg/mc, K=0,42Kcal/mp h C; grosime panou=80mm in caneluri si 40mm in partea neteda; capacitatea portanta=220 kg/mp. Greutatea containerului este de 1200 kg. Rama de baza portanta, este realizata din profile de metal galvanizat cu grosime de 15/10 mm, vopsite la temperatura inalta; elemente de colt verticale independente interioare si exterioare, realizate din profile metalice galvanizate; orificii de ridicare pozitionate pe acoperis pentru manipulare. c.5.3 Fundatia pentru container Fundatia pentru container este cu 25 cm mai mare decat dimensiunile containerelor si este formata din doua straturi: Beton de fundatie B75 (C4/5) in grosime de 15 cm Nisip 10 cm
SC CivilCAD SRL
2 usi pentru exterior 900x2100 mm cu geam dublu, 2 ferestre oscilobatante 500x1100 mm cu geam dublu 1 fereatra oscilobatanta 1050x1100 mm cu geam dublu 2 plafoniere 2x100w, 2 prize de curent 16A 2P+T, 2 convectoare electrice 2kw, 1 priza generala externa de alimentare, 1 tablou de siguranta automat, perete despartitor cu usa plina, 700x2100mm impartirea camerelor si dotarea cu instalatii si mobilier se face conform desenului tehnic de detaliu instalatii sanitare de exterior si de interior conform listelor instalatii de ventilatie camera de dezinfectie din container instalatii de incalizire (2 calorifere electrice)
Podeaua este din PAL 18 mm, rezistent la umiditate, acoperit cu linoleu omogen pentru trafic intens, nu este termoizolata. Panouri pereti, tip sandwich din tabla galvanizata prevopsita, cu miez din spuma poliuretanica, densitate 40 kg/mc, K=0,45Kcal/mp h C; grosime totala pereti=40mm. Culoarea panourilor este alba. Panouri pentru acoperis tip sandwich din tabla galvanizata prevopsita cu caneluri la partea exterioara si neteda la interior, cu izolatie intermediara din spuma poliuretanica, densitate 40 kg/mc, K=0,42Kcal/mp h C; grosime panou=80mm in caneluri si 40mm in partea neteda; capacitatea portanta=220 kg/mp. Greutatea containerului este de 1200 kg. Rama de baza portanta, este realizata din profile de metal galvanizat cu grosime de 15/10 mm, vopsite la temperatura inalta; elemente de colt verticale independente interioare si exterioare, realizate din profile metalice galvanizate; orificii de ridicare pozitionate pe acoperis pentru manipulare. c.6.3 Fundatia pentru container Fundatia pentru container este cu 25 cm mai mare decat dimensiunile containerelor si este formata din doua straturi: Beton de fundatie B75 (C4/5) in grosime de 15 cm Nisip 10 cm c.6.4 Statie de clorare cu hipoclorit de sodiu Aparatul de clorinare este montat in containerul de tratare si are urmatoarele functionalitati: Stocarea si dozarea hipocloritului de sodiu Ajustarea acestui dozaj in functie de parametrii cititi de senzorul de prelevare a apei tratate. c.6.4.1 Pompa Dozatoare Este o pompa cu dozare analogica cu microprocesor pentru diferite moduri de lucru. Circuitul electronic receptioneaza semnalul de la senzorul de clor si il transmite la pistonul electromagnetic care actioneaza o diafragma din teflon. Model Debit max L/h 9 Pres Max Bar 10 Frecventa Imp/min 120 Volum Injective ml/imp 1.11 Inaltime Aspiratie M 2 Greutate Kg 3 Putere consumata Watts 60
Pag 45 / 229
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Parametrii din tabel sunt pentru presiunea maxima a coloanei de apa unde se face injectia si la un volum de injectie de 100% La presiune atmosferica debitul maxim injectat este de 1.4 ml/impuls Buton pentru scaderea valorii Buton pentru cresterea valorii Buton selectare mod de lucru Buton de lansare in executie Display LED de functionare LED de impuls LED de functionare in mod 1xN LED de functionare in mod 1XN (M) LED de functionare in mod 1:N
Caracteristici tehnice : Frecventa injectie : 0 100 impulsuri/min Volum injectie reglabil Divizor / Multiplicator impulsuri : 1 100 Adancimea maxima de aspiratie : 1 m Temperatura ambientala : 5 45 C Grad protectie : IP65 Cap cu degazare automata
Materiale: Carcasa PP armata cu fibra de sticla Cap pompa: PP/PVDF Diafragma: PTFE Furtun suctiune: PVC/PE Furtun injectie: PE Corp valva injectie: PP/PVDF Conector injector: PP/PVDF (bila sticla, arc: HASTELLOY C276)
Proiect Tehnic
Pag 46 / 229
SC CivilCAD SRL
2. Debitmetru cu impuls DN 100. 3. Vas stocare hipoclorit 100 litri DSP100 Schema montaj:
Vas stocare
LEGENDA: 1 Injectie clor 2 furtun presiune pt. refulare 3 cutie siguranta *optional 4 pompa dozatoare 5 cablu electric 220V 6 furtun amorsare 7 furtun absorbtie 8 flotor ( indicator nivel) 9 sorb 10 debitmetru cu impuls DN 100
SC CivilCAD SRL
Parametrii tehnologici Debit mediu zilnic (m3/zi) Incarcare orqanica (kg CBO5/zi) Volumul decantorului primar sj de retinere a namolului (m ) Volumul bazinului de activare (m ) Volumul suportului de biomasa (m ) Volumul decantorului secundar Qomax- evacuare regulata (m ) T - timp de retinere in decantorul secundar (h) Volum util de acumulare (m ) Productie de namol cu cone, de substanta uscata de 4% (m /an) Vidanjari / an (max.)
3 3 3 3 3
Staiile de epurare pentru ape uzate menajere, echipate cu sistem de aerare cu bule fine, datorit principiului de funcionare, construciei i mrimii, aparin categoriei staiilor mici de epurare mecanobiologice, monocompacte. Epurarea are loc integral ntr-un singur container, care cuprinde decantorul primar, bazinul de activare i decantorul secundar. Staia de epurare este compact, format dintr-un container din mas plastic, compartimentat. n acest container este amplasat sistemul de aerare ce const din sistem de distribuie a aerului, pomp aer-lift i, funcie de condiiile de utilizare, suport de biomas. Staia este acoperit cu un capac detaabil.
SC CivilCAD SRL
(nlimea de 2,0 m fa de cota terenului natural). Poarta de acces se va executa n dou canaturi. Suprafaa panourilor va fi 9,6 m2. OBS Toate confectiile metalice se vor proteja anticoroziv prin vopsire cu 3 straturi grund i 2 straturi vopsea. Alegerea vopselelor i a grundului se face conform STAS 10702/1 83 i STAS 10128-86 privind clasificarea mediilor.
c.10 DOTARI
Lista dotarilor necesare Gospodariei cu Apa este urmatoarea:
Dotari Gospodaria cu apa
Simbol
Descrierea articolelor
UM
Cantitate
Lista Dotari PROTECTIA MUNCII 11894616 Casca protectie Mnui protecie Ochelari protecie Masc de cap pentru sudur or de protecie din cauciuc Salopet doc 11823203 Cizme cauciuc Lista Dotari ELECTRICE 20012676 Covor cauciuc electroizolant 1000x1000mm . Manusi de cauciuc electroizolante Cizme de cauciuc electroizolante Placute avertizoare si indicatoare Lanterna Trusa medicala Cleste patent Surubelnita Trusa tubulara electroizolanta Ochelari de protectie Stingator cu spuma chimica C9 Lampa portativa cu bec 60/24V Dispozitiv mobil pentru descarcarea bateriilor de condensatoare Dispozitiv electroizolant pentru desizolare conductoare Stingator portativ cu CO2 tip G3 Lista Dotari PSI Stingator operativ cu spuma chimica tip C9 Stingator portativ cu praf si CO2 tip P5 Lazi de nisip 0.5 mc Lopeti cu coada Galeti de tabla zincata Topor trnacop tip pompier Lista Dotari Mobilier Scune birou Birou minim 1200 x 700
buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc
2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 1,00 1,00 2,00 2,00 1,00 2,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
Proiect Tehnic
Pag 49 / 229
SC CivilCAD SRL
TOTAL Ob.4 - DISTRIBUTIE DJ 645 DRUM SATESC FABRICA DRUM VICINAL 72 DRUM SATESC ARGATU DRUM VICINAL 73 DRUM SATESC RUGU DRUM SATESC SCOALA DRUM COMUNAL ORLESTI DRUM SATESC HOTAR DRUM SATESC LIZA DRUM SATESC SCOALA DRUM SATESC JITIENI Izlaz comunal - Distributie Drum Pogoane DJ 645 Drum Satesc Valea cu apa
303,04 270,87 286,87 569,97 323,81 224,71 856,36 736,46 4.257,26 769,63 784,07 4.525,55
In prezentul proiect retelele de distributie sunt realizate acolo unde sunt existente retelele de canalizare (comuna Orlesti) si acolo unde se vor prevedea acestea (in comuna Scundu). Retelele de distributie se vor realiza din conducte din PEHD PE100, PN10, cu diametre cuprinse intre 63-180 mm. Tinand cont de dimensiunea localitatii si deoarece drumurile nu sunt modernizate, se propune amplasarea conductelor pe o singura parte a drumului. Forma retelei va coincide cu forma retelei de drumuri (strazi) din localitate. Conditiile de care s-a tinut cont la alegerea materialului pentru retele de alimentare cu apa sunt: sanitare tehnice rezistenta la coroziune rezistenta la presiune rezistenta la lovitura de berbec durata de viata peste 50 ani grad de etanseitate ridicat (nivel minim de pierderi) executie usoara si durata executiei scurta economice - raport optim pret-calitate Reteaua de distributie s-a proiectat tinand cont de urmatoarele conditii: conductele reelei vor fi amplasate n afara spaiului carosabil; forma reelei permite extinderea ulterioar (conform Studiu Fezabilitate Faza I si II); viteza apei n conducte este calculata prin calculul hidraulic la min. 0,1 m/s i maximum 5 m/s; diametrul minim al conductei cu hidrani este prevazut la 100 mm (interior);
Proiect Tehnic Pag 50 / 229
SC CivilCAD SRL
conducta de ap este amplasat la o cot mai mare dect a viitorului colector de canalizare, la minimum 3 m de acesta (n trasee paralele), sub conducta de gaz i sub cablurile electricetelefonice; conductele vor avea panta, min. 1%, iar la schimbarea de pant vor avea vane de golire respectiv aerisire; n cazuri convenabile aerisirea se poate face i prin cimele/branamente; presiunea apei n reea nu depete 60 m; conducta nu funcioneaza sub vacuum; la capetele de conducte sunt prevzute cimele si/sau branamente; deoarece conductele sunt din material plastic branamentele vor fi realizate pe viitor cu priz cu colier; pe reea sunt prevazute vane pentru izolarea de tronsoane de 500-1000 m; vanele fiind aezate direct n pmnt (ingropate) prevazute cu capac si tija de manevrare; cimelele sunt de tipul cu nchiderea apei n pmnt; toate bransamentele viitoare se recomanda a fi contorizate; pierderea de ap din reea, la prob, va respecta condiiile SR EN 850 (max. 1%); presiunea calculata pentru branament este de min. 3-4 m la cimele, 7 m la hidranii n funciune, 8 m pentru cldiri cu parter, 12 m pentru cldiri cu un nivel, 16 m pentru cldiri cu 2 etaje; conductele vor fi probate la presiune (de regul 1,5 presiunea de regim) i la vacuum - 0,8 bari;
Splarea reelei se realizeaza sistematic (de regul anual) sau dup reparaii. Pentru aceasta vor fi folosite cimelele sau hidranii, pentru a produce, pe tronsoane controlate, viteze de curgere a apei de peste 1 m/s. Dac acest lucru nu este posibil se va proceda la splare folosind i aer comprimat introdus printr-o cimea de capt de tronson.
2 1
1 1 1
Fitinguri sudura cap la cap Coturi Coturi 30O 75 110 140 160 180 [buc] [buc] [buc] [buc] [buc] 3 3 9 9 1 1 2 2 8 8
TOTAL Ob.2 - ADUCTIUNI TOTAL Ob.4 - DISTRIBUTIE TOTAL GENERAL DJ 645 DRUM SATESC FABRICA DRUM VICINAL 72
Proiect Tehnic
Pag 51 / 229
SC CivilCAD SRL
Fitinguri sudura cap la cap Coturi Coturi 30O 75 110 140 160 180 [buc] [buc] [buc] [buc] [buc]
DRUM SATESC ARGATU DRUM VICINAL 73 DRUM SATESC RUGU DRUM SATESC SCOALA DRUM COMUNAL ORLESTI DRUM SATESC HOTAR DRUM SATESC LIZA DRUM SATESC SCOALA DRUM SATESC JITIENI Izlaz comunal Aductiuni Izlaz comunal - Distributie Drum Pogoane DJ 645 Drum Satesc Valea cu apa Denumire Amplasament
1 3 1 1 2 1 1 2 2 2 1 2 2 2 3 1 1 1 8
2 6
Fitinguri sudura cap la cap Mufa Electrosudabila 75 buc 2 4 6 1 90 buc 4 2 6 110 buc 6 19 25 1 1 3 1 3 1 1 4 1 1 1 6 6 2 2 2 2 2 2 2 125 buc 2 2 1 140 buc 15 15 1 160 buc 5 5 3 2 180 buc 5 5
Capat Flansa sudura cap la cap Diametru teava 75 buc 4 12 16 2 125 buc 2 2 2 180 buc 2 2
Piesa de bransare intarita 125 2" buc 5 5 5 140 2" buc 9 9 9 160 2" buc 34 34 13 180 2" buc 35 35
Noduri retea
TOTAL Ob.2 - ADUCTIUNI TOTAL Ob.4 - DISTRIBUTIE TOTAL GENERAL DJ 645 DRUM SATESC FABRICA DRUM VICINAL 72 DRUM SATESC ARGATU DRUM VICINAL 73 DRUM SATESC RUGU DRUM SATESC SCOALA DRUM COMUNAL ORLESTI DRUM SATESC HOTAR DRUM SATESC LIZA DRUM SATESC SCOALA DRUM SATESC JITIENI Izlaz comunal Aductiuni Izlaz comunal - Distributie Drum Pogoane DJ 645 Drum Satesc Valea cu apa
7 3
8 6
4 3 1 2 2 37 2 1 2 21 35
10,13, 15 3 4 5, 17 16 7 8 6 9 11 12 13 19,20, 21 1 2
200 [buc]
Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Orlesti Procopoaia Procopoaia Procopoaia Scundu Scundu
Proiect Tehnic
TOTAL Ob.4 - DISTRIBUTIE DJ 645 DRUM VICINAL 73 DRUM SATESC RUGU DRUM SATESC SCOALA DRUM COMUNAL ORLESTI DRUM SATESC HOTAR DRUM SATESC LIZA DRUM SATESC SCOALA DRUM SATESC JITIENI DJ 645 Drum Satesc Valea cu apa
15
14
Pag 52 / 229
SC CivilCAD SRL
Hidrantii prevazuti sunt subterani DN100 (pericol de lovire sau distrugere datorita spatiului mic disponibil intre partea carosabila si proprietati private), prevazuti cu un robinet ingropat, fara camin, actionat printr-o tija de la suprafata pamantului. Ei sunt amplasai la 100 m n spaiile continuu construite i la max. 500 m n celelalte zone; nu sunt amplasai pe conducte moarte (fr circulaie de ap); dup hidrant exist cel puin o cimea/branament; Hidranii de incendiu se amplaseaz n afara carosabilului, la minimum 5 m de peretele construciei, ntr-o zon protejat dar uor accesibil i marcai vizibil pe un suport stabil. Poziia i numrul de hidrani au fost realizate in functie de grupul de locuine care a trebuit protejat si au fost amplasai n locul n care presiunea este mai mare. Dup hidrant exist cel puin o cimea prevazuta. Diametrul minim al conductei cu hidrani este de min. 100 mm (interior). Apa din reea poate ajuta i la stingerea incendiului (reea de joas presiune) cu dotrile suplimentare necesare pentru combaterea incendiului. Deoarece pe reeaua de distribuie sunt prevzui hidrani de incendiu atunci se va face o verificare la funcionarea n caz de incendiu (ca reea de joas presiune) cu presiune de funcionare la oricare dintre hidranii de 7 m CA. Semestrial fiecare hidrant va fi deschis 1-5 minute, pentru verificarea lui i pentru splarea reelei.
TOTAL Ob.4 - DISTRIBUTIE DJ 645 DRUM SATESC FABRICA DRUM SATESC ARGATU DRUM VICINAL 73 DRUM SATESC RUGU DRUM SATESC SCOALA DRUM COMUNAL ORLESTI DRUM SATESC HOTAR DRUM SATESC LIZA DRUM SATESC SCOALA DRUM SATESC JITIENI DJ 645 Drum Satesc Valea cu apa
180 [buc] 20
200 [buc]
De-a lungul retelei sunt prevazute cismele stradale, cu nchiderea apei n subteran ca o protecie contra ngheului. Acestea sunt asezate la maximum 300 m una fata de cealalta. In calculul hidraulic sa considerat debitul unei cismele de 0,15 l/s. La capetele retelelor s-au prevazut cismele stradale. Presiunea la cimele va fi de min. 3-4 m.
Proiect Tehnic Pag 53 / 229
SC CivilCAD SRL
1 1 1 1 1 2 1 1 1 15
Pentru intersectii si separarea tronsoanelor foarte lungi sunt prevazute vane de separare a tronsoanelor de retea. Acestea sunt montate ingropat cu tija de actionare si capac pentru manevrare. Acestea au diametrele DN 50, 65,80, 100, 125 si 150mm.
180 [buc] 10
200 [buc]
TOTAL Ob.2 - ADUCTIUNI TOTAL Ob.4 - DISTRIBUTIE TOTAL GENERAL DJ 645 DRUM SATESC JITIENI Izlaz comunal Aductiuni Izlaz comunal - Distributie Drum Pogoane DJ 645
Caminele de golire au rolul de a da posibilitatea de a goli apa din reteaua de distributie in cazul aparitiei unei avarii pentru a facilita realizarea lucrarilor de reparatie.
Proiect Tehnic
Pag 54 / 229
SC CivilCAD SRL
180 [buc] 5 5 1 1 3
200 [buc]
Camine de aerisire sunt prevazute pentru situatiile in care in zona cea mai inalta, la schimarea pantei nu exista nici bransamente si nici cismele stradale.
Subtraversarea drumului judeean sunt considerate subtraversri relativ scurte, cu conducte de otel se execut, de regul, cu foraj orizontal nedirijat (aa zise crtie" sau rachete"). Aceste echipamente funcioneaz cu aer comprimat i nainteaz printr-o micare de percuie, fiind o metod uscat" de foraj. La capetele subtraversrii se execut dou excavaii denumite gropi de acces. La captul de iniiere a forajului dimensiunile sunt: L = 1,5-2,5 m, n funcie de echipament utilizat, B = 1 m, H = adncimea subtraversrii, iar la captul opus, de tragere: L = 2,5 - 3 m, n funcie de diametrul i elasticitatea conductei ce se pozeaz, B = 1,5 m, H = adncimea subtraversrii. Suprafaa necesar lucrului va fi redus. Practic, suprafaa de lucru trebuie s coincid cu suprafaa excavaiilor, la care se adaug o zon adiacent unde se va amplasa un compresor.
Proiect Tehnic Pag 55 / 229
SC CivilCAD SRL
Durata de execuie a acestor subtraversri va fi redus la minimum. Execuia unei subtraversri de max. 10 - 15 m lungime, trebuie s fie de 1-5 ore, din momentul introducerii echipamentului n groapa de acces. Subtraversarea conductelor de apa (sub presiune) Subtraversarea conductelor de apa (sub presiune) se va realiza conform schemei de mai jos:
Distantele minime care trebuie respectate strict sunt date in tabelul care urmeaza: Denumire drum Clasa sau categoria tehnica Distante minime [m] a b c d DN 64 DJ 678 Nationale Judetene 1 1 8 8 15 15 10 8
a.Conducta Realizarea subtraversarii se va face cu conducta de otel DN 80, DN100, DN 125, DN 150, DN 200 conform STAS 404/2-80, 715/2-80, 6898/1-80 6898/2-80, 11082-80. b.Tubul de protectie Realizarea protectiei subtraversarii se va face cu conducta de otel DN 200 (pentru conducta de DN 80 si DN 100), DN 250 (pentru conducta de DN 125 si DN 150) si DN 300 (pentru conducta de DN 200), conform STAS 404/2-80, 715/2-80, 6898/1-80 6898/2-80, 11082-80. Spatiul dintre capetele tubului de protectie si conducta se etanseaza elastic. Se interzice scurtcircuitarea intre tubul de protectie si conducta. c.Intarirea
Proiect Tehnic Pag 56 / 229
SC CivilCAD SRL
Deoarece subtraversarea este prevazuta cu tub de protectie cu diametrul mai mic de 1000 mm, nu se realizeaza intarire. Pentru aceasta protectia metalica trebuie dimensionata fara intarire. d.Priza de potential Deoarece conducta si tubul de protectie s-au prevazut din otel, prizele de potential se vor proiecta conform STAS 7335/8-85. e.Dispozitiv de aerisire Nu este cazul decat pentru conducte care transporta gaze si lichide combustibile. f.Robinet de sectionare Robinetele de sectionare se monteaza ingropate cu chit de manevra. Distanta intre robinetul de sectionare si marginea drumului trebuie sa fie de min 10m. g.Descarcatorul de presiune Descarcatorul de presiune se monteaza in camin din beton si este realizat prin caminul de golire prevazut la subtraversare. h.Pozarea tubului de protectie Pozarea tubului de protectie se realizeaza prin foraj orizontal. Inainte de introducerea conductei in tubul de protectie trebuie sa se ia masuri de protejare a izolatiei anticorozive sau termice ale acesteia fie prin acoperire cu sipci de lemn legate cu sarma zincata, fie prin mansonare cu inele din material plastic.
SC CivilCAD SRL
Traversarea consolidat va depi lateral, cu minim 2,50 m, marginile viroagei. Conducta metalic va depi masivul de beton cu 0,50 m pentru a se realiza trecerea la conducta retelei. Pentru a preveni tierea conductei din PEID la contactul cu eava de oel, ntre acestea se va monta o conduct din PEID cu un diametru exterior intermediar. Dup ntrirea betonului, se realizeaz o plomb din umplutur din piatr de ru sau piatr brut, aezat manual, peste masivul de beton, pn la cota talvegului i a malului viroagei, pe cel puin 1,0 m nlime, conform desenului din proiect. Restul umpluturii din zona subtraversrii se execut din pmntul excavat, bine compactat.
Orlesti Scundu
90 [m]
75 [m]
Traversarile vailor principale se realizeaza prin suspendare pe suporti metalici a conductelor de PEHD conform desenelor de detaliu. Conducta purtatoare se protejeaza cu o conducta de OTEL cu diametru imediat superior si se izoleaza termic cu minim 50 mm iar izolatia se va proteja cu tabla zincata. Suportii metalici sunt amplasati din 2 in 2 metrii si sunt confectii metalice realizate prefabricat. Prinderea lor se realizeaza cu efectuarea de gauri conform desenului tehnic de detaliu si introducerea unor fiole de sticla cu rasina pentru fixari chimice in beton si tije filetate cu dimensiuni M16. In cel mai inalt punct al traversarii se va monta o vana automata de aerisire.
Reducere presiune diam [mm] 100 80 65 [buc] [buc] [buc] 1 2 1 Diam DNPRV Aval Min 52.5 41.25 46.62 28.48 m 25 20 mm 100 80 mm 180 180
Pag 58 / 229
DJ 645 DJ 645 Debit Q Min l/s 23.52 19.44 1.68 1.39 Max Presiune [m] Amonte
3 1
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea PRV3 PRV4 16.42 13.12 1.17 0.94 56.84 63.66 40.87 49.44 30 40
Vanele de reducere de presiune (notate cu PRV) fac separarea intre zonele de presiune proiectate. Acestea au diametre intre: DN 65 mm si DN 100 mm si sunt montate astfel: PRV 1 si PRV 2 sunt montate pe conducta de DN 180 mm, pe DJ 645 pe raza comunei Scundu. PRV 3 si PRV 4 sunt montate pe conducta de DN 160 mm,pe DJ 645,prima pe raza comunei Scundu iar cea de-a doua pe raza comunei Orlesti. Acestea sunt instalate in camine de beton si sunt prevazute cu by-pass, pe care este montata cate o vana normala de DN 100 mm. Vanele de reducere de presiune se vor monta astfel: by-pass pe care se monteaza o vana normal inchisa inainte de vana de reducere de presiune se va instala: o vana pentru inchidere in vederea posibilitatii schimbarii, repararii vanei de reducere a presiunii o filtru Y o compensator de montaj dupa vana de reducere de presiune se va monta o vana de siguranta pentru protejarea conductelor din aval a vanei reducatoare de presiune Vanele de reducere de presiune impart sistemul hidraulic in zone de presiune care functioneaza independent. Caminele pentru vanele de reducere a presiunilor sunt camine din beton de 2.50 x 1.50 m si H = 1.70 ca volum util, prevazute cu placa si capac carosabil conform detaliilor din plansele tehnice. Intocmit, Proiectant, Ing. Alin APOSTOL
Proiect Tehnic
Pag 59 / 229
SC CivilCAD SRL
3 CAIETE DE SARCINI
3.1 ROLUL SI SCOPUL CAIETELOR DE SARCINI (CONFORM ORDIN 863 / 11.07.2008)
a) fac parte integrant din proiectul tehnic; b) reprezint descrierea elementelor tehnice i calitative menionate n plane i prezint informaii, precizri i prescripii complementare planelor; c) planele, breviarele de calcul i caietele de sarcini sunt complementare; notele explicative nscrise n plane sunt scurte i cu caracter general, viznd n special explicitarea desenelor; d) detaliaz notele i cuprind caracteristicile i calitile materialelor folosite, testele i probele acestora, descriu lucrrile care se execut, calitatea, modul de realizare, testele, verificrile i probele acestor lucrri, ordinea de execuie i de montaj i aspectul final; e) mpreun cu planele, trebuie s fie astfel concepute nct, pe baza lor, s se poat determina cantitile de lucrri, costurile lucrrilor i utilajelor, fora de munc i dotarea necesar execuiei lucrrilor; f) elaborarea caietelor de sarcini se face de ctre proiectani - arhiteci i ingineri specialiti - pentru fiecare categorie de lucrare; g) stabilesc responsabilitile pentru calitile materialelor i ale lucrrilor i responsabilitile pentru teste, verificri, probe; h) redactarea caietelor de sarcini trebuie s fie concis i sistematizat; i) prevd modul de urmrire a comportrii n timp a investiiei; j) prevd msurile i aciunile de demontare/demolare (inclusiv reintegrarea n mediul natural a deeurilor) dup expirarea perioadei de via (postutilizarea).
3.3 CONINUTUL CAIETELOR DE SARCINI a) BREVIARELE DE CALCUL a.1 NECESARUL DE APA A LOCALITATILOR
Necesarul de apa pentru fiecare retea s-a calculat separat.
SC CivilCAD SRL
Comuna Scundu 1 2 3 4 Comuna Orlesi 1 2 3 4 Crangu Avramesti Scundu Blejani Orlesti Procopoaia Silea Scaiosi (Catun Tacalii) 2008 2011 2016 2035 521 542 848 825 1.903 491 382 58 5.570 5.650 5.785 6.329 2.082 0 0 0 0 1.427 368 287 33 149 169 80 366 18 9 0 824 836 856 937 76 124 227 229 101 30 35 6 828 840 860 941 2 5 5 13 42 15 10 2 94 96 98 107 217 511 639 590 1.010 240 195 30 3.432 3.482 3.565 3.900 53 112 229 196 176 25 20 4 815 827 847 927 3.600 8.750 12.564 11.587 10.800 2.500 1.700 259 51.760 52.500 53.757 58.813
Anul:
Proiect Tehnic
Pag 61 / 229
SC CivilCAD SRL
Calculul necesarului de apa - anul 2035 Instalatii interioare apa rece si calda Instalatii interioare apa rece Cismele in curte Cismele stradale Necesarul de apa pentru nevoi publice Necesarul de apa pentru animale - Vaci - Cai - porci - ovine caprine TOTAL NECESAR ALIMENTARE CU APA Calcul locuitori echivalenti - anul 2035 Calculul necesarului de apa - anul 2016 Instalatii interioare apa rece si calda Instalatii interioare apa rece Cismele in curte Cismele stradale Necesarul de apa pentru nevoi publice Necesarul de apa pentru animale - Vaci - Cai - porci - ovine caprine TOTAL NECESAR ALIMENTARE CU APA Calculul necesarului de apa - anul 2011 Instalatii interioare apa rece si calda Instalatii interioare apa rece Cismele in curte Cismele stradale Necesarul de apa pentru nevoi publice Necesarul de apa pentru animale - Vaci - Cai - porci - ovine caprine TOTAL NECESAR ALIMENTARE CU APA
Nr [cap] 3.165 1.709 1.329 127 937 941 107 3.900 927 6329 Procent Epurat Nr [cap] 2.777 1.446 1.157 405 856 860 98 3.565 847 5785 Nr [cap] 1.393 1.225 1.950 1.003 836 840 96 3.482 827 5570
qsp [l/om/zi] 120 100 80 60 40 50 40 40 10 145 qsp [l/om/zi] qsp [l/om/zi] 120 100 80 60 40 50 40 40 10 143 qsp [l/om/zi] 120 100 80 60 40 50 40 40 10 132
Qzi med [mc/zi] [l/s] 379,74 4,40 170,88 1,98 106,33 1,23 7,59 0,09 37,48 0,43 216,60 2,51 47,05 0,54 4,28 0,05 156,00 1,81 9,27 0,11 918,63 10,63
Kzi 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25
Ko 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68
Qs zi med [mc/zi] [l/s] 426,07 4,93 191,73 2,22 119,30 1,38 8,52 0,10 42,05 0,49 2,76 238,71 51,85 0,60 4,72 0,05 171,93 1,99 10,22 0,12 1026,39 11,88 Q uzat zi med [mc/zi] [l/s] Qs zi med [mc/zi] [l/s] 373,87 4,33 162,27 1,88 103,85 1,20 27,26 0,32 38,42 0,44 218,20 2,53 47,39 0,55 4,32 0,05 157,16 1,82 9,33 0,11 923,87 10,69 Qs zi med [mc/zi] [l/s] 187,49 2,17 137,49 1,59 174,99 2,03 67,50 0,78 37,52 0,43 213,14 2,47 46,29 0,54 4,23 0,05 153,50 1,78 9,11 0,11 818,11 9,47
Qzi max [mc/zi] [l/s] 474,68 5,49 213,60 2,47 132,91 1,54 9,49 0,11 46,85 0,54 270,75 3,13 58,81 0,68 5,35 0,06 195,00 2,26 11,59 0,13 1148,28 13,29
Qs zi max [mc/zi] [l/s] 532,59 6,16 239,66 2,77 149,12 1,73 10,65 0,12 52,57 0,61 298,39 3,45 64,82 0,75 5,90 0,07 214,91 2,49 12,77 0,15 1282,98 14,85 Quzat zi max [mc/zi] [l/s] Qs zi max [mc/zi] [l/s] 467,34 5,41 202,84 2,35 129,82 1,50 34,08 0,39 48,02 0,56 272,76 3,16 59,24 0,69 5,40 0,06 196,45 2,27 11,67 0,14 1154,84 13,37 Qs zi max [mc/zi] [l/s] 234,36 2,71 171,86 1,99 218,73 2,53 84,37 0,98 46,90 0,54 266,42 3,08 57,86 0,67 5,29 0,06 191,88 2,22 11,39 0,13 1022,64 11,84
Qh med [mc/h] [l/s] 15,82 0,18 7,12 0,08 4,43 0,05 0,32 0,00 1,56 0,02 9,03 0,10 1,96 0,023 0,18 0,002 6,50 0,075 0,39 0,004 38,28 0,44
Qh max [mc/h] l/s 33,23 9,23 14,95 4,15 9,30 2,58 0,66 0,18 3,28 0,91 18,95 5,26 4,12 1,14 0,37 0,10 13,65 3,79 0,81 0,23 80,38 22,33
Qs h max [mc/h] l/s 37,28 10,36 16,78 4,66 10,44 2,90 0,75 0,21 3,68 1,02 20,89 5,80 4,54 1,26 0,41 0,11 15,04 4,18 0,89 0,25 89,81 24,95 Quzat h max [mc/h] l/s Qs h max [mc/h] l/s 32,71 9,09 14,20 3,94 9,09 2,52 2,39 0,66 3,36 0,93 19,09 5,30 4,15 1,15 0,38 0,11 13,75 3,82 0,82 0,23 80,84 22,46 Qs h max [mc/h] l/s 16,41 4,56 12,03 3,34 15,31 4,25 5,91 1,64 3,28 0,91 18,65 5,18 4,05 1,13 0,37 0,10 13,43 3,73 0,80 0,22 71,58 19,88
Qzi med [mc/zi] [l/s] 333,22 3,86 144,63 1,67 92,56 1,07 24,30 0,28 34,24 0,40 197,99 2,29 43,00 0,50 3,92 0,05 142,60 1,65 8,47 0,10 826,93 9,57 Qzi med [mc/zi] [l/s] 167,10 1,93 122,54 1,42 155,96 1,81 60,16 0,70 33,44 0,39 193,39 2,24 42,00 0,49 3,84 0,04 139,28 1,61 8,27 0,10 732,59 8,48
Kp 1,10 1,10 1,10 1,10 1,10 1,07 1,07 1,07 1,07 Kp 1,10 1,10 1,10 1,10 1,10 1,07 1,07 1,07 1,07
Ks 1,02 1,02 1,02 1,02 1,02 1,03 1,03 1,03 1,03 Ks 1,02 1,02 1,02 1,02 1,02 1,03 1,03 1,03 1,03
Kzi 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 Kzi 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25
Ko 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 Ko 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68
Qzi max [mc/zi] [l/s] 416,52 4,82 180,78 2,09 115,70 1,34 30,37 0,35 42,80 0,50 247,49 2,86 53,75 0,62 4,90 0,06 178,25 2,06 10,59 0,12 1033,66 11,96 Qzi max [mc/zi] [l/s] 208,88 2,42 153,18 1,77 194,95 2,26 75,20 0,87 41,80 0,48 241,74 2,80 52,50 0,61 4,80 0,06 174,10 2,02 10,34 0,12 915,73 10,60
Qh med [mc/h] [l/s] 13,88 0,16 6,03 0,07 3,86 0,04 1,01 0,01 1,43 0,02 8,25 0,10 1,79 0,021 0,16 0,002 5,94 0,069 0,35 0,004 34,46 0,40 Qh med [mc/h] [l/s] 6,96 0,08 5,11 0,06 6,50 0,08 2,51 0,03 1,39 0,02 8,06 0,09 1,75 0,020 0,16 0,002 5,80 0,067 0,34 0,004 30,52 0,35
Qh max [mc/h] l/s 29,16 8,10 12,65 3,52 8,10 2,25 2,13 0,59 3,00 0,83 17,32 4,81 3,76 1,05 0,34 0,10 12,48 3,47 0,74 0,21 72,36 20,10 Qh max [mc/h] l/s 14,62 4,06 10,72 2,98 13,65 3,79 5,26 1,46 2,93 0,81 16,92 4,70 3,68 1,02 0,34 0,09 12,19 3,39 0,72 0,20 64,10 17,81
Proiect Tehnic
Pag 62 / 229
SC CivilCAD SRL
a.2.1 Determinarea volumului rezervorului Determinarea volumului rezervorului se face in anul cu necesarului maxim de apa, atunci cand cresterea demografica este cea mai mare.
Determinarea volumului rezervorului Rezervorul pentru inmagazinarea apei asgura: a) - rezerva de apa pentru combaterea incendiului; b) - rezerva de apa pentru compensarea variatiei orare a consumului de apa; c) - rezerva de apa pentru avarie. Rezerva de apa pentru combaterea incendiului Vinc = 1incendiu x 10 l/s x 3 ore x 3,6 108 Vinc = [mc] Determinarea rezervei pentru compensarea variatiei orare a consumului de apa Rezerva pentru compensarea variatiei orare a consumului de apa se determina analitic pentru 70% alimentare cu apa prin cismele stradale si pentru 30% alimentare prin cismele in curti, in ziua de consum maxim. 234 [(a + b)/100] x Qs zi max = mc V comp R = Qs zi maxim: Qs orar maxim: Inter valul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 TOTAL Ora 0-1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10-11 11-12 12-13 13-14 14-15 15-16 16-17 17-18 18-19 19-20 20-21 21-22 22-23 23-24 1289,07 90,24 mc/zi mc/ora Consum [C] orar cumulat 1,00 1,00 0,50 1,50 0,50 2,00 0,50 2,50 2,00 4,50 3,50 8,00 5,00 13,00 5,50 18,50 5,00 23,50 4,00 27,50 3,50 31,00 4,00 35,00 5,00 40,00 5,50 45,50 6,00 51,50 5,50 57,00 5,00 62,00 4,00 66,00 5,50 71,50 7,00 78,50 7,00 85,50 6,50 92,00 5,00 97,00 3,00 100,00 24,00 100,00 17,00 1,17 234 Diferente A-C (+) A-C (-) 3,17 * 6,83 * 10,50 * 14,17 * 16,33 * 17,00 * 16,17 * 14,83 * 14,00 * 14,17 * 14,83 * 15,00 * 14,17 * 12,83 * 11,00 * 9,67 * 8,83 * 9,00 * 7,67 * 4,83 * 2,00 * * 0,33 * 1,17 0,00 0,00
Alimentare [A] orara cumulata 4,17 4,17 4,17 8,33 4,17 12,50 4,17 16,67 4,17 20,83 4,17 25,00 4,17 29,17 4,17 33,33 4,17 37,50 4,17 41,67 4,17 45,83 4,17 50,00 4,17 54,17 4,17 58,33 4,17 62,50 4,17 66,67 4,17 70,83 4,17 75,00 4,17 79,17 4,17 83,33 4,17 87,50 4,17 91,67 4,17 95,83 4,17 100,00 100,00 MAX
K orar 0,24 0,12 0,12 0,12 0,48 0,84 1,20 1,32 1,20 0,96 0,84 0,96 1,20 1,32 1,44 1,32 1,20 0,96 1,32 1,68 1,68 1,56 1,20 0,72
a b VcompR
Proiect Tehnic
Pag 63 / 229
SC CivilCAD SRL
mc mc mc mc mc
K (0% - 100%)
0% (motive economice) i 100% cazuri speciale (staie de pompe) V av = Calculul volumului rezervorului: Vrez1 = Vcomp + Vinc + Vjus = Vrez2 = Vcomp + Vav + Vjus =
mc mc mc mc mc mc
Verificare conditia de minim (Legea nr. 98/94): Vtotal R (minim 50% Q min zi) 459.31
= > V rez =
530
Proiect Tehnic
Pag 64 / 229
SC CivilCAD SRL
Formula Coeficientul de rezistenta (A) Hazen-Williams 4.727 C-1.852 d-4.871 L Darcy-Weisbach 0.0252 f(,d,q) d-5 L Chezy-Manning 4.66 n2 d-5.33 L Notes: C = coeficient de rugozitate Hazen-Williams = coeficient de rugozitate Darcy-Weisbach
Proiect Tehnic
Pag 65 / 229
SC CivilCAD SRL
f = factor de frictiune (dependent de e, d, si q) n = coeficient de rugozitate Manning d = diametrul conductei L = lungimea conductei q = debit
Coeficient de rugozitate pentru diferite tipuri de conducte noi
Hazen-Williams C 130 140 120 140 120 140 150 140 150 110
Manning's n 0.012 - 0.015 0.012 - 0.017 0.015 - 0.017 0.011 - 0.015 0.015 - 0.017 0.013 - 0.015
De asemenea programul de calcul hidraulic poeate simula pierderile cauzate de fittinguri, astfel:
Pierderile cauzate de fittinguri FITTING Coeficientul de pierdere Vana sferica, deschisa total 10.0 Vana in unghi, deschisa total 5.0 Vana tip clapet, deschisa total 2.5 Gate valve, fully open 0.2 Cot scurt 0.9 Cot mediu 0.8 Cot lung 0.6 Cot la 450 0.4 Closed return bend 2.2 T standard 0.6 T standard curgere prin bransament 1.8 Iesiri 1.0
Proiect Tehnic
Pag 66 / 229
SC CivilCAD SRL
Bara de stare
Editor de proprietati
Browser
SC CivilCAD SRL
Optimizarea presiunilor Analiza detaliata a retelei prin introducerea consumului pentru incendiile necesare in functie de tipul retelei Realizarea rapoartelor hidraulice Transferul datelor din EPANET in AutoCAD Civil 3D si printarea hartilor noii retele.
Alocarea nodurilor de retea in Zonele de District Dupa aceasta, se suprapun peste zonele alocate tipurile de consumatori si se realizeaza intersectiile intre aceste doua zone astfel:
Proiect Tehnic
Pag 68 / 229
SC CivilCAD SRL
Astfel, fiecare nod va avea alocat in aria sa, pe diferite tipuri de consumatori, valorile care se transfera apoi in EPANET.
Proiect Tehnic
Pag 69 / 229
SC CivilCAD SRL
Proiect Tehnic
Pag 70 / 229
SC CivilCAD SRL
Nod ID J1342 J1343 J1345 J1346 J1347 J1348 J1350 J1353 J1354 J1355 J1356 J1357 Z [m] 288.12 285.73 290.60 254.03 252.46 338.26 328.28 227.58 227.20 227.19 227.19 227.10 Pres. [mca] 50.17 46.59 30.00 35.83 46.46 40.26 43.28 28.45 39.26 27.78 39.53 35.50
Proiect Tehnic
Pag 71 / 229
SC CivilCAD SRL
Viteza [m/s] 0 0.04 0.09 0.22 0.02 0.01 0.22 0.22 0.21 0.06 0.1 0.06 0.02 0.02 0.03 0.22 0.22 0.21 0.21 0.2 0.2 0.19 0.19 0.14 0.04 0.04 0.03 0.02 0.02 0.01 0.13 0.13 0.12 0.1 0.08 0.08 0.04 0.04 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01 0.03 0.02 0.01 0.89 0.98 0.56 0.64 0.64 0.64 0.63 0.63 0.63 0.63 0.63 0.62 0.62 0.62 0.01 0.09 0.01 0.01 Pierdere [m/km] 0 0.03 0.15 0.47 0.01 0 0.46 0.45 0.51 0.04 0.21 0.09 0 0.01 0.02 0.54 0.52 0.5 0.48 0.46 0.44 0.42 0.4 0.23 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0 0.21 0.2 0.19 0.12 0.09 0.08 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.02 0.01 0 0 0.01 0.01 0 0.02 0.01 0 4.48 4.51 1.61 2.43 2.42 2.4 2.39 2.37 2.36 2.34 2.33 2.31 2.3 2.28 0 0.11 0 0
Proiect Tehnic
Pag 72 / 229
SC CivilCAD SRL
14 2 145
26 2 039
B 28 6
1 060.56 20.00 20.00 19.76 19.76 20.00 20.00 20.00 19.99 17.99 15.00 13.50 11.00 17.50 20.00 19.75 19.75 20.00 20.00 20.00 20.00 19.61 19.61 20.00 20.00 20.00 20.00 20.10 16.12 17.52 17.52 20.99 20.04 20.00 20.00 10.13 16.70 34.48 34.48 16.38 17.35 15.00 15.05 16.01 17.12 18.13 16.13 16.13 10.00 20.00 19.88 19.76 19.88 20.00 20.00 20.00 18.99 16.50 14.25 12.25 14.25 18.75 19.88 19.75 19.88 20.00 20.00 20.00 19.81 19.61 19.81 20.00 20.00 20.00 20.05 18.11 16.82 17.52 19.25 20.52 20.02 20.00 15.07 13.41 25.59 34.48 25.43 16.87 16.18 15.02 15.53 16.57 17.63 17.13 16.13
0+20.00 0+40.00 0+59.76 0+79.52 0+99.52 1+19.52 1+39.52 1+59.51 1+77.50 1+92.50 2+06.00 2+17.01 2+34.51 2+54.51 2+74.26 2+94.02 3+14.02 3+34.02 3+54.02 3+74.02 3+93.63 4+13.24 4+33.24 4+53.24 4+73.24 4+93.24 5+13.34 5+29.46 5+46.98 5+64.49 5+85.49 6+05.53 6+25.53 6+45.53 6+55.66 6+72.36 7+06.84 7+41.31 7+57.70 7+75.05 7+90.05 8+05.10 8+21.11 8+38.23 8+56.36 8+72.49
0.52 1.29 0.59 0.01 0.19 2.96 6.45 15.74 28.85 34.33 21.17 9.67 0.75 0.33 1.01 1.83
0.24 0.08 0.73 2.96 1.11 0.08 0.02 0.52 1.93 1.79 0.44 0.32 3.22 1.93 0.19 0.48 6.67 3.07 0.37 2.16 0.54 0.53 0.18 1.71 2.38 0.36 0.03
0.16 0.05 0.51 2.07 0.78 0.06 0.01 0.36 1.35 1.25 0.31 0.22 2.25 1.35 0.13 0.34 4.67 2.15 0.26 1.51 0.37 0.37 0.13 1.19 1.67 0.25 0.02
0.07 0.02 0.22 0.89 0.33 0.02 0.01 0.16 0.58 0.54 0.13 0.10 0.97 0.58 0.06 0.14 2.00 0.92 0.11 0.65 0.16 0.16 0.05 0.51 0.71 0.11 0.01
5 5 10 10
4 4
2 2
2 1
1 6 33 8 7
4 4 5 4 3
1 2 2 3 3
24 24
0.29 1.29 4.30 0.34 1.77 3.19 5.58 10.66 6.22 0.12
2 3
3 1
4 1
2 1
1.14 1.57
0.79 1.10
0.34 0.47
20 26
14 18
6 8
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Depozit (m3) Pmnt B 59 61 98 Ex 62 96 M 63 43
Nr. profil 1 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59
Pozitie profil Hm 2 TOTAL 8+88.61 9+03.09 9+18.88 9+35.88 9+52.88 9+69.88 9+86.88 10+01.22 10+15.56 10+30.56 10+45.56 10+60.56
TRANSPORTUL EXCEDENTULUI DE DEBLEU N RAMBLEU [m3] 10 m Ex M 29 30 6 20 m B Ex 32 33 102 39 cu buldozerul la 30 m M B Ex M 34 36 37 38 9 103 60 18 40 m B Ex M 40 41 42 21 15 4 50 m B Ex M 44 45 46 62 16 65 11 24 5 cu auto la 1000 m B Ex M 52 53 54 739 31 64 78 12 50 39 532 22 45 55 8 35 234 10 20 24 4 15
14 2 145
26 2 039
B 28 6
1 060.56 14.48 15.30 15.79 15.14 17.00 16.40 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 17.00 14.34 15.67 14.34 14.34 15.00 14.67 15.00 15.00 15.00 15.00 7.50
8 26 7 13 30 14
33 18 5 9 21 10
15 8 2 4 9 5
Proiect Tehnic
Pag 74 / 229
SC CivilCAD SRL
B 28
B 32 4
B 40 37
B 44 14
2 4 6 43
2 3 5 30
1 2 2 13
2 4 6
2 3 5
1 2 2 1 43 30 12
37
14
36 37 16
107 26 11
46 11 3
Proiect Tehnic
Pag 75 / 229
SC CivilCAD SRL
14 189
26 166
B 28
B 32 39
B 40 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9
2.14 0.20
1.50 0.14
0.64 0.06
0.57 2.86
26 6
18 4
8 2
26 16 89 6 4 2
18
8 4 89
4 4 25 25 35 35 25 25 11 11 18 18 8 8 2 2
22
16
22
16
25 1 35 9 24 5
18 1 25 6 17 4
8 1 11 3 7 2 76 8 1 5 1 1 3
25
18
8 73
35 4 24 5
25 6 17 4
11 7 2
2 24 5
6 17 4
7 2
Proiect Tehnic
Pag 76 / 229
SC CivilCAD SRL
Nr. 1 1.1 1.2 1.3 1.4 2 S2 O2 N 3 SA 3 S3 S3 O3 4 4.1 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4 4.2.5 4.2.6 4.2.7 4.3 4.3.1 4.3.2 4.3.3 4.4 4.4.1 4.4.2 4.5 4.6
Descriere Schita de ansamblu - Schita Retea Scundu - Schita Retea Orlesti - Schita captare Scundu - Plan Bazin de Receptie Pod Metalic Captare Plan de situatie Captare si distributie principala 2.1,2.2... Plan de situatie Retea Scundu S 2.1, S 2.2, ... Plan de situatie Retea Orlesti O 2.1, O 2.2, ... Noduri de retele. Detalii N1, N2, ... Profile longitudinale retele Profile longitudinale Aductiune Scundu SA 3.1, SA 3.2, ... Profile longitudinale Distributie Principala S 3.18, S 3.19,S 3.20. Profile longitudinale Retea Distributie Scundu S 3.1, S 3.2, ... Profile longitudinale Retea Distributie Orlesti O 3.1, O 3.2, ... Captare Scundu - Plan general amplasare obiecte captare Scundu - Puturi Forate - Put forat. Cabina. Vedere in plan - Put forat. Cabina. Sectiunea 1-1, 2-2 - Put forat. Cabina, Coloana Foraj. Detalii Constructive - Put forat. Cabina. Detaliul A - Put forat. Cabina. Armare. Plan si Sectiuni - Put forat. Cabina. Detalii Goluri si piese de trecere - Puturi forate. Detalii acvifere - Drumuri de acces - Plan de situatie (Tronson 1, 2 si 3) - Profile longitudinale (Tronson 1, 2 si 3) - Profile transversale (Tronson 1, 2 si 3) - Podet metalic nou pentru acces - Plan si sectiune transversala - Sectiune A-A,B-B,C-C -Podete tubulare cu diametrul 800 mm -Detalii Ministatie De Epurare la Gospodaria de Apa
Scara
1:500 1:500 1:500 L 1:2000 H 1:200 L 1:2000 H 1:200 L 1:2000 H 1:200 L 1:2000 H 1:200 1:2000 1:50 1:50 1:50 1:10 1:50 1:10 1:2000 1:500 1:1000,100 1:100 1:200 1:200 1:50 1:20
Pag 77 / 229
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
5 5.1 5.1.1 5.2 5.2.1 5.2.2 5.2.3 5.2.4 5.2.5 5.2.6 5.2.7 5.2.8 5.2.9 5.2.10 5.2.11 5.2.12 5.2.13 5.3 5.3.1 5.3.2 5.3.3 5.3.4 5.4 5.5 5.6
Gospodaria de apa Scundu - Plan General Gospodaria de apa - Sectiune Rezervor Inmagazinare - Rezervor 544 m3. Detalii Constructive - Fundatie. Sectiuni caracteristice - Sectiuni fundatie 1-1 si 2-2 - Armare fundatie zona curenta - Armare fundatie zona cu basa - Armare fundatie zona cu basa. Sectiunea 3-3 - Vederi - Detaliu fixare perete metalic de fundatie - Detalii de executie pereti rezervor - 1 - Detalii de executie pereti rezervor - 2 - Sistemul de imbinare a panourilor de perete - Plan pozitionare elemente de rezistenta la acoperis - Detalii de imbinare elemente de acoperis - 1 - Detalii de imbinare elemente de acoperis - 2 - Rezervor 500 m3. Instalatii hidraulice - Rezervor. Instalatii Hidraulice. Plan si Sectiunea D-D. - Rezervor. Instalatii Hidraulice. Sectiunea A-A. Iesire Apa. - Rezervor. Instalatii Hidraulice. Sectiunea B-B. Supraplin. - Rezervor. Instalatii Hidraulice. Sectiunea C-C. Intrare Apa. - Camera Vanelor. Detalii Constructive - 5.4.1,5.4.2...5.4.7 - Plan container tratare si container exploatare - Schita de Asamblare a Planurilor pentru Alimentarea cu Energie Electrica - Planurile De Situatie Alimentare cu Energie Electrica - 5.6.1,5.6.2...5.6.5 - Alimentarea cu Energie Electrica Pentru un Put - Instalatie Electrica de Forta si Legare la Pamant - Instalatie Iluminat Casa Vanelor - Iluminat Exterior Gospodaria de Apa - Instalatie Electrica Container de Tratare si Container de Exploatare - Schema Electrica Tablou TCA1 din Gospodaria de Apa - Schema Electrica Tablou TCA2 din Gospodaria de Apa - Schema Electrica Tablou TCVA din Gospodaria de Apa - Schema Electrica Tablou General TGA din Gospodaria de Apa - Schema Electrica Tablouri TPA la Puturi Camine - Camin Tip 1 Detalii de constructie si armare - Camin Tip 5 Detalii de constructie si armare Camin de golire - Sectiunea 1-1 - Sectiunea 2-2, 3-3 Camin de aerisire
1:200 1:100 1:100 1:50 1:25 1:25 1:25 1:100 1:5 1:2 , 10 1:2 , 5 1:10 , 20 1:10 , 50 1:5 1:5 1:50 1:50 1:50 1:50 1:50 1:20
5.6.6 5.6.7 5.6.8 5.6.9 5.6.10 5.6.11 5.6.12 5.6.13 5.6.14 5.6.15 6 6.1 6.2 7 7.1 7.2 8
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
- Sectiunea 1-1, 2-2 - Sectiunea 3-3 Vana reducere presiune Hidrant Cismele stradale Vane ingropate de sectorizare Subtraversari Suport conducta - traversari pe poduri Piesa de trecere etansa prin peretii caminelor Detalii suporti piese speciale in camine Planuri de Trasare Plan Trasare Rezervor Plan Trasare Puturi Forate Plan Trasare Containere Plan Trasare Podet de acces Profil transversal tip pentru sant conducte Detalii Imprejmuire Gard Tabel coordonate, statii topografice si reperi nivelment Camin de Debitmetru Contorizare Comuna Orlesti
Proiect Tehnic
Pag 79 / 229
SC CivilCAD SRL
g) CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI g.1 PRINCIPII GENERALE PRIVIND EXECUTAREA LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU APA
N MEDIUL RURAL
Caietele de sarcini detaliaz condiiile tehnice de execuie i montaj al lucrrilor, cuprinznd: calitile materialelor, utilajelor i echipamentelor, standarde ce trebuie respectate, tolerane de execuie i montaj, protecia muncii, protecia mediului, tehnologii, transporturi, inspecii, teste, verificri, ntreinere etc n toate fazele de execuie (transport, depozitare, manipulare, pozare instalaii tehnologice, probe necesare i punere n funciune) se respect prevederile Normativului C300 - "Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata de execuie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora. Asigurarea i verificarea calitii se face n condiiile impuse de prevederile normativului C56 - "Normativ pentru verificarea calitii i recepialucrrilor de construcii i instalaii aferente". Verificarea calitii lucrrilor se face pe parcursul execuiei, pentru fiecare categorie de lucrri n parte i separat pe ansamblul lucrrilor, n conformitate cu caietele de sarcini. n timpul execuiei se ine evidena activitilor de control a calitii execuiei lucrrilor, n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995. Documentele ncheiate pe parcursul execuiei se ataeaz la Cartea Tehnic a construciei. Recepia lucrrilor se face conform HGR nr.273/1994 "Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora" i conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii.
Se va folosi metoda forajului cu circulatie inversa (interzis cu circulatie directa) Instalatia va fi de tipul instalatiilor de foraj hidrogeologic tip AGBO-G300 sau din gama FA In cazul instalatiei AGBO-G300 forajul va fi executat folosind prajini aer-lift 146 mm si 5 API prajini grele
Pag 80 / 229
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
In cazul forajului cu instalatii din gama FA, forajul va fi executat folosind prajini de foraj flansate de 6 de tip aer-lift, garnitura fiind stabilizata in partea inferioara cu prajini grele flansate de 6. Sapele de foraj vor fi borshape cu diametrul de 560 mm, snek cu diametrul de 560 mm sape cu lame cu diametrul de 445 mm si/sau sape cu role de acelasi diametru. Putul va fi forat cu diametrul de 560 mm in sistem uscat pana la intalnirea unui strat consolidat. Pe acest interval, se va instala coloana de ghidaj de 20 in. (508 mm). Se va continua forarea putului cu diametrul de 444.5 mm, prin metoda forajului hidraulic cu circulatie inversa, pana la adancimea proiectata. In procesul de foraj se vor folosi aproximativ 2 volume de put de fluid de foraj. Acesta este necesar pentru aducerea detritusului la suprafata si mentinerea stabilitatii peretilor gaurii. Fluidul de foraj folosit va fi pe baza de bentonita si va fi adaptat conditiilor reale din teren. Proprietatile fluidului de foraj vor fi masurate in timpul saparii gaurii de put la un interval de 2 ore. Fluidul de foraj trebuie sa aibe urmatoarele caracteristici: Plaja de variatie 1.05-1.15 Kg/dm3 38-45 sec 9-10
In timpul procesului de foraj, la fiecare 3 m interval de adancime sau acolo unde se schimba litologia, se vor recolta probe de detritus in greutate de 250-500 g. Acestea vor fi spalate, stocate, etichetate, mentionand adancimea de la care au fost colectate si pastrate pana la predarea putului. Pe baza probelor recoltate se vor intocmi coloane litologice care vor fi realizate in corelatie cu diagrafiile geofizice, viteza de avansare, apasarea pe sapa, etc. Investigarea geofizica a gaurilor de sonda
g.3.1.1.3
La finalul operatiunilor de sapare a gaurii de sonda, pe intervalul cuprins intre adancimea gaurii de ghidaj si adancimea finala, forajul va fi investigat geofizic folosind urmatoarele metode: o carotaj electric (potential spontan si doua curbe de rezistivitate); o gamma natural In urma investigarii gaurii de sonda prin mijloace geofizice, in corelare cu descrierea litologica a probelor de detritus si cu datele de foraj se vor stabili intervalele in care vor fi amplasate coloanele filtrante, volumele si adancimea pana la care spatiul inelar va fi umplut cu material filtrant (pietris margaritar) si intervalele care vor fi izolate prin cimentare. Tubarea coloanei de exploatare
g.3.1.1.4
Pe baza investigatiilor geofizice de put si in corelatie cu descrierea litologica se stabileste programul de constructie a putului. Premergator introducerii coloanei de exploatare potrivit solutiilor din capitolul prezentat mai sus se dimensioneaza grosimea de perete in asa fel incat sa nu fie depasita rezistenta la presiunea exterioara si la intindere. Pentru adancimea de 250 m si constitutia litologica a depozitelor traversate se prevede o coloana de exploatare compusa din filtre PVC tip Johnson si burlane PVC cu imbinari cu filet trapezoidal: Filtre
ext (mm) Grosime de perete (mm) Deschidere fant (mm) S. Activa Rezistenta la presiunea Rezistenta la intindere
Proiect Tehnic
Pag 81 / 229
SC CivilCAD SRL
(kgf) 6118 9836
Burlane
ext (mm) 165 165 Grosime de perete (mm) 11.9 17.6 Greutate (kg/m) 8.32 11.69 Rezistenta la presiunea exterioara (bar) 32.4 117.5 7750 12295 Rezistenta la intindere (kgf)
g.3.1.1.5
Pentru indeplinirea unor conditii bune de exploatare a putului, dupa incheierea operatiunii de instalare a coloanei de exploatare, in spatiul inelar se va introduce pietris margaritar, de la talpa putului pana la 10-15 m deasupra filtrului celui mai de sus. Pietrisul margaritar este de sort 2-5 mm, cu un coeficient de rotunjire si sortare avansat. Materialul filtrant se va introduce in curent descendent de apa printr-o teava de 2, introdusa in spatiul inelar pana la adancimea finala. In procesul de umplere cu pietris, teava de 2 va fi retrasa progresiv. In timpul introducerii pietrisului margaritar, cu o pompa concentrica aer-lift, din interiorul coloanei tubate sa va extrage fluidul de foraj utilizat la saparea gaurii de put. Cimentarea puturilor
g.3.1.1.6
Peste coroana de pietris margaritar din spatiul inelar, pe o inaltime de aproximativ 1 m se plaseaza un dop de bentonita vascoasa. Peste dopul de bentonita vascoasa se va introduce lapte de ciment cu 4 % clorura de calciu pe un interval de 5-10 metri. Greutatea volumetrica a laptelui de ciment va fi de 1.75 kgf/dm3 in exces 30%. Dupa plasarea laptelui de ciment sonda va ramane 12 ore in repaus pentru priza cimentului. Introducerea materialului granular de umplutura
g.3.1.1.7
Peste inelul de ciment se va introduce material granular de umplutura pana la 3-4 metri sub acviferul freatic. In continuare se va cimenta pana la zi. Dezvoltarea Putului Operatiunea de dezvoltare consta in mai multe etape. Acestea sunt: inlocuirea fluidului de foraj cu apa, injectia si eliminarea ulterioara a solutiei dispersante, pomparea in sistem aer-lift pe fiecare sectiune de filtru, spalarea cu spalatorul cu jet lateral si pomparea cu debit maxim. Inlocuirea fluidului de foraj cu apa consta in dislocuirea fluidului de foraj din gaura de put folosind doua volume de put de apa curata. Cu ajutorul unui dispozitiv izolant, pe fiecare sectiune de filtru se va injecta solutie dispersanta, se va agita 6 ore si va fi lasata in pauza de reactie inca 12 ore. Folosind sistemul aer-lift, solutia dispersanta va fi pompata de la nivelul fiecarei sectiuni de filtru pana cand apa incepe sa devina limpede. Dupa pomparea in sistem aer-lift, pe fiecare sectiune de filtru se injecteaz apa curata si cu ajutorul spalatorului cu jet lateral se vor spala pe interior filtrele si coloana definitiva.
Pag 82 / 229
g.3.1.1.8
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
La finalul operatiunilor de dezvoltare, sonda va fi pompata cu debitul maxim. Aceasta operatiune consta in realizarea mai multor reprize a cate trei trepte de debit crescatoare. Ultima etapa a dezvoltarii putului consta in verificarea acumularii de sediment in decantor. Daca sedimentul acumulat depaseste grosimea de 1 m, putul va fi curatat de materialul solid. Testarea Putului
g.3.1.1.9
Dupa finalizarea operatiunilor de dezvoltare a putului si verificarea acumularii de sediment se vor efectua testele de pompare. Acestea constau in realizarea pretestului, testului de eficienta si a testului de performanta. 1. 1.Pretestul Dupa instalarea pompei submersibile, inainte de inceperea pretestului de pompare se va masura nivelul piezometric din put care va fi raportat ca nivel piezometric initial. Se va efectua pretestul de pompare care are rolul de calibrare a instumentelor de masura si de a regla treptele de debit. La finalizarea pretestului se va lasa o perioada de 6 ore de revenire a nivelului apei din put. 2. 2.Testul de eficienta Dupa revenirea de nivle de 6 ore se va porni testul de eficienta. Acesta consta in pomparea continua a putului cu patru trepte de debit constante a cate doua ore fiecare treapta de debit. Testul va incepe cu debitul cel mai mic si se va finaliza cu debitul cel mai ridicat. In timpul pomparii putului se vor efectua masuratori sistematice de nivel si debit. La finele pomparii pentru eficienta, sonda va fi lasta 6 ore pentru revenirea catre nivelul piezometric initial. In timpul revenirii se vor efectua observatii sistematice de nivel piezometric. Pe baza datelor obtinute in urma testului de eficienta se va calcula eficienta putului pentru debitul de exploatare. Sonda va functiona in parametrii optimi atunci cand pentru debitul de exploatare solicitat, eficienta nu va fi mai mica de 60 %. 3. 3.Testul de Performanta Testul de performanta consta in pomparea neintrerupta a putului cu debitul constant de productie timp de 24 de ore si in revenirea timp de 12 ore catre nivelul piezometric initial. In timpul testului de performanta se vor efectua masuratori sistematice de debit si nivel dinamic. Aceleasi masuratori de nivel dinamic se vor efectua pe parcursul celor 12 ore de revenire. In timpul testului de performanta se vor efectua masuratori sistematice asupra continutului de nisip in apa. La interval de o ora de la inceperea pomparii si cu o ora inainte de oprire, se vor recolta probe de apa in vederea efectuarii analizelor chimice si biologice. Dupa finalizarea testelor de pomapre datele obtinute vor servi la fixarea adancimii de montare a pompei submersibile si a tipului acesteia si se vor prelucra pentru determinarea parametrilor hidraulici ai statrului acvifer, a debitului si conditiilor optime de exploatare si a zonelor de protectie sanitara. g.3.1.1.10 Sterilizarea Putului
Dupa finalizarea operatiunilor de pompare si de acceptare a putului se vor efectua operatiunile de sterilizare folosind solutie de hipoclorit de calciu care se va introduce in put cu un dispozitiv special.
Pag 83 / 229
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Dozarea solutiei de hipoclorit de calciu se realizeaza pe baza unui program care tine cont de caracteristicile constructive ale putului si de datele hidrogeologice. Prin dozaj se are in vedere ca in apa sa se obtina 50 ppm clor liber. In cazuri speciale de contaminare biologica sau in conditii deosebite de calitate a apei acest dozaj va fi marit.
g.3.2 Caiet de Sarcini g.3.2.1 Nota Aceasta specificatie prevede standardul minim pentru proiectarea si executia puturilor de alimentare cu apa din cadrul acestui proiect. Cerintele Asociatiei Americane pentru Alimentare cu Apa (AWWA) si Standardul pentru Puturi de Alimentare cu Apa (ANSI/AWWA A100-97) vor fi aplicate in asa fel incat sa raspunda cerintelor proiectului. g.3.2.2 Puturi de exploatare Datele referitoare la: litologie, tipul sistemului acvifer, nivelul static al apei, baza si limita superioara a acviferului si parametrii hidraulici nu sunt relevante. In aceste conditii se va executa un put de explorare pentru stabilirea parametrilor hidrogeologici pe baza carora se vor determina: debitul, numarul de puturi, adancimile si intervalele cu filtre in scopul asigurarii cerintelor subcontractului. Se vor lua masurile necesare pentru folosirea putului de explorare ca put de productie. g.3.2.3 Planul de lucru Toate activitatile si serviciile prestate de subcontractor se vor desfasura continuu, 24 ore pe zi, in doua schimburi a cate 12 ore. Locatia unde se va executa forajul se va stabili in functie de conditiile reale din teren. In functie de caracteristicile constructive si dimensiuni, suprafata necesara pentru amplasarea instalatiei si anexelor este de aproximativ 550 m2. Echipa de foraj are obligatia de a executa forajul, punerea in productie a putului, activitatile colaterale, saparea si amenajarea batalelor pentru fluidul de foraj, prepararea si transportul fluidului de foraj, curatirea locatiei si redarea terenului. Detritusul si reziduurile rezultate in procesul de foraj se vor transporta cu basculanta si vidanja la groapa de gunoi locala. Echipa pentru lucrari de suprafata si instalare pompe raspunde atat de instalarea pompei si a capului de pompare cat si de amenajarile de suprafata (cabina, gard etc.). g.3.2.4 Constructia Piezometrelor g.3.2.4.1 Programul de Constructie Foraj cu bohrsapa cu diametrul de 290 mm pana la adancimea de 3-5 m In functie de conditiile geologice si adancimea finala a putului se va instala pana la adancimea de 3-5 m o coloana de ghidaj temporara din otel de J-55, cu diametrul exterior 9 si cu grosimea peretelui de 7.92 mm. Coloana da ghidaj va fi cimentata de la 0.5 m la suprafata. Pauza pentru priza ciment va fi de 6 ore. Pana la limita inferioara a acviferului cu suprafata libera se va fora cu diametrul de 8 (215.9 mm). Pana la adancimea mentionata se va aplica metoda forajului cu circulatie directa cu spuma. In timpul procesului de forare se vor colecta probe de sita la fiecare 2 m. Sapele (cu role) de 8 vor fi selectate in functie de stratele ce vor fi forate ( in mod normal tipul S sau SM pentru roci moi si/sau neconsolidate). Forajul va fi executat cu un ansamblu de fund complet stabilizat.
Proiect Tehnic Pag 84 / 229
SC CivilCAD SRL
In concordanta cu descrierea litologica si interpretarea diagrafiilor geofizice se vor introduce burlanele si filtrele de la adancimea finala pana la +0,5 m deasupra solului. Burlanele si filtrele sunt din PVC 100 si au diametrul de 90 mm si grosimea peretelui de 10 mm. Filtrele vor fi slituite din acelasi material cu burlanele. Intervalele deschise cu filtre vor fi constituite din: un filtru slituit de 4 m lungime va fi amplasat la aprox. 5 m sub nivelul static al apei un al doilea filtru similar va fi amplasat deasupra decantorului Dupa introducerea burlanelor si filtrelor, noroiul de foraj va fi circulat si reconditionat prin diluare cu apa. In spatiul inelar se va introduce pietris margaritar, sortul 2-5 mm. Nivelul superior al pietrisului va fi la aprox. 5 m deasupra nivelului static al apei. Pentru a fi curatat si dezvoltat, putul va fi pompat in sistemul airlift. Dupa ce apa devine curata si fara solide in suspensie, sistemul de pompa airlift va fi extras. Putul va fi cimentat pe intervalul pe intervalul de la nivelul superior al impachetarii cu pietris margaritar pana la suprafata. Pasta de ciment va avea greutatea specifica de 1,75 kg/l si 3 % clorura de calciu. Pauza pentru priza de ciment este de aprox. 12 ore. In acest interval de timp in put va fi instalat dispozitivul pentru masurarea nivelului apei. Dupa priza cimentului, piezometrul va fi folosit pentru masuratori de nivel in timpul testului de pompare al puturilor de explorare adiacente. Testul de pompare pentru putul de explorare va fi marit cu 24 de ore. Dupa ce a fost incheiata operatiunea de testare, capul putului va fi protejat. Protectia va consta in instalarea unui burlan cu diametrul de 9 si lungimea de 1 m prevazut cu un capac de inchidere. Acest burlan va fi ingropat la 0,3 m sub nivelul solului si cimentat imprejur cu placa de beton 1x1 (10 cm deasupra nivelului solului si 30 cm sub nivelul solului). g.3.2.5 Constructia Puturilor de Productie si de Exploatare g.3.2.5.1 Programul de Constructie Vor fi luate in considerare urmatoarele elemente: obiectivul lucrarii; debitul estimat; adancimea; conditiile stratigrafice si litologice; dificultatile anticipate de foraj; deschiderea formatiunilor acvifere; izolarea acviferului deschis fata de alte acvifere superioare care pot influenta negativ calitatea apei; suprafata activa a filtrelor va fi de 10-20 %; coloana tubata va avea diametrul interior astfle dimensionat incat sa permita instalarea pompei si controlul nivelului apei; instalarea filtrului de pietris margaritar pentru a impiedica patrunderea materialului solid din stratul acvifer in put. A4 Puturi cu adancimea de 200-250 m si coloana de productie de 4 1/2 si filtre preimpachetate cu diametrul de 4 x 7.
Tip put Adancime totala [m] Coloana de ghidaj Diametru gaura put [in] Diametru/ adancime burlan [in/m] Coloana de pompare Diametru gaura put [in] Diam./ adancime burlan [in/m] Coloana de productie Diam. gaura put [in] Burlane si filtre Programul de umplere a spatiului inelar
Proiect Tehnic
Pag 85 / 229
SC CivilCAD SRL
7+filtru cu impachetare la suprafata 4 x 7, liner 190-250 m Umplere spatiu inelar 2-150, ciment 150-200 m
g.3.2.6 Constructia Puturilor de Productie si de Exploatare g.3.2.6.1 Coloana de Suprafata Coloana de suprafata va fi instalata la maximum 5-10 m pentru urmatoarele scopuri: 1 suport mecanic pentru urmatoarea etapa; 2 evita contaminarea noroiului de foraj; 3 evita surparea terenului de suprafata; 4 asigura conditii hidraulice optime pentru etapa urmatoare. Diametrul coloanei va fi de 20 sau 13 3/8 in pentru a asigura procesul de foraj din etapa urmatoare. Diametrul gaurii va fi de 26 si respectiv 17 in pentru a introduce in siguranta burlanul de 20 si respectiv 13 3/8 in. g.3.2.6.2 Coloana pompei in cazul puturilor cu exploatarea apei in gaura libera Burlane cu diametru de 9 5/8 x 7,92 mm, otel tip J-55 vor fi introduse la 150m10 % adancime pentru a furniza spatiu suficient pentru pompa si pentru a retine formatiunile neconsolidate si marnoase de deasupra celor calcaroase. Diametrul gaurii de put pentru aceasta dimensiune de burlan va fi de 12 in pentru a furniza aprox. 2,6 in spatiu inelar ce va fi umplut cu pasta de ciment de la 150 m sub nivelul solului la 100 m in sus. g.3.2.6.3 Coloana pompei ( puturi cu adancime finala de:200-250 m,coloana de productie 4 +filtru cu impachetare la suprafata 4 x 7) Burlane cu diametru de 9 5/8 x 7,92 mm, otel tip J-55 vor fi introduse la 200m10% adancime pentru a furniza spatiu suficient pentru pompa si pentru a retine formatiunile neconsolidate si marnoase de deasupra celor calcaroase. Diametrul gaurii de put pentru aceasta dimensiune de burlan va fi de 12 in pentru a avea aprox. 2,5 in spatiu inelar ce va fi umplut cu pasta de ciment de la 200 m sub nivelul solului pana la 150 m. g.3.2.6.4 Coloana de productie ( Sonde echipate cu burlane 4 +filtre cu impachetare la suprafata 4 x 7) Coloana de productie este instalata ca o coloana pierduta in gaura de put de 8 . Coloana pierduta va fi sustinuta pe inelul de suspendare instalat in coloana de 9 5/8 la 10 m deasupra siului. Capul coloanei pierdute va include un ansamblu de etansare. Diametrul filtrelor si lungimea totala sunt claculate pe baza urmatoarelor criterii: debitul estimat; suprafata activa; viteza maxima admisibila; minimalizarea pierderilor de sarcina. g.3.2.7 Forajul Puturilor g.3.2.7.1 Metoda de foraj Pentru puturile cu adancimi finale = 200-250 m si coloana de productie 4 + filtrul impachetat la suprafata 4 x 7, se va folosi metoda de foraj cu circulatie directa
Proiect Tehnic Pag 86 / 229
SC CivilCAD SRL
g.3.2.7.2
Instalatia de foraj
Instalatiile de foraj au fost stabilite in functie de capacitatea necesara executiei forajelor. Pentru determinarea capacitatii necesare, sarcina la carlig admisa de instalatia respectiva va fi comparata cu sarcina maxima ce trebuie manevrata pentru putul respectiv. Calculele trebuie intocmite inaintea inceperii activitatii la fiecare put. g.3.2.7.3 Garnitura de foraj 1. 1.Circulatie inversa Forajul va fi executat folosind prajini aer-lift 146 mm si 5 API prajini grele. 2. 2.Circulatie directa Forajul va fi executat cu prajini 3 1/2 x 2 7/8 IF API si prajini grele 6 3/4 x 3 1/2 IF. Subcontractorul va folosi un ansamblu de fund stabilizat rigid care va permite o apasare de 0,5t/in din diametrul sapei. Se va folosi un stabilizator deasupra sapei si doi stabilizatori ai garniturii de prajini grele. Este posibil sa se foloseasca si un corector cu role. 3. 3.Configuratia si lungimea ansablului de fund necesar Configuratia, lungimea si greutatea ansamblului de fund se va clacula si se va emite spre aprobare inainte de inceperea lucrarilor de foraj pentru fiecare put in parte. g.3.2.7.4 Parametrii de foraj
Subcontractorul estimeaza o viteza mecanica de 3m/h ce se poate obtine prin optimizarea hidraulica, utilizarea unei garnituri de foraj adecvate, o viteza de rotatie potrivita cu tipul de sapa folosit si aplicand o greutate pe sapa maxim admisibila care sa minimizeze deviatia putului. Programul va fi intocmit pentru fiecare put in parte inainte de inceperea lucrarilor de foraj. g.3.2.7.5 Sistemul de circulatie
Din sistemul de circulatie vor face parte habe sau batale cu capacitatea de cel putin 2 ori volumul maxim al gaurii de put care vor asigura o curatire corespunzatoare a detritusului din fluidul de circulatie, precum si prelevare de probe de sita. La locatie se va instala si o haba pentru depozitarea apei tehnologice. Pentru sondele mai adanci de 200 m, din sistemul de circulatie va face parte si un echipament de curatire a solidelor (denisipator si sita vibratoare cu o capacitate de curatire corespunzatoare debitului de circulatie). Pentru forajul cu circulatie directa sistemul va cuprinde: habe pentru fluidul de foraj echipate cu pusti de fund, sistem de agitatoare, sistem de curatire a fluidului (denisipator, sita vibratoare corespunzatoare debitului de circulatie) si o haba pentru fluid de foraj, de rezerva. Din sistem va face parte si o haba pentru cimentarea coloanelor. Prepararea pastei si pomparea acesteia se va face independent in/din fiecare compartiment. Sistemul de habe este compus din: haba de la derivatie haba de curatire, dotata cu denisipator haba de tragere conectata la put Legaturile dintre habe sunt dotate cu dispozitive de izolare a habelor sau a compartimentelor acestora. Pentru vehicularea fluidului de foraj habele sunt prevazute cu un sistem de jgheaburi metalice care permite trecerea, la nevoie, a fluidului de foraj in compartimentul dorit.
Proiect Tehnic Pag 87 / 229
SC CivilCAD SRL
Pe haba de tragere este montat echipamentul de praparare a fluidului de foraj precum si cel de agitare a acestuia (pusti de noroi, agitatoare cu paleti), cele din urma fiind montate pe haba de curatire si pe haba de tragere. g.3.2.7.6 Fluidul de foraj
Pentru saparea puturilor, subcontractorul va folosi un fluid de foraj pe baza de bentonita, cu continut scazut de solide. Proprietatile reologice ale fluidului de foraj vor fi mentinute in limitele programate si adaptate conditiilor locale de foraj. Caracteristicile fluidului vor fi masurate din 2 in 2 ore. Urmatoarele caracteristici vor fi masurate si inregistrate: greutatea specifica vascozitatea filtratul si turta continutul de nisip pH-ul Un echipament pentru masurarea caracteristicilor va fi compus din: presa pentru filtrat tip API balanta pentru fluid de foraj palnie Marsh si cana de 1 l cronometru dispozitiv pentru determinarea continutului de nisip hartie pH Caracteristicile fluidului de foraj: Caracteristica Greutate specifica Vascozitate pH Filtrat API Continut nisip Turta g.3.2.7.7 Colectare de probe de sita Domeniul 1,05/ 1,15 kg/l 38-45 sec 9-10 7-10 cc <2% din volum <1,2 mm
Probe de sita reprezentative vor fi colectate la fiecare 3 m forati sau la schimbarea formatiunii geologice, de la suprafata pana adancimea finala. Greutatea probei recoltate nu va fi mai mica de 0,5 kg. Probele relevate vor fi depozitate in cutii de lemn. O proba reprezentativa de 300 g va fi selectionata pentru fiecare interval. Aceasta va fi spalata, uscata si introdusa intr-o punga de plastic. Timpul de transport al detritusului la suprafata va fi determinat la fiecare 50 metri sapati pentru a se sti la ce adancime exacta este proba colectata. Se va intocmi o coloana stratigrafica alaturata diagramei pentru viteza de foraj. g.3.2.7.8 Masuratori geofizice
Proiect Tehnic
Pag 88 / 229
SC CivilCAD SRL
Subcontactorul va executa masuratori geofizice de la siul burlanului de ghidaj pana la adancimea finala a putului. Procedura de detaliu va fi elaborata inainte de inceperea lucrarilor. In general, urmatoarele masuratori vor fi executate: carotaj electric standard (PS si RS, scurt, normal -16 si 64); gamma natural; cavernometrie; masuratori Rm., Rmf., Rmc. g.3.2.8 Alegerea materialului pentru coloana de productie Materialele pentru confectionarea burlanelor si filtrelor sunt alese in functie de rezultatele analizei la solicitare maxima, a calitatii apei, a aspectelor legate de fenomenul de coroziune, cost, diametrul gaurii de put, tehnologia de foraj, legislatia in vigoare. Tipurile de burlane folosite in constructia puturilor de apa sunt: otel, fibra de sticla, beton si azbo-ciment. Cel mai folosit material este otelul, insa materialele termoplastice castiga teren din ce in ce mai mult pe piata burlanelor pentru sondele de apa, in special pentru acvifere unde apa este puternic coroziva. Valorile de rezistenta la compresiune si tractiune combinate cu gradul de rezistenta la coroziune constituie punctul de plecare pentru alegerea materialului corespunzator pentru fabricarea burlanelor si filtrelor care sa faca fata, in conditii de siguranta, eforturilor si mediului coroziv toata durata vietii putului. Pe baza analizei solicitarilor la eforturi, tinand seama si de caracteristicile de rezistenta ale burlanelor si filtrelor, subcontractorul considera ca utilizarea burlanelor si filtrelor fabricate din PVC la sondele cu adancime maxima de pana la 200 m este cea mai buna optiune Pentru sondele cu adancimi mai mari de 200 m, burlanele si filtrele pentru coloana de productie sunt din otel si vor fi instalate ca un liner (coloana pierduta) suspendat in coloana 9 5/8 g.3.2.8.1 Burlane
1. 1.Burlane din PVC Burlanele din PVC au diametrul nominal de 165 sau 195 mm. Imbinarile vor fi cu bagheta de plastic sau cu filete. Grosimea de perete este aleasa in functie de solicitarile (presiune orizontala si fosta de tractiune) care actioneaza asupra coloanei la diferite adancimi pe toata durata exploatarii putului. Caracteristicile burlanelor sunt prezentate in tabelul de mai jos: Descriere PVC PVC PVC Diametrul exterior (mm) 165 165 195 Grosime perete (mm) 7,7 17,6 14,0 Greutate (kg/m) 5,66 11,69 11,51 Rezistenta la presiune ext (N/mm2) 0,81 11,75 3,20 Rezistenta la tractiune (KN) 40,00 120,57 88,65
2. 2.Burlane 4 din otel J-55 Burlanele din otel 4 J-55 vor fi instalate pentru echiparea puturilor cu TD=200-250 m si burlane pentru coloana de productie 4 +filtre cu pietris impachetat la suprafata 4 x 7. g.3.2.8.2 Filtre
1. 1.Filtre din PVC Filtrul este un dispozitiv care serveste ca acces pentru apa care intra din acvifer in gaura de put. Filtrul permite intrarea apei din stratul acvifer saturat in interiorul coloanei, stopand intrarea particulelor solide si constituind in acelasi timp un element de sustinere a materialului neconsolidat din acvifer.
Proiect Tehnic Pag 89 / 229
SC CivilCAD SRL
Diametrul filtrului este selectat pentru a satisface principiul de baza: realizarea unei suprafete active astfel ca viteza de intrare a apei prin fante sa nu depaseasca viteza standard de proiectare de 0,03 m/s. Diametrul filtrului poate fi modificat numai in limite foarte reduse dupa ce lungimea filtrului si deschiderea fantei au fost stabilite. Lungimea filtrului depinde de grosimea acviferului, iar deschiderea fantei depinde de granulatia rocii acvifere sau de marimea pietrisului margaritar cu care se impacheteaza. Grosimea de perete a burlanului din care se confectioneaza filtrul este conditionata de caracteristicile de rezistenta astfel ca filtrul sa reziste fortelor (presiunea orizontala si forta de tractiune) care actioneaza asupra lui diferite adancimi pe toata durata de exploatare a putului. Vor fi folosite imbinari cu bagheta de plastic si/sau filete. g.3.2.8.3 Dimensiunea Fantei
Dimensiunea fantei are un rol important in ceea ce priveste caderea de presiune in filtru precum si un control al influxului de nisip din acvifer in gaura de put. O cadere de presiune cat de mica poate fi obtinuta prin reducerea regimului de curgere prin filtru la un nivel cat mai scazut pe de o parte si prin marirea lungimii ansamblului de filtre in scopul de a acoperi o grosime cat mai mare a acviferului; prin aceasta se va imbunatati suprafata expusa catre formatia productiva. Pe baza analizelor granulometrice obtinute in timpul procesului de foraj sau a unor foraje mai vechi sapate in apropiere, se propune folosirea unor filtre cu deschiderea fantei de 1-1,5 mm. Sortul de pietris margaritar recomandat este de 2-5 mm. g.3.2.8.4 Viteza de curgere prin fanta
Viteza de curgere prin fanta este determinata de lungimea filtrului, dimensiunea fantei si suprafata totala activa. Lungimea minima a filtrului trebuie calculata pentru a nu se depasi viteza de curgere a apei de peste 0,03 m/s prin fanta. Intrucat viteza de deplasare a apei prin fanta trebuie sa fie la o valoare mai mica de 0,03 m/s, pentru a se preveni o cadere mare de presiune si coroziunea mecanica, lungimea filtrului poate fi calculata cu urmatoarea formula: Q=VxA=VxDxL L= Q/ VeD(%supr.activa)xCf unde: L lungimea filtrului (m) Ve viteza de deplasare a apei (m/s) Q debitul putului (l/s) D diametrul exterior al filtrului (mm) % grad deschidere (suprafata activa a filtrului) Cf coeficientul de blocare a filtrului 0,5 Coeficientul de blocare a filtrului reprezinta efectul pe care il au granulele de pietris margaritar asupra fantelor filtrului ce inchid partial deschiderea fantei, procentul de inchidere se presupune a fi de 50 % si valoarea Cf poate fi mai mare in cazul in care unele filtre sunt expuse zonelor argiloase, de aceea procentul mediu de inchidere de 50 % este o valoare rezonabila. g.3.2.8.5
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Deasupra pietrisului se va plasa un dop de fluid de foraj bentonic, foarte vascos de 5 m lungime. Se va introduce pasta de ciment cu greutatea specifica de 1,75 Kgf/l, preparata din ciment API clasa A cu 4 % CaCl2, cu un exces de 30 %. Priza cimentului va fi de 12 ore, astfel ca rezistenta la compresiune sa fie de minimum 1000 psi. Se va umple spatiul inelar cu material granular de la oglinda cimentului pana la 2 m sub nivelul solului.
g.3.3 Proiectarea Impachetarii Filtrului In puturile la care filtrele se impacheteaza cu pietris margaritar, zona imediata din jurul putului este mai permeabila prin dislocarea materialului din formatie, acest material fiind inlocuit cu pietris de un anumit sort. Aceasta zona, relativ subtire ca grosime, separa filtrul de materialul stratului si mareste diametrul hidraulic al putului. Materialul de impachetare trebuie sa retina aproximativ 90% din solide dupa dezvoltarea putului. Materialul de impachetare trebuie sa fie foarte riguros sortat pentru a se asigura o porozitate si o conductivitate hidraulica buna in jurul filtrului. Pentru aceasta se va folosi un pietris margaritar bine sortat si cu bobul rotunjit de dimensiuni 2-5 mm. g.3.4 Testul De Pompare Dupa instalarea pompei submersibile, incluzand toate instrumentele, manometrele si dispozitivele de masurare a debitului, nivelului apei, proprietatile fizice si chimice ale apei, continutul de nisip etc., se inregistreaza nivelul piezometric initial al apei. Inaintea testului de pompare, atat o buna planificare si testare a echipamentului, cat si pregatirea personalului in timpul testarii preliminare va elimina potentialele erori ce pot aparea in timpul testului propriu-zis. Testarea preliminara are ca scop obtinerea parametrilor necesari pentru efectuarea in bune conditii a testarilor de eficienta. Dupa 6 ore de revenire a nivelului, in urma testului preliminar, se va efectua testul de eficienta prin pompare, constand in 4 etape crescatoare a debitului de cate 2 ore fiecare. Dupa cele 6 ore de revenire a nivelului, in urma testului de eficienta, se efectueza 24 ore test de performanta cu un debit constant si masuratori de nivel. Continutul de nisip va fi masurat in timpul testului de performanta, dupa 20 de minute, la 1 ora si dupa aceea la un interval de 2 ore. La o ora de la inceperea testarii si inainte cu o ora de oprirea pomparii, se efectueza analize chimice de apa in santier si se preleveaza 3 sticle de apa de cate 2 litri fiecare pentru analize chimice si biologice. In final se efectueza 12 ore de revenire a nivelului apei.
g.3.4.1 Conducta de Refulare Pentru pompe cu diametru exterior de 4 in se va folosi conducta PE-HD cu diametrul nominal de 63 mm si cu o grosime a peretelui de 2,8/5,8 mm. Legatura dintre capul de put si pompa este facuta cu imbinari speciale de 2 in (50 mm) facute din material plastic (polietilena si polipropilena). Pentru pompe cu diametru exterior de 6 in se va folosi conducta PE-HD cu diametrul nominal de 90 mm si cu o grosime a peretelui de 3,5/8,2 mm. Legatura dintre capul de put si pompa este facuta cu imbinari speciale de 3 in facute din material plastic (polietilena si polipropilena). g.3.4.2 Capul de Pompare Pentru debite cuprinse intre 0 si 5 l/s dimensiunea capului de pompare este DN 50, cu diametrul de 2 in. Pentru debite mai mari de 5 l/s, dimensiunile capului de pompare vor fi DN 80, cu diametrul de 3 in. Ca dotare, capul de pompare include racordul flansat cu garnitura de etansare, cot sudat, imbinarea in forma de T, robineti cu sfera, manometru de presiune, presostat, conducta de refulare, filtru, apometru
Proiect Tehnic Pag 91 / 229
SC CivilCAD SRL
si robinetul cu clapet, asa cum reiese si din desenele tehnice ale celor doua variante. Marimea capului de pompare este de 2 in sau 3 conform ratei debitului. Legatura dintre conducta de transport si capul de pompare va fi executata de subcontractor, folosinduse un racord flansat pozitionat la o adancime corespunzatoare conditiei de inghet si la iesire din cabina de put. Racordul flansat exterior va trebui blindat pentru a preveni patrunderea corpurilor straine in put. g.3.4.3 Analiza Apei Subcontractorul va colecta probe de apa in sticle noi si curate de cate 2 litri fiecare. Va fi colectata o proba la inceperea testului de performanta si doua probe la sfarsit. O proba va fi colectata intr-o sticla sterilizata pentru analiza bacteriologice. Vor fi efectuate analize chimice si bacteriologice. Analizele chimice vor include teste pentru: Culoare Miros Turbiditate Temperatura apei Conductivitate electrica Hidrogen sulfurat (H2S) Bioxid de carbon Hidrogen Conc ionica-pH Duritate Total solide dizolvate (TDS) Amoniac (NH4+) Nitrat (NO3-) Constituenti organici (KmnO4) Sulfat (SO42-) Nitriti (NO2-) Calciu (Ca2+) Clorura reziduala (Cl2) Clorura (Cl-) Fenol (C6H7OH) Fier (Fe2+, Fe3+) Magneziu (Mg2+) Mangan (Mn2+) Carbonat (CO3-) Bicarbonat (HCO3) g.3.4.4 Sterilizarea Putului Imediat dupa terminarea ultimelor verificari ale putului si receptiei, sterilizarea puturilor va fi efectuata folosind o solutie de hipoclorit de claciu preparata intr-un recipient de 300 l si un recipient de 2000 l de apa curata prin circulatie inversa. O concentratie minima de clorura de 50 mg/l (ppm) va fi folosita pentru dezinfectarea puturilor. Pentru cazurile speciale de contaminare biologica sau chimica sau din cauza conditiilor fizice, se va folosi o doza mai mare. g.3.4.5 Colectarea Datelor la terminarea Putului Subcontractorul va emite, fara cost, Raportul Tehnic complet in 30 de zile de la terminarea fiecarei scheme. Continutul rapoartelor va include: Dimensiunea, locatia si elevatia putului;
Proiect Tehnic Pag 92 / 229
SC CivilCAD SRL
Rapoarte zilnice de constructie; Datele din teren si rezultatele testelor efectuate; Interpretarile tehnice, geologice si hidrogeologice ale testelor efectuate; Capacitatea optima a putului; Calcularea perimetrului de protectie sanitara (la solicitare); Inregistrarile de date tehnice si hidrogeologice; Calitatea apei.
g.3.4.6 Prezentarea raportului tehnic final Datele ce urmeaza a fi colectate vor fi emise in trei (3) sectiuni ale Raportului Putului si vor consta in date stranse in timpul testelor Receptiei Preliminare. Sectiunea I va contine toate informatiile privind operatiunile de constructie. Sectiunea II va contine toate informatiile hidrogeologice. Sectiunea III va contine copii ale desenelor si procedurile de intretinere si exploatare g.3.5 Receptia Puturilor g.3.5.1 Finalizarea constructiei puturilor La sfarsitul constructiei fiecarui foraj, inaintea instalarii pompei permanente, subcontractorul va demonstra ca urmatorii parametri corespund cerintelor subcontractuale: Debitul putului pentru a satisface debitul total pe schema. Eficienta putului (60%). Continutul de nisip (4ppm). Integritatea putului. g.3.5.2 Intretinerea Lucrarilor De la data receptiei preliminare si pana la predarea putului catre beneficiar, subcontractorul va efectua lunar urmatorul program de intretinere. Se va efectua un test de pompare de 24 de ore la debitul indicat in Raportul Final si masurarea nivelului apei. In timpul testului de pompare se va masura continutul de nisip, dupa 20 minute, o ora si apoi la interval de 2 ore. La final va fi o revenire de nivel de 12 ore.
SC CivilCAD SRL
o verificarea razei interioare a canalului de montaj care la: 00, 450, 900, 1350, 1800, 2250, 2700, 3150, trebuie s fie de 6.30 ml o verificarea razei exterioare a canalului de montaj care la: 00, 450, 900, 1350, 1800, 2250, 2700, 3150, trebuie s fie de 6.65 ml o verificarea planeitii fundului canalului de montaj la care pe perimetrul acestuia de 40.20 m nu se admite abatere de la cel mai nalt punct la cel mai jos punct mai mare de 1,50 cm. o marcarea poziiei bolurilor de ancoraj al rezervorului - din 1,347 m n 1,347 m. o verificarea ncadrrii rezervorului n canalul de montaj, raza rezervorului fiind de 6.40 ml. o verificarea dimensiunii canalului de montaj care trebuie s fie de 350 X 150 mm. n cazul n care una din aceste condiii nu este ndeplinit se consider c amplasamentul nu este pregtit pentru a fi montat rezervorul. Daca sunt indeplinite conditiile se trece la montarea acestuia. g.4.1.2 Elementele componente ale rezervorului o PLCUE METALICE de diferite grosimi 0,5; 1; 1,5; 2; 3; 4; 5 montate sub cornierul laminat cu care se asigur planeitatea cornierului de baz. o CORNIER LAMINAT la fundaia rezervorului de 75 X 70 X 6 cu l = 2682,5 mm care se monteaz pe plcuele metalice i de care se fixeaz panoul metalic al INELULUI 4. o BOL ANCORAJ M20/200 care fixeaz rezervorul prin intermediul cornierului de baz de fundaia de beton a rezervorului o PLCI METALICE CURBATE realizate din oel tratate prin fuziune termica sticl. o REZERVOR Plac metalic curbat de 2,5 mm grosime plin INEL 3 14 buc. Plac metalic curbat de 2,5 mm grosime cu gur vizitare 880INEL 3 1buc Plac metalic curbat de 2 mm grosime INEL 2 15 buc. Plac metalic curbat cu nscris de 2 mm grosime INEL 1 15 buc. o ACOPERI grinzi principale 4 buc grinzi secundare 1 2 buc grinzi secundare 4 buc tirani 8 buc brar ancorare tirant 4 buc. supori pentru montare grinzi principale i secundare 8 buc. piese prindere supori grinzi principale i secundare 8 buc. piese mbinare ntre grinda principal si grinzile secundare 4 buc. stlp central 1 buc. panou acoperi ISOAC 3 3 nervuri de 10 cm grosime 13.50 m lungime 6 buc 12.50 m lungime 2 buc 11.50 m lungime 2 buc 10.0 m lungime 2 buc 7.0 m lungime 2 buc g.4.1.2.1
RND 1 2 3
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
g.4.1.2.2
Identificarea plcilor
Se realizeaz prin vizualizarea etichetei existente pe fiecare plac. Aceast etichet dup identificare se rade cu un paclu pentru asigurarea aderenei masticului ntre plci. g.4.1.2.3 Elemente de montaj
Boluri de montaj pentru mbinarea panourilor metalice pentru peretele rezervorului cu cornierele de la fundaie, ntritor de vnt i rigidizare, eclisele i suporii afereni, respectiv a panourilor metalice ntre ele prin mbinarea pe orizontal i vertical i a elementelor de acoperi, gur vizitare i gur ventilare. g.4.1.2.4 mbinarea panourilor componente ale pereilor rezervorului
Ca rezultat al calculelor de rezisten privind comportarea rezervoarelor la solicitarile din timpul montajului i n exploatare i ca urmare a experienei acumulate n timp s-a prevzut ca imbinarea plcilor de oel curbate s se realizeze cu buloane de diferite dimensiuni i de diferite culori funcie de poziia pe care o ocup n mbinrile rezervorului. n cazul rezervorului exist dou grupe de boluri 8.8 i 10.9 i trei culori pentru acestea respectiv: albastru, gri i negru. Culoarea este asigurat de plasticul aplicat prin turnare pe capul bolurilor. mbinarea cornierelor ntritor vnt, cornier rigidizare, eclise pe supori se realizeaz cu uruburi galvanizate de 1 respectiv 32 mm pt 8.8
CULOARE Negru Gri Albastru Galvanizate GRUPA 8.8 8.8 10.9 8.8 REZISTEN LA FORFECARE N/mm2 251 251 298 LUNGIME mm 25 32 38 32 LUNGIME n oli 1 1 1 1 TIP 522500-101 522500-102 522500-103 537200
Pentru montajul buloanelor se folosesc saibe speciale de tip 510440 i piulie galvanizate tip 511425. g.4.1.2.5 Garnituri cauciuc
n zona de mbinare a panourilor metalice curbate cu cornierul laminat pozat pe fundul canalului, pentru asigurarea distanei ntre panouri se monteaz garnituri de cauciuc n form de pan astfel:
REZERVOR TIP 4215 GARNITUR CAUCIUC LA FUNDAIE 15 buc. TIP GARNITUR 558344 GROSIME mm 0.5 2.5
n zona de mbinare a panourilor metalice curbate cu corniere de rigidizare de la partea superioar a rezervorului, respectiv n zona mbinrii pe vertical a panourilor metalice curbate, pentru asigurarea distanei ntre panouri se monteaz garnituri de cauciuc n form de pan astfel:
REZERVOR TIP 4215 GARNITUR CAUCIUC LA PARTEA SUPERIOAR 15 buc. TIP GARNITUR 558344 GROSIME mm 0.5 2.5
g.4.1.2.6
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
n vederea asigurrii stabilitii rezervorului la aciunea vntului i pentru suportul termoizolaiei pereilor rezervorului se monteaz corniere, eclise i supori.
CORNIER 60 X 60 X 6 TIP REZERVOR 4215 Lungime mm 2682,5 Nr. buc. 45 buc. Tip ECLISA CORNIER 60X60X6 Lungime mm 450 Nr. buc. 45 buc. Tip SUPORT CORNIER 60X60X6 Lungime Nr. Tip mm buc. 60 225
g.4.1.2.7 superioara
Cornierele, eclisele i suporii care formeaz sisteme ntritor vnt, cel de rigidizare i de susinere a termoizolaiei se fixeaz de structura rezervorului prin intermediul unor uruburi galvanizate cu piulie cu lungime de 32 mm respectiv 1 grupa 8.8. g.4.1.2.8 Scar de acces
Pentru realizarea accesului la partea superioar a bazinului s-a prevzut o scar de acces care cuprinde: platbande, corniere i elemente de mbinare pentru realizarea balustradelor la scara de acces i elemente circulare de protecie. g.4.1.2.9 Placute avertizare
Pentru asigurarea siguranei i exploatarea rezervorului sunt aplicate pe aceste plcue avertizoare cu Pericol de gaze, Fumatul interzis etc. g.4.1.2.10 Masticuri, izolanti si amorse
Pentru asigurarea proteciei mbinrilor, a asigurrii etaneitii rezervorului se recomand utilizarea urmtoarelor masticuri: Tip SIKAFLEX TS PLUS Este un mastic elastic, de culoare neagr fabricat pe baz de poliuretan. Principalul domeniu de utilizare se refer la izolarea mbinrilor ntre prile componente ale rezervorului, precum i ntre rezervor i componentele rezervorului: corniere, supori, brri, etc. Aplicarea masticului SIKAFLEX TS PLUS se va face n condiiile de temperatur cuprinse ntre +50C - +400C. Depozitarea acestuia va face n locuri uscate, ferite de lumina soarelui n locuri cu temperaturi cuprinse ntre +100C - +20C. Tip SIKAFLEX 2.2.1 Este utilizabil n cazul apariiei unor defecte minore a plcilor. Tip SIKASWELL Este utilizat la realizarea scafei din mastic n interiorul canalului de fixare boluri. Este de culoare roie i expandeaz n contact cu apa din beton. Tip SIKA PRIMER Utilizat la amorsarea suprafeei de beton pentru aplicarea scafei de mastic SIKAFLEX la mbinarea peretelui rezervorului cu betonul de monolitizare din canal.
Proiect Tehnic Pag 96 / 229
SC CivilCAD SRL
g.4.1.3 Montarea structurii metalice a rezervorului g.4.1.3.1 Informaii generale Pentru obinerea unor rezultate remarcabile privind construirea rezervorului din punct de vedere calitativ, al termenului prevzut pentru execuie n condiii de securitate a muncii se vor avea n vedere urmtoarele: 1. Se va acorda o atenie deosebit la manipularea plcilor pentru a se evita curbarea excesiv a foilor. n acest sens la ridicare plcilor individuale de pe paletul de depozitare se va folosi un utilaj de ridicat, prevzut cu dispozitiv de ridicare a plcilor (cablu de oel dotat cu un inel special de agare). Agarea panourilor se va face la partea superioar, la mijlocul acestora, n gurile practicate pentru montajul bolurilor. Transportul foilor la locul de montare se poate face i cu un transpalet echipat cu un rastel din lemn i n cazuri deosebite manual (greutate redus a foilor: de la 125 230 kg / foaie, utiliznd dispozitive speciale cu cel puin 6 muncitori, respectiv 3 + 3 de o parte i alta a foii). Pentru evitarea zgrierii foilor cnd se manipuleaz pe colet, se vor introduce sub foaie stinghii de lemn din scndur de rinoas de 24 mm grosime. 2. Se va acorda o atenie deosebit suprafeei pe care urmeaz a fi aplicat masticul de tipul SIKAFLEX de mbinare a plcilor. Aceasta trebuie s fie curat i uscat indiferent de condiiile n care se execut montajul. Curarea se face cu paclul pentru ndeprtarea etichetei de identificare a foilor, cu crpe i lavete din bumbac, degresate dac este cazul cu solveni i uscate cnd este nevoie cu un usctor special racordat la gaz. n general se recomand evitarea montajului pe timp ploios i friguros (sub + 5C) din cauza comportrii masticului n aceste situaii. 3. Se va evita contactul prin cderea unor obiecte pe plci (buloane, rngi, supori, scri, etc.) 4. Se interzice categoric tierea, gurire, sudarea, polizarea, etc. a plcilor i componentelor rezervorului, tierea, gurirea se poate realiza cu scule speciale n cazuri deosebite cu dispozitive speciale de gurire. 5. ntruct bolurile de montaj sunt de 12,5 mm () ca diametru, iar gurile prevzute n panourile curbate sunt de 14 mm, este foarte important ntinderea foilor nainte de strngerea definitiv a bolurilor. ntinderea se realizeaz cu ajutorul dornurilor speciale (prevzute n lista de scule i dispozitive de montaj) prin gurile de montaj ale bolurilor. 6. nainte de montarea bolurilor se va aplica masticul pe suprafeele de contact ale mbinrilor, ntre plci i corniere acordndu-le o atenie deosebit privind cantitatea de mastic folosit, curirii masticului n exces, realizarea corespunztoare a acoperirii resturilor orizontale i verticale rezultate prin mbinarea panourilor. Not: Se recomand ca la tot ce se monteaz n cursul unei zile, lucrrile privind operaiunile legate de pozarea masticului s fie finalizate la sfritul acesteia. n cazuri deosebite, a doua zi se reia operaiunea de aplicare a masticului, prin ndeprtarea masticului rmas din prima zi i curarea suprafeei de contact. Respectarea poziionrii bolurilor de montaj la locurile prevzute, respectndu-se culoarea i dimensiunile din proiect. Se admite montajul bolturilor din grupa 10.9 (albe, roii sau albastre) n locul celor din grupa 8.8 (gri sau negre).
Proiect Tehnic
Pag 97 / 229
SC CivilCAD SRL
7. Bolurile vor fi strnse la 65 Nm, cu excepia celor din zona garniturilor de cauciuc care se strng la 32 Nm; strngerea se face manual sau cu maina electric de nfiletat, verificarea fcndu-se cu cheie dinamometrica. 8. Se va acorda o atenie cuvenit montrii garniturilor de cauciuc la mbinarea dintre cornierul de fundaie i placa inelului de baz, la mbinarea la partea superioar ntre corniere de rigidizare i placa inelului 1 9. Tolerane admise dup montaj: Concentricitate: - pentru diametre ntre 3,5 m i 26,5 m - pentru diametre mai mari de 26,5 m
Nivel - diferena de nivel la partea superioar a plcilor s nu fie mai mare de 2,0 mm 10. Procurarea sculelor, dispozitivelor i utilajelor prevzute n list i a ghidului de referin pentru protecia muncii. g.4.1.3.2 Trasarea rezervorului
Trasarea necesar nceperii execuiei montajului, se face prin intermediul inelului fundaiei de beton, apelndu-se la o Circumferin de lucru, respectiv o Raz de lucru. Raza rezervorului = 6.40 ml Din centrul rezervorului se marcheaz pe inelul de baz din 1.0 m n 1.0 m, cu vopsea, o lungime egal cu Raza rezervorului 50 cm, respectiv 6.40 0,50 = 5.90 ml Prin unirea punctelor de marcaj se obine pe inelul de beton noua Circumferin care devine Circumferina de lucru, de la care se va msura tot timpul montajului distana de la acesta la panoul montat, respectiv 50,0 cm. n acest fel poziionarea cornierului de fundaie se va face la o raz egal cu 50 cm la care se adaug grosimea foii metalice a Inelului 4 de 3 mm adic 50.3 cm. g.4.1.3.3 g.4.1.3.4 Montajul inelului de baz al rezervorului respectiv Inelul 3 Operaiuni pregtitoare.
- Introducerea pe fundaia de beton preluat a coletelor cu panourile metalice curbate, de la locul de depozitare cu ajutorul unui utilaj cu gheare (tip motostivuitor) cu o capacitate de minim 3 tone (greutatea unui colet); - Aducerea n zona de montaj cu acelai utilaj a seturilor de corniere pentru fundaie, ntritor de vnt i rigidizare i a elementelor componente ale acoperiului; - Aducerea n zona de montaj a lzilor de lemn care conin materialele de montaj (plcue metalice, boluri, piulie, aibe, garnituri, masticuri, etc.); - mprtierea cornierelor laminate pentru fundaie de 75 x 50 x 6 pe circumferina nivelului de beton; - Poziionarea provizorie a plcuelor metalice pornind de la punctul cel mai nalt al fundului canalului, cu dou pachete de plcue pentru frecare gaur de fixare a bolurilor de montaj practicate n aripa cornierului, de 2,5 cm grosime; - Fixarea provizorie pe plcue a cornierului laminat de la fundaie cu Raza de lucru de: 50,25 cm
Proiect Tehnic Pag 98 / 229
SC CivilCAD SRL
- Verificare vizual a modului n care se nchide nivelul format din corniere de fundaie i dac golurile lsate n corniere pentru montarea bolurilor de ancoraj corespund cu marcajele practicate pe fundul canalului pentru bolurile de ancoraj; - Prima verificare a nivelului cornierului laminat pozat cu nivela cu laser sau alt tip de nivel i corectarea acestuia n limitele a 1,5 mm. - Stabilirea mpreun cu BENEFICIARUL a poziionrii plcilor prevzute cu goluri pentru montarea instalaiilor hidraulice i a plcii cu gura de vizitare 800. g.4.1.3.5 Montajul propriu zis al inelului de baz (Inel 3) U.M. Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Cantitate 15 15 75 15 930 375 45 1 15 75 15
Componen Nr. crt. Denumire componente 1. Cornier laminat fundaie 2. Garnitur cauciuc 3. Bol ancoraj 4. Plac metalic curbat 2.5 mm grosime 5. Boluri montaj culoare negru grupa 8.8. 6. Boluri montaj culoare gri grupa 8.8 7. Boluri montaj albastru grupa 10.9 8 Gur vizitare 800 9 Cladding 60x60x6 10 Suport cladding 11 Eclise
Montaj * placa metalic curbat nr. 1 pregtit se aduce n poziie de montaj. Punctul de montaj O este stabilit la faa locului. De aici, n sensul acelor de ceasornic, ncepe mpntajul plcilor metalice curbate. * Cu pistolul de mastic, ncrcat cu mastic tip SIKAFLEX se explic mastic pe jumtate din faa exterioar a cornierul de fundaie Nr. 1 i la partea inferioar a panoului pe faa interioar a acestuia, asigurndu-se c i gurile bolurilor sunt acoperite. Se aduce foaia n apropierea cornierului de fundaie, la mijlocul acestuia, respectiv ntre gurile 11 i 12 practicate n cornier (deci mbinarea vertical vine la mijlocul cornierului). * Se monteaz bolurile de fixare ntre cornier i plac i se strng manual sau electric la 65 Nm. * Se fixeaz captul de nceput al panoului cu 2 buc praiuri de o parte i alta a plcii pentru asigurarea provizorie a stabilitii panoului. * ntre timp se pregtete n acelai condiii placa metalic curbat cu Nr. 2, care se aduce n poziia de montaj. * Se aplic mastic pe jumtate de faa exterioar a cornierului Nr. 1 i pe jumtate din faa anterioar a cornierului Nr. 2. * Se monteaz garnitura de cauciuc dintre cornierul de fundaie i placa curbat a inelului 4. * Se aplic mastic pe panoul nr. 1, pe mbinarea vertical pe partea exterioar a acestuia. * Se aplic mastic pe panoul metalic curbat nr. 2 la partea inferioar a acestuia (mbinarea orizontal) i pe vertical pe partea interioar a acestuia asigurndu-se c i gurile bolurilor sunt acoperite. * Se aduce placa Nr. 2 n dreptul cornierului de fundaie i a plcii Nr. 1, realizndu-se montarea bolurilor att pe orizontal, ct i pe vertical. Pe vertical bolurile se monteaz n totalitate mai puin primul de sus i al cincilea bol de jos. * Se monteaz temporar la partea superioar cornierul de rigidizare pentru a se pstra concentricitatea rezervorului i pentru o mai mare siguran a acestuia n timpul montajului. Se vor fixa bolurile fr a se folosi mastic. Se vor folosi ase boluri care se vor strnge la 25 Nm. * Se ntind corespunztor foile la poziia ideal folosindu-se cele dou guri rmase.
Proiect Tehnic Pag 99 / 229
SC CivilCAD SRL
* Se strng toate bolurile la 65 Nm att pe orizontal ct i pe vertical cu excepia celor din zona garniturilor de cauciuc, care se strng la 32 Nm. Strngerea buloanelor se face de jos n sus pentru mbinrile verticale, iar pe orizontal de la mijlocul foii ctre coluri. Dup ce mbinrile verticale sunt realizate, se vor monta i cele dou boluri i se vor strnge la 65 Nm. * Se verific n permanen respectarea distanei de 50 cm dintre circumferina de lucru i panourile metalice de la Inelul 4 i nivelul la partea superioar a plcilor. * Se monteaz n acest mod toate panourile metalice curbate ale Inelului Nr. 4. * Se recomand s nu se nceap montarea unui nou inel doar pentru cteva plci. Dac nu este posibil acest lucru, fiecare capt lsat liber va fi asigurat cu funii pentru a preveni efectul vntului. * Dup nchiderea Integral a inelului 3 (de baz) se trece la verificarea acestuia, respectiv: * CONCENTRICITATEA REZERVORULUI respectiv diametrul nominal dup montaj s se ncadreze n limitele admise, respectiv 12.50 mm. * NIVELUL LA PARTEA SUPERIOAR A PLCILOR care trebuie s se ncadreze n limita a 2,0 mm. Dac aceste lucruri nu sunt respectate vor aprea probleme la montarea rndurilor superioare n special la montarea intaritoarelor de vnt. n cazul n care sunt respectate condiiile impuse Inelului 3, se trece la fixarea rezervorului pe fundaie. Cu rotopercutorul din dotare se realizeaz gurile de montare a bolurilor de ancoraj i se trece la baterea acestora i strngerea cu piulie. Atenie s nu se uite montarea garniturilor din plastic. Not!: 1. Demontarea cornierului de rigidizare montat temporar se va face odat cu nceperea montajului la Inelul 3 pentru a se evita manipulri n plus. 2. Dup fixarea rezervorului de fundaie prin intermediul bolurilor de ancoraj M 20 / 200 se poate trece la turnarea betonului de monolitizare n canalul de fundaie. 3. Nu se admite nceperea montajului la acoperiul rezervorului dac nu este efectuat turnarea betonului de monolitizare n canalul de montaj. g.4.1.3.6 Pozarea masticului tip sikaswell n canal i turnarea betonului n canalul de montaj
Operaiunea se execut dup terminarea montajului inelului 4 al rezervorului sau la terminarea montajului pereilor astfel : o se cur interiorul canalului de montaj de toate impuritile rezultate n timpul montajului i se sufl cu aer sub presiune. o se pozeaz masticul rou SIKASWELL n colul interior al canalului de montaj pe tot perimetrul rezervorului. Se va lsa o perioad de minim 4 ore ntre operaiunea de pozare a masticului i de turnare a betonului de monolitizare. o se toarn betonul din partea exterioar a rezervorului. Prin vibrarea betonului acesta ptrunde pe sub cornierul de montaj (spaiu creeat prin poziionarea sub cornier a plcuelor metalice de minim 25 mm grosime), preseaz masticul SIKASWELL i umple poriunea de canal din interiorul rezervorului. Se finiseaz suprafaa interioar a monolitizrii cu drica. o se prelucreaz faa din exteriorul rezervorului cu drica, creindu-se o pant de scurgere dinstpre peretele rezervorului spre exteriorul fundaiei de beton. g.4.1.3.7 Montarea Inelului 2
Montarea panourilor metalice curbate pentru inelele superioare se face cu ajutorul unei schele metalice pe roi care circul n rezervor pe radierul de beton al rezervorului, iar n exterior pe inelul de beton al fundaiei. Schela este alctuit din elemente componente omologate i este prevzut cu platforme de lucru pentru montaj, balustade de protecie i scri de acces. Dimensiunile schelei circulabile sunt: L = 2,50 ml; l interioare = 1,20 ml; L = 6,5 ml. Schela este echipat cu un electropalan pentru manipularea plcilor cu o capacitate de ridicare ntre 300 600 kg.
Proiect Tehnic Pag 100 / 229
SC CivilCAD SRL
Componen: Nr. crt. Denumire componente 1. Plac metalic curbat 2.0 mm grosime 2. Boluri montaj culoare gri grupa 8.8. 3. Boluri montaj negru grupa 8.8 4 Cladding 60x60x6 5 Suport cladding 6 Eclise
Cantitate 15 75 780 15 75 15
Montaj * Plcile metalice curbate pregtite conform Cap. 6 subcap. 6.1. punctele 6.1.1. i 6.1.2.. Se vor aduce pe crucioare la locul de montaj, respectiv n zona schelei metalice. Cu ajutorul electropalanului plcile sunt ridicate de pe crucioare. Montajul poate ncepe din orice punct din apropierea punctului 0. * Se aplic mastic tip SIKAFLEX n mod corespunztor pe feele de contact a panourilor asigurnduse c i gurile bolurilor sunt acoperite. * Se demonteaz cornierul de rigidizare de la partea superioar a panourilor Inelului 4 i se aeaz pe platforma de lucru. * Cu ajutorul electropalanului se aduce placa n poziia de montaj i se introduc bolurile corespunztoare att pe orizontal, ct i pe vertical mai puin primul bol de sus i al cincilea bol de jos n sus. * nainte de strngerea bolurilor la mbinarea vertical se va verifica ntinderea la poziia ideal folosindu-se cele dou guri rmase. Dup ce mbinrile verticale sunt realizate, se vor monta i cele dou boluri rmase i vor fi strnse corespunztor. * Strngerea se va ncepe de la mijlocul foii ctre colurile aflate pe orizontal, pe vertical se va lucra de jos n sus. * Strngerea se va face pentru toate bolurile de 65 Nm. * Se ia de pe platforma de lucru cornierul de rigidizare i se fixeaz temporar la partea superioar a plcilor Inelului 2, cu ajutorul a 6 boluri strnse la 25 Nm i fr a pune mastic. g.4.1.3.8 Montarea inelului 1 UM buc buc buc buc buc buc Buc buc buc buc buc buc Cantitate 15 15 15 75 15 15 780 75 135 30 15 1
Componen Nr. crt. Denumire componente 1 Plci metalice curbate 2,0 m grosime 2 Cladding 60x60x6 3 Eclis 4 Suport 5 Cornier rigidizare la partea superioar 60x60x6 6 Eclis cornier rigidizare l=450 de 60x60x6 7 Bol montaj culoare neagr gr. 8.8 8 Bol montaj culoare gri gr. 8.8 9 Bol montaj culoare albastr gr. 10.9 10 Bol montaj culoare alb gr. 10.9 11 Garnitur cauciuc la partea superioar 12 Scar acces
Montaj Se aduce placa pregtit la locul de montaj respectiv n zona schelei metalice.
Proiect Tehnic Pag 101 / 229
SC CivilCAD SRL
Se marcheaz cu creta la partea superioar a panoului gurile unde se monteaz eclisele de fixare a cornierului de rigidizare de la partea superioar, suporii pentru cladding i poziiile de montaj pentru grinzile acoperiului. o pentru eclise 4 buc/panou culoare albastra o pentru supori 5 buc./panou culoare albastr o pentru fixare grinzi 30 buc. culoare alb Se aplic mastic tip SIKAFLEX n mod corespunztor pe feele de contact a panourilor asigurnduse c i gurile bolurilor sunt acoperite. Se demonteaz cornierul de rigidizare de la partea superioar a panourilor INELULUI 2 i se aeaz pe platforma de lucru. Cu ajutorul electropalanului se aduce placa n poziia montaj i se introduc bolurile corespunztoare pentru fixarea plcii i pentru fixarea ecliselor i suporii cornierului ntritor de vnt pe orizontal iar pe vertical bolurile corespunztoare mai puin primul de sus i al cincilea bol de jos n sus. Se monteaz garnitura de cauciuc la partea superioar. nainte de strngerea bolurilor la mbinarea vertical se va verifica intinderea la poziia ideal folosindu-se cele dou guri rmase. Dup ce mbinrile verticale sunt realizate se vor monta i cele dou bolutri rmase i se vor strnge corespunztor. Strngerea se va face pentru toate bolurile la 65 Nm mai puin cele din zona garnituri care se strng la 32 Nm. Se fixeaz cu boluri galvanizate corniere ntritoare de vnt pe eclisele i suporii montai pe peretele rezervorului. Se aduc n zona de montaj eclisele de montare a cornierului de la partea superioar a rezervorului i se monteaz n locurile marcate cu boluri de culoare corespunztoare (albastru pentru ambele tipuri de rezervoare), mpreun cu cornierul de rigidizare de la partea superioar existent pe platforma de lucru. n prealabil se aplic mastic tip SIKAFLEX pe suprafeele de contact ntre placa INELULUI 1 i cornierul de rigidizare. Se strng corespunztor buloanele la 65 Nm. g.4.1.3.9 Acoperi
Componen Pentru meninerea calitii apei potabile n parametrii prevzui n proiect precum i protecia mpotriva ngheului este prevzut un acoperi format din panouri de acoperi tip ISOAC 3 cu 3 nervuri, de 10 cm grosime fixat pe o structur metalic din grinzi i stlp central, cu holuruburi 5.5/6.3x175GT12 cu urmtoarea componen : o stlp central cu diametru de 4 i nlimea de 5.10 ml fixat pe radierul de beton prin intermediul unei plci metalice de 200x200 mm cu 4 boluri M12x135 o grinzi principale i secundare de susinere o elemente de fixare i rigidizare (tirani, supori, piese de mbinare) o gur de ventilaie 500 prevzut cu filtru din plas o gur de vizitare 400 Toate mbinrile (ntre pereii rezervorului i acoperi, zonele de amplasare a gurii de ventilare i de vizitare) se etaneizeaz cu mastic tip SIKAFLEX TS PLUS de culoare neagr
Proiect Tehnic Pag 102 / 229
SC CivilCAD SRL
Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Denumire componente Stlp central 4 cu l=4.10 ml Grinzi principale Grinzi secundare 1 Grinzi secundare 2 Tirani rigidizare grinzi l=2.8 ml Tirani rigidizare grinzi l=1.1 ml Tirani rigidizare grinzi l=1.0 ml Piese mbinare ntre grinzile principale i secundare Brar ancorare tirani Piese prindere supori Piese prindere supori Suport montare grinzi secundare Suport montare grinzi principale Panou acoperi ISOAC 3 13.50 ml Panou acoperi ISOAC 3 12.50 ml Panou acoperi ISOAC 3 11.50 ml Panou acoperi ISOAC 3 10.00 ml Panou acoperi ISOAC 3 7.00 ml Holurub 5.5/6.3x175GT12
Cantitate 1 4 2 4 4 2 2 4 4 4 4 6 2 6 2 2 2 2 300
Montajul Se monteaz pe pereii rezervorului suporii de susinere a grinzilor principale i secundare Se monteaza stlpul central de susinere a acoperiului prin fixare n radierul de beton cu boluri M12x135. Se monteaz grinzile principale i secundare, brrile de ancorare tirani Se monteaz tiranii de rigidizare a grinzilor Cu un utilaj de ridicat (automacara) se monteaza panourile de acoperi care se fixeaz de grinzi cu holuruburile specificate Se monteaz gurile de ventilaie i vizitare Se realizeaz conturul circular al acoperiului cu ajutorul unui fierastru pendular Se monteaz bordura de protecie pe perimetru acoperiului rezervorului Se aplic masticul tip SIKAFLEX TS PLUS la toate mbinrile inclusiv n zona de fixare a stlpului central pe radierul de beton al fundaiei. g.4.1.3.10 Aplicarea masticului SIKAFLEX la mbinarea dintre panoul metalic i betonul de monolitizare din canal. Dup ce betonul turnat n monolitizare ajunge la un grad de umiditate potrivit se poate executa scafa de mastic SIKAFLEX la fundul rezervorului, procedndu-se n felul urmtor: o tierea cu paclul a masticului vechi din zona mbinrilor verticale i curirea minuioas a acesteia pe o nlime de cca. 5-6 cm. o curirea minuioas a peretelui vertical al rezervorului pe o nlime de cca. 5-6 cm de la nivelul betonului. o curirea cu peria de srm a betonului pe tot perimetrul rezervorului pe o lime de 5-6 cm de la perete spre interior. o aplicarea cu pensula a amorsei pentru betonul astfel curat o dup circa 45 se poate trece la executararea scafei de mastic aplicat la mbinarea dintre panoul metalic i betonul de monolitizare cu ajutorul pistonului de aplicare a masticului. Cu un
Proiect Tehnic Pag 103 / 229
SC CivilCAD SRL
paclu se aranjeaz masticul astfel nct s se obin forma unui triunghi dreptunghic cu laturile de 30 x 30 mm. o se aplic suplimentar mastic SIKAFLEX n rostul realizat ntre betonul de monolitizare i peretele interior al canalului. g.4.1.3.11 Montarea scrii de acces
Se monteaz la sol scara metalic din elementele componente aflate la faa locului n coletele aprovizionate. Se verific minuios fiecare mbinare i se pregtete scara pentru montaj. Montajul, se realizeaz cu ajutorul unui utilaj de ridicat prin fixarea de structura metalic a rezervorului. Zona de montaj a scrii este conform cu cea stabilit cu beneficiarul. g.4.1.3.12 nchiderea rezervorului
nainte de nchiderea rezervorului se realizeaz cureniea n incinta acestuia; scoaterea coletelor de lemn, ambalajului de hrtie , capete tuburi mastic, etc. Se verific nc o dat concentricitatea rezervorului i se face o inspecie vizual a tuturor elementelor componente a rezervorului cu atenie deosebit asupra mbinrilor cu accent pe: daca toate buloanele de strngere cu capul de material plastic intact, dac sunt montate integral dac respect poziionarea conform prezentului ghid, dac masticul a fost aplicat corespunztor pe mbinrile verticale i orizontale inclusiv scafa de mastic de la fundul rezervorului. g.4.1.3.13 Executarea termoizolaiei rezervorului
Termoizolaia rezervorului se realizeaz cu vat bazaltic cu grosime de 10 cm cu densitate de 40 kg/m, protecia acesteia fcndu-se cu tabl cutat de 0.5 mm grosime. Etapele execuiei sunt urmtoarele : Montarea foliei anticondens pe suprafaa pereilor verticali ai rezervorului. Fixarea bandei de rupere a punii termice pe suprafaa exterioar a cornierelor de susinere a termoizolaiei. Pozarea vatei bazaltice pe pereii rezervorului ntre cornierele suport ale termoizolaiei. Montarea plcilor de protecie cu tabl cutat de 0.5 mm cu ajutorul uruburilor autofiletante de 1.5 i 5 mm. Executare i montare capac pentru gura de vizitare 800. NOT nainte de nceperea lucrrilor de termoizolaie : o se vor monta toate flanele cu tuurile aferente pentru lucrrile hidraulice, dac este cazul o se execut proba de etaneitate a rezervorului prin umplerea cu ap timp de 48 ore. g.4.1.3.14 beneficiar. Operaiuni necesare pentru ntocmirea procesului verbal de predare primire ctre
Se va efectua curenia general n jurul rezervorului (palei, ambalaje, hrtie, lzi, etc. ). Se va face o inventariere a materialelor rmase dup montaj, ntocmindu-se o list cu acestea, urmnd s fie puse la dispoziia BENEFICIARULUI. Se va toaleta corespunztor exteriorul rezervorului prin curarea excesului de mastic, a eventualelor urme rezultate n urma montajului.
Proiect Tehnic Pag 104 / 229
SC CivilCAD SRL
Se va face o ultim verificare cu cheia dinamometric a realizrii mbinrilor orizontale i verticale precum i a existenei integrale a buloanelor i a elementelor de fixare (boluri, aibe). Se va verifica dac masticul a fost aplicat corespunztor pe mbinrile verticale i orizontale. Se va verifica nivelul la partea superioar a rezervorului pentru a vedea clar dac se ncadreaz n limitele admise. Se va ncheia i depune Cartea tehnic a construciei. Se ntocmete Procesul verbal de predare - preluare ntre pri, urmnd ca BENEFICIARUL s convoace Comisia de recepie la terminarea lucrrilor. g.4.2 Instruciuni specifice privind recepia, exploatarea i ntreinerea g.4.2.1 Descriere i Alctuire Rezervoarele din panouri de oel acoperite cu email vitrifiat sunt destinate pentru depozitarea apei potabile. Panourile sunt realizate din oel i supuse unor procese de debitare, gurire, curaire i sablare, curbare, splare chimic, aplicarea unui spray special, uscare, pulverizare a unei pulberi de sticl i ntroducerea panourilor ntr-un cuptor la o temperatur de + 850C. Panourile se asambleaz ntre ele cu ajutorul bolurilor cu cap de plastic, iar etanarea dintre ele se realizeaz cu ajutorul masticului SIKAFLEX TS Plus de culoare neagra. Dimensiunile panourilor de otel acoperite cu email vitrifiat sunt: - lungimea de 2682.5 mm. - nlimea de 1400 mm. - grosimea tablei de la 2 mm la 8 mm. Fiind vorba de o acumulare de ap potabil, rezervoarele sunt acoperite cu panouri sandwich ISOAC3 de 10 cm grosime. Rezervoarele sunt prevzute cu gol de vizitare de 800 la baz, iar pe acoperis cu o gura de inspectie de 400 i o gur de aerisire cu plas, de 500. Rezervoarele sunt amplasate pe o fundaie de beton armat de form circular, radierul de beton constituind i fundul rezervorului. Pe perimetrul rezervorului la mbinarea plcii cu radierul de beton este prevzut o scafa de mastic cu dimensiunea de 30 x 30 mm. Rezervoarele sunt izolate termic, att pereii ct i acoperiul, cu vat mineral bazaltic de 10 cm. grosime protejat cu tabl cutat de 0.5 mm. grosime. Accesul pe rezervor se face cu ajutorul unei scri metalice. g.4.2.2 Recepia lucrrilor Conform prevederilor legale, Comisia de Recepie analizeaz documentele cuprinse n Cartea tehnic a Construciei i verific pe teren situaia existent a lucrrilor, cu accent deosebit privind Inspecia vizual pentru partea interioar i exterioar a rezervorului, act semnat de ctre reprezentanii ANTREPRENORULUI i beneficiar, i existent la Cartea tehnic a Construciei.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
La recepie se va face o prob general de etaneitate i se observ vizual exteriorul pereilor, fundaia, trecerile conductelor prin peretele baei i mbinrile acestora pentru a constata eventualele scurgeri care se remediaz ntr-un timp minim de ctre constructor. g.4.2.3 Darea in functiune n prealabil drii n funciune, beneficiarul are obligaia legal de a elabora regulamentul de exploatare, cu colaborarea furnizorului echipamentului. Regulamentul de exploatare va cuprinde descrierea clar i amnunit a situaiilor ce pot aprea n exploatare, precum i a msurilor ce trebuie luate n fiecare caz n parte. Darea n funciune este precedat de lucrrile de dezinfectare a rezervorului a crei prim faz const n operaiunea de curire i splare prin golirea complet de ap, evacuarea eventualelor impuriti depuse pe fund i splarea cu jet de ap ntregii suprafee a rezervorului, a radierului, a conductelor componente a instalaiei hidraulice etc. Personalul care efectueaz operaiunea va fi echipat cu salopete, cti i cizme de cauciuc lundu-se toate msurile necesare de prevenire a accidentelor. Se vor folosi lmpi de tensiune nepericuloase, etane. Dezinfecia propriu-zis se va efectua n conformitate cu prevederiile legale din domeniu. g.4.2.4 Exploatarea rezervorului Exploatarea rezervoarelor se va face pe baza regulamentului de exploatere. Se va acorda atenie deosebit verificrii vizuale zilnice a rezervoarelor cu accent deosebit asupra comportarii fundaiei rezervorului, verificarea izolaiei termice, starea ventilaiei i a sitei de protecie, capacul gurii de acces, scara de acces pe rezervor, etc. Scoaterea din funciune a rezervoarelor nu este admis dect n caz de avarie la rezervor sau la conductele de alimentare i consum. Atenie! n cazul n care, iarna, se nregistreaz temperaturi foarte sczute, dintr-o cauz oarecare, funcionarea sistemului de alimentare cu ap este ntrerupt pentru o duratmai mare de 24 ore, rezervoarele trebuie golite pentru a se evita inghearea apei. g.4.2.5 Efectuarea reparaiilor curente i capitale Prima inspecie trebuie facut la 10 luni, dar nu mai trziu de 12 luni de la montaj. Se recomand o inspecie cel puin o dat la trei ani facut de personal calificat. La prima inspectie vor fi facute in scris toate observatiile privind: o Starea radierului i a scafei perimetrale o Starea suprafeelor panourilor la perei i a acoperiului. o Starea inveliului din plastic al bolurilor i a masticului de mbinare. o Starea scafelor de mastic de pe orizontal i vertical a panourilor. o Starea scafei de nchidere perimetral de la partea superioar a rezervorului o Starea echipamentelor auxiliare (gura de vizitare, acces, ventilaie, flane, scara acces etc.) Dac n urma inspeciei se constat deficiene de natura celor semnalate, sau alte deficiene, se procedeaz la remediere astfel: a. Buloanele suspecte se vor nlocui.
Proiect Tehnic Pag 106 / 229
SC CivilCAD SRL
b. Scafele deteriorate se vor tia cu 50 cm mai mult fa de zonele suspecte i se va efectua o noua scaf cu respectarea instruciunilor de la montaj, att pentru scafele perimetrale ct i pentru cele de la mbinarea panourilor. c. Eventualele deteriorri a suprafeei panourilor se vor remedia cu ajutorul chitului de reparare, peste care se va aplica un strat de mastic. Atenie! Dup eventualele reparaii, rezervorul va fi din nou operaional dup o perioada de 10 zile. g.4.2.6 Msuri de protecia muncii i PSI Vor fi cuprinse n regulamentul de exploatare cu accent deosebit pe: o Accesul n spaii nchise n care se pot acumula gaze asfixiante, toxice, explozive. o Lucrul la nltime o Folosirea echipamentelor electrice n spaii umede.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
Neacceptarea modificrilor fa de proiectul tehnic fr avizul proiectantului; Urmrirea ritmic a execuiei lucrrilor n scopul respectrii documentaiei tehnice, participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calitii lucrrilor, la confirmarea lucrrilor ascunse i a cantitilor de lucrri, efectuate de executant la nivelul fiecrei faze determinante; Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o alt faz sau recepia lucrrilor executate fr atestarea tuturor elementelor care concur la o bun calitate a materialelor i execuiei; Pentru orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin dirigintele de antier, va solicita sprijinul proiectantului n scopul clarificrii problemelor.
g.5.2 Lucrri pregtitoare nainte de nceperea execuiei, beneficiarul mpreun cu executantul lucrrii vor convoca pe antier delegai de la toate unitile deintoare de gospodrii subterane, cu ajutorul crora se vor identifica i marca pe teren toate punctele de apropiere sau intersecie a traseului lucrrilor proiectate cu reele sau construcii subterane existente n zon i se vor stabili ntr-un proces verbal msurile de siguran necesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente. Pentru depistarea gospodriilor subterane a cror poziie nu se cunoate cu exactitate se vor face sondaje manuale n prezena delegatului unitii ce administreaz instalaia respectiv. g.5.3 Natura terenului Situaia geotehnic a amplasamentului este descrisa in prezenta documentatie. g.5.4 Trasarea lucrrilor pe teren i pregtirea traseului Trasarea conductelor pe teren se va face pe baza datelor de pe planul de situaie i a sondajelor efectuate pe teren n zona gospodriilor subterane existente. Traseul amplasamentului conductelor pe teren se va materializa prin rui vizibili. La trasarea lucrrilor pe teren se va ine cont de urmtoarele: Nivelmentul de-a lungul traseului s fie efectuat cu precizia stabilit n proiect S se prevad repere provizorii de-a lungul traseului, legate de reperele definitive S se marcheze pe teren interseciile traseului canalului cu traseele construciilor existente S se marcheze pe teren interseciile traseului canalului cu traseele construciilor existente subterane S se preia de executant sau beneficiar reperele lucrrii materializate pe teren. Trebuie prevzut ca lucrrile pregtitoare s cuprind pregtirea i curarea traseului de tot ce ar putea mpiedica buna desfurare a lucrrilor. g.5.5 Executarea spturilor, sprijinirilor, epuismentelor, umpluturii g.5.5.1 Executarea spturilor Lucrrile de spare a traneelor i a gropilor de fundaii se execut n conformitate cu planurile de spturi din proiect i a tehnologiei de execuie indicate n specificaiile acestuia. Antreprenorul poate aduce modificri n privina tehnologiei de execuie cu obligaia asigurrii cotei de fundare, dimensiunilor construciei i stabilitii spturilor. Lucrrile se vor executa ntotdeauna din aval n amonte. Traneele pentru montarea canalelor se execut cu perei verticali sau n taluz, n funcie de natura solului i spaiul disponibil pentru executarea spturilor.
Proiect Tehnic Pag 109 / 229
SC CivilCAD SRL
La adncimi mari i n cazul unor condiii hidrologice nefavorabile, traneele se execut de multe ori combinat: partea superioar se execut mecanizat (n taluz), iar partea inferioar manual (cu perei verticali). Spturile se pot executa manual sau mecanizat. Spturile n gropi deschise se vor executa numai n pmnturi fr ap subteran, sau cu ap subteran epuizat, printr-unul din procedeele de mai jos: pompare direct din incinta spturii cu colectarea apei prin anuri i conducerea ei spre puuri de epuisment; pompare din puuri forate echipate cu coloane filtrante; colectarea i pomparea prin reele de filtre aciculare; alte sisteme de epuizare, care nu fac obiectul prezentului caiet de sarcini i pentru care se ntocmesc caiete speciale. Spturile vor fi executate n funcie de prevederile proiectului i normativului C169: a) Cu taluz vertical, fr sprijiniri, de obicei n gropi de fundare de mic adncime sau n terenuri de consisten foarte ridicat (marn, roci stncoase, argile tari); b) Cu taluz vertical cu perei sprijinii cu dulapi de lemn sau metalici, orizontali sau verticali, cu filete i praiuri (numai reglabile). Aezarea dulapilor (verticali sau orizontali) i interspaiile dintre acetia sunt indicati prin proiect. Filetele, cadrele de susinere, praiurile i tehnologia de execuie se vor preciza de ctre Antreprenor care are obligaia s execute sptura la dimensiunile cerute prin proiect. Santul ingust este cea mai buna asezare in care se pune in opera tubul PVC, deoarece este redusa sarcina la care este supus, reusind sa transmita o parte din incarcare terenului din jur, in functie de deformarea din cauza tendintei de ovalizare la care este supus produsul. Modificrile care necesit volum mai mare de lucrri dect cel luat n considerare la ofertare, nu vor fi pltite de Investitor. Alte moduri de execuie a spturilor (n cheson cu aer comprimat, n tunel sau scut) nu fac obiectul prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat s urmreasc n permanen stabilitatea pereilor spturilor sprijinii i s ia operativ msurile necesare. Antreprenorul este obligat s delimiteze conturul spturilor prin parapei sau alte mijloace de protecie n scopul prevenirii accidentelor, al bunei desfurri a circulaiei, etc. Se vor amenaja de asemenea, oriunde este necesar, pasarele provizorii. Se va respecta n mod obligatoriu cota de fundare prevzut n proiect. Modificarea acesteia se va putea face numai cu acordul Investitorului i Consultantului, acord care atrage dup sine i dreptul Antreprenorului la plata lucrrilor suplimentare n cazul coborrii cotei. Spturile se vor executa manual sau mecanizat aa cum va stabilii Antreprenorul, cu urmtoarele condiii: a) s se respecte planul de sptur; b) s se asigure forma plan i regulat a platformelor i taluzurilor; c) la spturile ce se efectueaz n apropierea lucrrilor existente acestea s nu fie efectuate de mijloace de spare mecanic; d) Antreprenorul nu va solicita costuri suplimentare fa de oferta adjudecat.
Proiect Tehnic Pag 110 / 229
SC CivilCAD SRL
Depozitarea pmntului spat se va face n afara amplasamentului construciei, nefiind permis sub nici un motiv depozitarea, nici chiar provizorie, n apropierea spturilor pentru a nu se declana fenomene de alunecare sau surpare. nainte de nceperea lucrrilor de excavaii Antreprenorul va ntocmi i va supune spre aprobare Investitorului un grafic de execuie la a crui concepie se ine seama de urmtoarele: a) la obiecte apropiate sau adiacente lucrrile de fundare trebuie s se defoare ncepnd cu construcia cu cota cea mai joas; b) timpul de execuie al spturilor i prii subterane a construciilor s fie minim pentru a ine sptura ct mai puin deschis. c) s fie precizate toate msurile necesare anticipate de Antreprenor pentru protejarea reelelor de conducte, cablurilor electrice sau telefonice i instalaiilor subterane, cunoscnd c eventualele stricciuni ale acestora vor fi reparate i pltite de Antreprenor. n cazul spturilor executate sub nivelul freatic, Antreprenorul va ine seama la ntocmirea ofertei de obligaia ce-i revine de a asigura epuizarea permanent a apelor subterane, n care scop este necesar s se asigure utilaje de rezerv care s poat fi operativ puse n funciune. Orice deteriorri care se vor produce (ravinri de taluze, nmuierea terenului de fundare atrgnd dup sine necesitatea coborrii cotei de fundare, desprinderea hidrizolaiei, etc.) vor fi remediate i suportate integral de Antreprenor. Spturile pentru canale sau conducte se vor executa conform profilului longitudinal i profilelor din proiect, cu urmtoarele precizri: lungimea unui tronson de sptur pentru conductele de canalizare, n zone construite, nu va depi 100 m, trecerea la cellat tronson fiind condiionat de terminarea complet a umpluturilor la cel n lucru. Lungimea tronsoanelor de sptur pentru conductele de alimentare cu ap va fi cea stabilit prin proiect. La executarea spturilor se va ine seama i de prevederile normativului I 22-99. Terenul vegetal se va spa i depozita separat, urmnd a fi folosit pentru acoperiri de taluze i spaii verzi. g.5.5.2 Executarea umpluturilor - Generalitati Umpluturile se vor executa cu pmnt rezultat din spturile anurilor. Nu se vor permite de ctre Investitor folosirea pentru umpluturi: a) a pmnturilor vegetale; b) a pmnturilor cu substane organice; c) a pmnturilor cu coninut de materiale diverse (crmizi, bolovani, lemn, fiare rezultate n general din demolri). Antreprenorul are obligaia de a asigura prin compactare cu maiul mecanic: a) pentru umpluturi n jurul construciilor i n traneele conductelor din afara zonelor carosabile un grad de compactare de 80% Proctor. b) pentru umpluturi n traneele conductelor n zone carosabile i umpluturi n corpul drumurilor un grad de compactare de 95% Proctor. c) pentru umpluturi de amenajare a platformelor 90% Proctor. Nendeplinirea gradului de compactare d dreptul Investitorului ca pe baza verificrilor de laborator, s cear Antreprenorului reexcavarea i recompactarea umpluturii, lucrri al cror cost se suport de Antreprenor. Pentru umplerea traneelor conductelor se va proceda dup cum urmeaz:
Proiect Tehnic Pag 111 / 229
SC CivilCAD SRL
a) ntr-o prim etap traneea se va umple parial pn la 2030cm peste partea superioar a tubului lsndu-se libere zonele de mbinare ntre evi sau mufe (normativ I 22-99). Aceast msur are drept scop evitarea plutirii conductei n caz de ploi abundente. b) materialul care se aeaz n jurul tubului nu trebuie s aib pietre sau bolovani cu dimensiunea mai mare de 5 cm. c) umplutura din prima etap va fi compactat cu maiul de mn n straturi de maximum 20 cm. d) dup efectuarea probei de presiune i remedierea eventualelor defeciuni se execut restul umpluturii. Aceasta se va executa n straturi de grosime data de studiul geotehnic, compactate cu maiul mecanic. e) n cazul conductelor pozate n zone carosabile umplutura se va executa pn la nivelul stratului mbrcminii rutiere, iar n cazul conductelor pozate n zone necarosabile pn la 10 cm de la nivelul terenului, n acest din urm caz peste umplutur urmeaz a se aterne fie alte straturi prevzute n proiectul de amenajare a platformei, fie 20 30 cm de pmnt vegetal. a) Sptura general i spturile se execut numai dup trasarea construciei i verificarea acesteia de ctre beneficiar. Dup execuia fundaiilor, nainte de turnarea betonului n perei sau execuia zidriei se retraseaz axele construciei i se materializeaz construcia pe fundaii. g.5.6 Asezarea Conductelor g.5.6.1 Partea de jos a santului Partea de jos a santului este alcatuita din nisip selectionat astfel incat sa se construiasca un suport continuu pentru tubulatura. Nu se recomanda construirea partii de jos din resturi de ciment sau altceva similar. La distante prevazute, se pregatesc degajari potrivite pentru asezarea mufelor, astfel incat si acestea sa fie bine sprijinite. In timpul acestei operatiuni trebuie controlata inclinarea tubulaturii. g.5.6.2 Patul de asezare Patul de asezare nu trebuie construit inainte de intarirea completa a partii de jos a santului. Materialul potrivit pentru patul de asezare si pentru partile laterale este acela indicat in graficul din Figura de mai jos si delimitat de zona hasurata. In practica, materialul cel mai potrivit este compus din pietris cu diametrul 10-15 mm sau de nisip amestecat cu pietris cu dimetrul maxim de 20 mm. Materialul folosit trebuie compactat cu grija astfel incat sa se obtina indicele Proctor prescris. Inaltimea minima a patului de asezare este de 10 cm sau conform specificatiilor producatorului de conducte, daca acesta cere altfel.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Curbe Granulometrice Grupe de Soluri g.5.6.3 Asezarea tubului in sant Inainte de a incepe lucrarea, tuburile trebuie sa fie verificate unul cate unul pentru descoperirea eventualelor defecte de fabricatie. Capetele, mufele, garniturile trebuie sa fie toate in stare buna. Tuburile si racordurile trebuie sa fie amplasate pe patul de asezare astfel incat sa fie in contact continuu cu patul de asezare. g.5.6.4 Umplerea santului Umplerea santului si in general a sapaturii este operatiunea fundamentala a lucrarii, atunci cand este vorba de tubulatura din PVC si PEHD si deci despre cea flexibila. Uniformitatea terenului din jur este fundamentala pentru realizarea corecta a unei structuri portante, atata timp cat terenul, deformat de tubulatura, reactioneaza pentru a contribui la suportarea incarcaturii impuse. Materialul deja folosit pentru construirea patului va fi asezat in jurul tubului si compactat manual pentru formarea straturilor succesisve de 20 - 30 cm pana la linia mediana a tubului, avand mare grija sa nu ramana zone goale sub tub si ca partea laterala dintre tub si peretele sapaturii sa fie continuu si compact (stratul L1). Cel de-al doilea strat al partii laterale L2, va ajunge pana la generatoarea superioara a tubului. Compactarea va trebui la fel sa fie efectuata cu maxima atentie. Stratul al treilea L3, va atinge o cota mai mare cu 15 cm decat cota generatoarei celei mai inalte a tubului, sau conform specificatiilor producatorului de conducte, daca acesta cere altfel. Compactarea va trebui sa fie aplicata tubului doar lateral, si niciodata vertical.
Punctele de imbinare ale concuctei nu se acopera decat dupa efectuarea probelor de etaneitate i presiune. Umplerea ulterioara (straturile L4 si L5) se va efectua cu ajutorul materialului care provine din sapatura, curatat de elemente de diametru mai mare de 10 cm si de fragmente vegetale si animale. Elementele de diametru mai mare de 2 cm, prezente in cantitate peste 30%, trebuie sa fie eliminate, cel putin pentru cota superioara, care depaseste aceasta limita. Solurile greu comprimabile: cele bogate
Proiect Tehnic Pag 113 / 229
SC CivilCAD SRL
inturba, argila, cele inghetate, trebuiesc aruncate. Umplerea este efectuata pentru straturile succesive de grosime egala cu 20 cm (conform studiului geotehnic), care trebuie sa fie compactate si eventual udate la o grosime de 1 m (masurata de la generatorea cea mai inalta a tubului). Indicele Proctor rezultant trebuie sa fie mai mare decat nivelul prevazut de proiect. La final, se va lasa un spatiu liber pentru ultimul strat al terenului vegetal sau pentru reamenajarea structirii drumului afectat de sapatura. g.5.7 Controlul calitii lucrrilor de spturi, umplutura i compactarea pmntului de umplutura n funcie de importana construciei, volumul acesteia, natura terenului de fundare, sistemul constructiv, proiectantul, prin obligaiile de proiectare i asisten tehnic va fi chemat pe antier pentru verificarea i consemnarea n scris a lucrrilor n faze ascunse, ca: trasarea axelor construciei; adncimea de fundare; natura terenului de fundare. Se vor lua probe pentru verificarea compactrii umpluturilor mai ales acolo unde cota terenului amenajat este mai sus dect cota terenului natural. g.5.8 Standarde si normative La elaborarea caietului de sarcini se au n vedere urmtoarele principale standarde i normative: STAS 305191 - Canale ale reelelor exterioare de canalizare. Prescripii fundamentale de proiectare SR 859197 - Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare STAS 605477 - Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe Legea 10-1995 - Legea privind calitatea n construcii HG 273-1994 - Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora. Anexa: Cartea tehnic a construciei Legea 50-1991 - Legea privind autorizarea executrii construciilor cu toate modificrile i completrile aferente n timpul executrii reelelor hidraulice, se vor respecta normele generale i specifice de protecia muncii. Se vor avea n vedere urmtoarele: Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 i Normele metodologice de aplicare, elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale; Normele generale de protecia muncii elaborate n comun de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei i Ministerul Sntii; Norme specifice de protecie a muncii pentru construcii hidroedilitare. Protecia muncii se va asigura i prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a semnelor convenionale i a indicatoarelor de securitate. Verificat, Intocmit, Ing. Adrian BONDOC
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
Neacceptarea modificrilor fa de proiectul tehnic fr avizul proiectantului Urmrirea ritmic a execuiei lucrrilor n scopul respectrii documentaiei tehnice, participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calitii lucrrilor, la confirmarea lucrrilor ascunse i a cantitilor de lucrri, efectuate de executant la nivelul fiecrei faze determinante Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o alt faz sau recepia lucrrilor executate fr atestarea tuturor elementelor care concur la o bun calitate a materialelor i execuiei Pentru orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin dirigintele de antier, va solicita sprijinul proiectantului n scopul clarificrii problemelor.
g.6.2 Lucrri pregtitoare nainte de nceperea execuiei, beneficiarul mpreun cu executantul lucrrii vor convoca pe antier delegai de la toate unitile deintoare de gospodrii subterane, cu ajutorul crora se vor identifica i marca pe teren toate punctele de apropiere sau intersecie a traseului lucrrilor proiectate cu reele sau construcii subterane existente n zon i se vor stabili ntr-un proces verbal msurile de siguran necesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente. Pentru depistarea gospodriilor subterane a cror poziie nu se cunoate cu exactitate se vor face sondaje manuale n prezena delegatului unitii ce administreaz instalaia respectiv. g.6.3 Materiale i echipamente g.6.3.1 Condiii generale Pentru executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale i echipamente omologate. Fiecare dintre acestea vor fi marcate corespunztor i vor fi nsoite de certificate de calitate i de garanie, dup caz. Se va respecta n totalitate tehnologia de execuie a lucrrilor din prezenta documentaie tehnic i normele specifice date de furnizor. Materialele pentru conducte trebuie s ndeplineasc urmtoarele criterii generale: s fie rezistente la aciunea coroziv i hidratant a apei; s aib rezistenele mecanice cerute de domeniul de utilizare; s aib rugozitate mic n scopul limitrii pierderilor de sarcin distribuite; s fie rezistente la aciunea diferiilor factori externi funcie de domeniul lor de utilizare, (temperatura apei i a aerului, sarcini mecanice interioare i exterioare, aciunea agresiv a pmntului, cureni electrici vagabonzi, etc.) i s nu se deformeze permanent sub aciunea acestora; s nu se dizolve n contact cu apa uzat sau nmolul; s nu prezinte pericol de orice natur pentru persoanele cu care vin n contact, care le manevreaz i utilizeaz; s aib un cost redus; s nu necesite cheltuieli de investiie i exploatare mari; s fie uor de pus n oper, depozitate i manevrate; s permit montare i demontare uoar; s permit realizarea unor mbinri etane; s reziste alternanelor de umiditate, de temperatur i de nghe-dezghe, dac lucreaz n medii i domenii n care pot avea loc astfel de alternane; s aib un volum, greutate i dimensiuni care s permit transportul lor pe drumurile publice; s-i pstreze calitile, caracteristicile i proprietile n cazul depozitrii corespunztoare pe durata de garanie a fabricantului;
Proiect Tehnic Pag 116 / 229
SC CivilCAD SRL
echipamentele prevzute a fi achiziionate s fie fiabile, cu randament energetic ridicat i cu o durat de serviciu normat > 10-15 ani; s fie disponibile persoane calificate pentru execuie i exploatare; materialele s fie atestate de ctre organele abilitate i de ctre inspectoratele sanitare teritoriale; dup epuizarea capacitii de lucru, s permit fie o reutilizare uoar, fie o distrugere simpl i depozitare n condiii acceptabile pentru mediul nconjurtor. g.6.3.2 Domenii de aplicare. Caracteristici i avantaje Policlorura de vinil (PVC) este un material termorigid obinut prin polimerizarea clorurii de vinil. Se prezint sub form de pudr amorf de culoare alb. Produsele din PVC se fabric dintr-un amalgam numit mixtur PVC care se amestec cu diferii aditivi de prelucrare, colorani i materiale de umplutur. evile din PVC se produc prin extrudare, iar fitingurile prin injecie. Temperatura maxim admisibil a apei menajere nu trebuie s depeasc 60C. n aceste condiii de exploatare, durata de via a acestor reele este de min. 50 ani. Caracteristicile cele mai importante ale materialului PVC: densitatea: 1,37 - 1,47 kg/dm3; sarcina unitara maxima: > 45 MPa (450 kgf/cm2); modul de elasticitate: 3000 MPa (30000 kgf/cm2); rezistenta electrica superficiala: > 1012 ; coeficient de dilatare termica liniara: 0,08 mm/mK; conductivitate termica :<0,15 W m-1 K-1 aiungirea la rupere: <10 %. Avantajele folosirii tubulaturii din PVC Tubulatura din PVC are o buna rezistenta mecanica. Manevrare si punere in opera facile datorita greutatii specifice reduse combinata cu o buna rezistenta mecanica, tuburile din PVC sunt usor de manevrat si de montat. Rezistenta la actiunea agentilor chimici Tuburile din PVC prezinta o buna rezistenta la actiunea agentilor chimici prezenti in apele uzate si in sol: sarurile, acizii, bazele diluate, uleiurile minerale si vegetale, alcoolii si hidrocarburile alifatice. Hidrocarburile aromatice si cele care contin clor ataca PVC-ul. Materialul este ecologic datorita imbinarilor etanse posibilitatea de a exista pierderi este foarte mica si interactiunea negativa cu mediul este limitata. Rezistenta la actiunea microorganismelor si a rozatoarelor Din experienta practica s-a demonstrat ca PVC-ul nu este atacat de rozatoare, microorganisme sau bacterii g.6.3.3 Prescripii de livrare, transport i depozitare Ca regula generala se va respecta prevederile furnizorilor de tuburi privind transportul, manipularea, depozitarea i montarea acestora! Regulile prezentate mai jos au caracter general si nu pot fi reprezentative pentru toate tipurile de materiale, decat cu titlu general. evile din PVC trebuie s aib suprafaa interioar i exterioar curat i neted, s nu aib defecte de importan, ca de exemplu rizuri, crater, deformaii etc. La examinarea cu ochiul liber evile din PVC
Proiect Tehnic Pag 117 / 229
SC CivilCAD SRL
trebuie s fie drepte, culoarea lor s fie uniform i de aceeai nuan, suprafaa interioar i exterioar s fie neted, fr fisuri, arsuri sau cojeli. evile din PVC se fabric i se livreaz sub form de bare drepte cu lungimi de 1, 2, 3, 4 i 6 metri. Extremitile evilor vor fi debavurate i curate. Manipularea i transportul evilor din PVC se face cu grij pentru a se feri de lovituri. n timpul transportului evile trebuie s se sprijine pe toat lungimea lor. Nu se admite transportul mpreun cu alte obiecte cu muchii tietoare. La ncrcare - descrcare i diverse alte manipulri n depozite i pe antier, evile din PVC nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. n timpul transportrii pe antier i mai ales n timpul aezrii de-a lungul spturilor, trebuie evitat trrea tuburilor pe teren, deoarece se pot produce daune ireparabile din cauza anurilor, pietrelor i altor obiecte existente n zon. evile din PVC vor fi aezate pentru transport numai pe suprafee drepte i netede sprijinite continuu pe toat lungimea lor, n stive ce nu depesc 0,75 m nlime. Materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se rsturna unele peste altele n timpul transportului. Se recomand ca la ncrcarea n mijloacele de transport, la nceput s se aeze evile cele mai grele, pentru a evita deformarea celor mai uoare. Fixarea ncrcturii se poate face cu funii sau benzi de cnep sau nylon sau similare. Descrcarea se va efectua astfel nct s se evite cderea evilor unele peste altele, pe suprafee tari sau cu muchii ascuite. Toate vehiculele care vor transporta conducte vor trebui s aib platforma suficient de mare astfel nct conductele s nu atrne n afara ei. Conductele vor fi manevrate conform recomandrilor productorului. Fitingurile i armturile se vor ambala i livra n cutii sau n pungi de plastic. Conductele i fitingurile din PVC pot fi depozitate n aer liber, dar nu mai mult de 23 luni. La depozitare mai ndelungat se va asigura protecie mpotriva radiaiilor solare cu ecrane (copertine) opace care nu mpiedic aerisirea. Depozitarea evilor tip bar se face n rastele metalice pentru a le proteja de aciuni mecanice, stivuite pe traverse de lemn astfel nct s nu provoace deformarea mufelor din seria orizontal de jos. La depozitarea n vrac, nlimea maxim la care pot fi suprapuse conductele fr a se produce deformarea lor n rndurile inferioare este de 1,5 m. n timpul depozitrii, chiar i temporar, evile trebuie s se sprijine pe toat lungimea lor. Conductele depozitate n vrac se aeaz prin alternana capetelor nemufate cu a celor anfrenate, astfel nct s se realizeze o suprafa etan, mufele rmnnd n exterior. Cnd se utilizeaz bare de sprijin, acestea trebuie s aib cel puin 7,5 cm lime i s fie aezate la distane egale de 12 m, respectiv la 0,5 m de capetele conductelor. Inelele de etanare se depoziteaz n locuri uscate i rcoroase, protejate de razele solare i ferite de contactul cu substane chimice, uleiuri minerale, combustibili.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
n antier, unde temperatura poate depi 25 grade C trebuie evitat depozitarea tuburilor nfiletate unul n altul deoarece se produce ovalizarea tuburilor situate n stratele de jos (datorit greutii excesive). La temperaturi joase crete probabilitatea ruperii tuburilor din PVC. g.6.4 Trasarea lucrrilor Trasarea conductelor se materializeaz pe teren prin rui amplasai pe axul viitoarelor trasee la intervale de cca. 2550 m i la toate punctele caracteristice (la cotiri n plan i n profil, n vrfurile de unghi ale acestora, la tangentele de intrare i ieire din curbele realizate prin pozarea tuburilor, n axul cminelor, n punctele de branament, n punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conduct, n punctele cu masive de prob i de ancoraj) i marcai n conformitate cu notaiile punctelor de pe plane. Fiecare ru va avea doi martori amplasai perpendicular pe ax la o distan care s-i asigure mpotriva degradrii n timpul executrii spturilor, al depozitrii pmntului i al circulaiei pe marginea anului. De asemenea se planteaz rui pe poriunile de aliniament, din 50 n 50 m, pe axul traseului. Respectarea ntocmai a cotelor de pozare i a pantelor conductei prevzute n proiect prezint o deosebit importan pentru a nu se crea ntre cminele de golire i de aerisire puncte nalte sau joase intermediare, ceea ce provoac formarea unor pungi de aer i diminuarea debitului conductei, sau mpiedic golirea complet a conductei n caz de avarii i reparaii. g.6.5 Executarea spturilor Executarea spturile va ncepe numai dup organizarea complet a lucrrilor i aprovizionarea, pe tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte, piese speciale, palplane, etc.) i a utilajelor necesare pentru executare, astfel nct traneele s stea deschise o perioad ct mai mic de timp. n zonele n care este pmnt vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare. Execuia spturilor se va face dup o prealabil nivelare i pregtire a terenului, astfel nct s se previn inundarea traneelor din ploi, s se asigure o scurgere normal a apelor superficiale care ar putea fi stnjenit de realizarea spturilor i a depozitelor de pmnt. n terenuri alunectoare spturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max. 1520 m, executarea urmnd s se fac foarte rapid. Spturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele necesare realizrii tuturor lucrrilor, inclusiv probele de etaneitate. La executarea spturilor, depozitarea pmntului se va face la cel puin 0,50 m deprtare de marginea traneei, pe o singur parte a traneei, aceea opus cii de acces i transport a tuburilor i materialelor pentru conduct. La execuia spturilor se vor folosi sprijiniri corespunztoare naturii terenului ntlnit. n lungul anului se vor monta parapete, iar n locul de traversare a acestuia se vor monta podee prefabricate corespunztoare scopului pentru care s-au prevzut (pietoni, vehicule). n zona reelelor subterane existente se vor executa numai spturi manuale. Sptura ultimilor 20 cm pn la cota inferioar a anului se va face cu 23 zile nainte de pozare, n execuie manual. Limea anurilor se prevede de min.0,6 m, adncimea fiind variabil funcie de adncimea de nghe, care este de 0.80 m, deasupra generatoarei superioare a conductelor, a pantei longitudinale i n funcie de
Proiect Tehnic Pag 119 / 229
SC CivilCAD SRL
reelele edilitare subterane existente cu care se intersecteaz i fa de care trebuie pozate conductele dedesubt sau deasupra celor existente. Adncimea minim de ngropare a conductelor din PVC este determinat de adncimea minim de nghe i de traficul stradal. Adncimea maxim de ngropare este determinat de umplutur i de grosimea peretelui conductei. Amenajarea anului trebuie s fie sub cota determinat de profilul longitudinal i s respecte panta prevzut de proiect. Operaiunea de spare a ultimilor 20 cm, pn la cota inferioar a anului, se va face numai atunci cnd au fost aduse lng an tuburile din PVC i au fost pregtite toate piesele speciale necesare. Fundul anului trebuie s fie neted, fr pietre i rdcini, de rezisten corespunztoare pentru susinerea conductei, respectiv a patului de susinere. n cazul n care prin sparea mecanizat a anului nu se poate asigura netezimea fundului anului, se va proceda la ndeprtarea manual a pmntului din ultimul strat de 20 cm, iar n cazul n care sunt necesare umpluturi de egalizare a fundului, trebuie efectuat compactarea acestora. g.6.6 Pozarea conductelor Dup executarea sapaturilor pe traseul i la adncimea dat n proiect, se niveleaz fundul spturii cu un strat de nisip sau pmnt mrunit selecionat. Necesitatea executrii patului de susinere se decide n funcie de calitatea solului de la fundul anului. Se renun la patul de susinere cnd solul prezint o rezisten bun la ncrcare i este granulos, dar numai cu acordul proiectantului. Compactarea fundului anului trebuie efectuat i n asemenea cazuri. n toate celelalte cazuri se execut pat de susinere, cu grosimea minim de 10 cm, iar n cazul solului stncos sau pietros, cu grosime minim de 15 cm. n cazul solurilor nefavorabile cu coninut ridicat de materii organice, sol uor sub nivelul apei freatice este recomandabil consolidarea fundului prin executarea unei fundaii sub patul de susinere. Ca material pentru patul de susinere pot fi utilizate solurile uor compactabile, granuloase sau slab impermeabile, lipsite de aglomerri i cu granulaie Dmax 20 mm. Dup poziionarea tuburilor n sptur, deasupra acestora se aterne un strat drenant carea sigura functionalitatea drenarii. Acest strat va trebui s nconjoare tubul de fiecare parte. Compactarea stratului pn la 2/3 din grosimea tubului trebuie executat cu mare grij, manual, ncercnd s se evite deplasarea tuburilor. Pentru compactarea manual se recomand utilizarea bttorului din lemn cu muchii rotunjite, ncercnd s se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui s fie aplicat tubului doar lateral i niciodat vertical. Compactarea mecanizat, cu bttoare mecanice grele, poate fi practicat numai de la nlimea de 1 m deasupra conductei.
Proiect Tehnic Pag 120 / 229
SC CivilCAD SRL
Datorit coeficientului de dilatare termic liniar, tuburile de polietilen pot acumula tensiuni dac sunt blocate la extremiti, fapt pentru care umplerea primilor 50 cm deasupra tubului se va executa pentru toat conducta n aceleai condiii de temperatur extern, de preferin n perioadele mai puin calde ale zilei. Se repet operaia pentru zone de 20 30 cm, avansndu-se ntr-o singur direcie, din aval n amonte. Lucrrile se vor efectua pe trei poriuni consecutive: reacoperirea pn la 50 cm deasupra generatoarei superioare a tubului n prima zon, reacoperirea pn la 15-20 cm n zona adiacent i punerea materialului drenant n jurul tubului n zona cea mai avansat. Conductele nu se vor poza pe ct posibil la temperaturi ambiente sub 0C. n nici caz nu se vor efectua montaje la temperaturi sub 5C. Nu se recomand prelucrarea mecanic a evilor la temperaturi sub +5 C. nainte de nceperea pozrii, tuburile din PVC trebuie verificate unul cte unul pentru a descoperi eventualele defecte de fabricaie. Capetele, mufele, garniturile trebuie s fie toate n stare bun. Piesele speciale de mbinare vor fi inute pe antier n magazie pn la folosirea lor n execuie. mbinarea evilor din PVC cu alte tipuri de material se va face prin mufare. Coborrea tuburilor se execut manual, tuburile din PVC fiind uoare i cu lungimi mici. La terminarea lucrrilor se ndeprteaz toate materialele de construcie rmase precum i surplusul de pmnt, lsndu-se traseul lucrrilor n stare curat. g.6.7 Sisteme de mbinare g.6.7.1 Generalitati Tuburile i racordurile din PVC pot fi unite ntre ele cu ajutorul sistemelor de tip rigid sau elastic. mbinrile rigide (nedemontabile prin lipire) se recomand pentru terenuri stabile, n zone fr activitate seismic accentuat i n zone cu dilatri termice liniare sczute. mbinarea se realizeaz cu mufa pe tubul care trebuie unit sau cu manon cu mufe duble. mbinrile elastice (demontabile etanare cu inele de cauciuc elastomerice) se recomand pentru terenuri instabile, n zone seismice i cu dilatri termice liniare ridicate. La extremitatea sa neted, tubul din PVC poate fi tiat n mod normal pe axa lui cu ajutorul unui fierstru cu dini fini sau cu freza. Pentru introducerea extremitii astfel obinute n muf (att n cazul mbinrilor rigide, ct i n cazul celor elastice), aceasta trebuie teit dup un unghi precizat de ctre productor meninnd la extremitate o grosime indicat de asemenea de productor. La realizarea mbinrilor se recomand respectarea prescripiilor productorului n ceea ce privete pregtirea i realizarea mbinrilor. g.6.7.1.1 Operaii executate la rece
Datorit proprietilor fizice, evile din PVC rigid pot fi prelucrate la rece (ndoite). n acest caz, ndoirea sub curbur mic se realizeaz n poziia orizontal a conductei, mai ales n cazul tronsoanelor mai lungi, dar mufele nu trebuie s prezinte tensiuni.
Proiect Tehnic Pag 121 / 229
SC CivilCAD SRL
g.6.7.1.2
Operaiile executate la cald se bazeaz pe proprietatea PVC-ului de a fi maleabil la temperaturi ridicate. n aceast stare PVC-ul se modeleaz uor, iar dup rcire i menine deformarea produs. Prelucrarea la cald se efectueaz la temperaturi de 130140oC. La temperaturi mai mari, PVC-ul se carbonizeaz. nclzirea se execut prin insuflare cu aer cald, cu lamp de benzin sau cu arztor cu gaze. ndoirea conductelor se poate executa la cald, dup cum urmeaz: prin umplere cu nisip cu ajutorul unui agent adecvat, de exemplu tub de cauciuc, arc din inox. La metoda umplerii cu nisip, captul conductei tiate la dimensiunea cerut se astup cu un dop de cauciuc, iar conducta se umple cu nisip prenclzit. Dup compactarea nisipului, se astup i captul cellalt al conductei cu ajutorul unui dop de cauciuc. Conducta nclzit se ndoaie dup ablonul dorit. Pentru schimbarea direciei n plan a conductelor din PVC, se recomand utilizarea racordurilor i jonciunilor speciale realizate tot din PVC. g.6.8 Efectuarea imbinarilor in prezentul proiect Jonctiunea tuburilor si racordurilor din PVC este de tip elastic si se realizeaza cu mufa pe tub, iar etanseitatea se obtine cu ajutorul unei garnituri din elastomer (Figura de mai jos).
Recomandari pentru realizarea jonctiunilor de tip elastic: se curata cu grija partile de unit, verificand sa fie intacte; se scoate provizoriu garnitura elastometrica; se marchiaza pe capatul tubului (varf), o linie de referinta. In acest scop se introduce capatul in mufa pana la capat, marcand pozitia. Se retrage tubul cu 3 mm pentru fiecare metru de lungime. Intre doua jonctiuni (o jonctiune nu trebuie safie mai mica de 2 mm) se marcheaza pe tub aceasta noua pozitie, care reprezinta prima linie de referinta; se introduce corect garnitura elastometrica de etansare in mufa; se lubrifiaza suprafata interna a gamiturii si suprafata externa a capatului tubului cu ajutorul unui lubrifiant special (ulei siliconat, apa cu sapun, etc.); se impinge capatul tubului in mufa pana la marcajul de referinta, fiind atent ca garnitura sa nu iasa din locul ei. Reusita acestei operatiuni depinde de alinierea exacta a tuburilor si de lubrifiere; Efectuarea jonctiunilor: Tubul la extremitatea lui neteda va fi taiat in mod normal pe axul sau, cu ajutorul unui ferestrau cu dinti fini sau cu o freza. Extremitatea astfel obtinuta, pentru a fi introdusa in respectiva mufa, trebuie taiata conform unghiului precizat de producator, (in mod normal 15) mentinand la margine o grosime (crescanda odata cu diametrul) indicata de producator.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
g.6.9 Receptia g.6.9.1 Generalitati Din punct de vedere functional, in timpul procedurii de receptie se verifica: deformarea diametrala; etanseitatea hidraulica perfecta a conductei, in conformitate cu cele prevazute de lege; Probele sus-mentionate trebuie sa fie programate oportun si efectuate odata cu avansarea lucrarilor de instalare a canalizarii. g.6.9.2 Deformare diametrala Deformarea diametrala trebuie sa fie mai mica decat valorile din Tabelul urmator. Aceste valori sunt conform standardului ISO/DTR7073.
Deformare diametrala tuburi PVC
Deformare diametrala D/D Dupa 13 luni Dupa 2 ani 5 % mediu 10 % maxim 8 % maxim local 5 % maxim 8 % maxim
Verificarea poate fi efectuata cu ajutorul instrumentelor mecanice (sfera sau con dublu vezi Figura 37), sau cu ajutorul instrumentelor optice (telecamere). Din procedura de receptie sunt excluse, in general din cauza dificultatilor de executie, partile de conducta care includ piese speciale.
Aparat pentru verificarea deformatiilor diametrale In cazurile in care se prezinta valori de deformare mai mari decat cele stabilite mai sus, se recomanda examinarea cauzei. Ea s-ar putea datora unei extra-sarcini locale sau unei aranjari neegale, din cauza rezistentelor diferite ale locurilor. In cazurile mentionate mai jos, pentru care se poate demonstra ca durata instalatiei nu este afectata, aceasta deformare, masurata la doi ani dupa instalare, nu trebuie sa depaseasca cu 1,25 ori deformarile maxime indicate anterior. g.6.10 Standarde i Normative UNI EN 1401-1/1998 - Tuburi din PVC rigid pentru conductele de canalizare ape uzate civile i industriale ISO/DTR7073 - Recomandri pentru punerea n oper a conductelor ngropate din PVC STAS 6675/192 - evi din policlorur de vinil neplastifiat. Condiii tehnice generale de calitate STAS 6675/292 - evi din policlorur de vinil neplastifiat. Dimensiuni STAS 6675/376 - evi de PVC neplastifiat. Metode de ncercare. Indicaii generale STAS 605477 - Teren de fundare. Adncimea de nghe STAS 1010275 - Construcii de beton, beton armat, i beton precomprimat SR 859197 - Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare SR EN 16102000 - Execuia i ncercarea racordurilor i reelelor de canalizare SR EN 752/198 - Reele de canalizare n exteriorul cldirilor. Partea 1: Generaliti i definiii
Pag 123 / 229
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
SR EN 752/298 - Reele de canalizare n exteriorul cldirilor. Partea 2: Condiii de performan SR EN 752/398 - Reele de canalizare n exteriorul cldirilor. Partea 3: Prescripii generale de proiectare SR EN 752/499 - Reele de canalizare n exteriorul cldirilor. Partea 4: Dimensionare hidraulic i consideraii referitoare la mediu STAS 4163/195 - Reele de distribuie. Prescripii de proiectare STAS 4163/396 - Reele de distribuie. Prescripii de execuie i exploatare Legea 10-1995 - Legea privind calitatea n construcii HG 273-1994 - Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora. Anexa: Cartea tehnic a construciei Legea 50-1991 - Legea privind autorizarea executrii construciilor cu toate modificrile i completrile din aferente
n timpul executrii spturilor i a lucrrilor de execuie a reelelor se vor respecta normele generale i specifice de protecia muncii. Se vor avea n vedere urmtoarele: Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 i Normele metodologice de aplicare, elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale; Normele generale de protecia muncii elaborate n comun de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei i Ministerul Sntii; Norme specifice de protecie a muncii pentru construcii hidroedilitare. Protecia muncii se va asigura i prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a semnelor convenionale i a indicatoarelor de securitate. Standarde de fabricatie Productia de tubulatura si fitinguri din PVC rigid respecta urmatoarele standade: EN 1401-1/98: Sisteme de canalizare de materiale plastice ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune, Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) - Partea 1: Specificatii pentru tuburi, fitinguri si sistem; SR ENV 1401-2/2001: Sisteme de canalizare de materiale plastice ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune, Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) - Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitatii; UNI 7449: Racorduri si mansoane din PVC rigid (metode de proba) UNI ISO/TR 10358/1993: Plastic pipes and fittings combined chemical resistance clasification table; PR EN 13476-1/1999: Thermoplastics piping systems for non-pressure underground drainage and sewerage -Structured-wall piping systems of unplasticized poly(vinil chloride) (PVC-U), polypropylene (PP) and polyetylene (PE) -Part 1: Specifications for pipes, fittings and the system Altereferiri: ISO/DTR 7073/1988: Recomandari pentru punerea in opera a conductelor ingropate din PVC; ISO/TS10303-1062/2004: Tuburi din plastic fara presiune. Metode de calcul pentru tuburi flexibile ingropate. Verificat, Intocmit, Ing. Adrian BONDOC
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Urmrirea ritmic a execuiei lucrrilor n scopul respectrii documentaiei tehnice, participarea conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calitii lucrrilor, la confirmarea lucrrilor ascunse i a cantitilor de lucrri, efectuate de executant la nivelul fiecrei faze determinante Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o alt faz sau recepia lucrrilor executate fr atestarea tuturor elementelor care concur la o bun calitate a materialelor i execuiei Pentru orice nerespectare a prevederilor proiectului tehnic, beneficiarul, prin dirigintele de antier, va solicita sprijinul proiectantului n scopul clarificrii problemelor.
g.7.2 Lucrri pregtitoare nainte de nceperea execuiei, beneficiarul mpreun cu executantul lucrrii vor convoca pe antier delegai de la toate unitile deintoare de gospodrii subterane cu ajutorul crora vor identifica i marca toate punctele de apropiere sau intersecie a traseului lucrrilor proiectate cu reelele subterane existente n zon. ntr-un proces verbal se vor stabili msurile de siguran necesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente. Pentru depistarea acelor gospodrii subterane a cror poziie nu se cunoate cu exactitate, se vor face sondaje manuale n prezena delegatului unitii ce administreaz instalaia respectiv. g.7.3 Materiale i echipamente g.7.3.1 Condiii generale Pentru executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale i echipamente omologate. Fiecare dintre acestea vor fi marcate corespunztor i vor fi nsoite de certificate de calitate i de garanie, dup caz. Se va respecta n totalitate tehnologia de execuie a lucrrilor din prezenta documentaie tehnic i normele specifice date de furnizor. g.7.3.2 Domenii de aplicare. Caracteristici i avantaje Printre principalele domenii de utilizare a conductelor de PEHD se numr: reele de distribuie a apei potabile, reele de canalizare urban, instalaii de tratarea apelor, etc. Utilizarea evilor de polietilen de nalt densitate are o serie de avantaje tehnice i economice: manipularea i montarea uoar, productivitatea ridicat i eficient la punerea n oper, rezistena la coroziune, rezistena la mbtrnirea accelerat, sigurana n exploatare, durat mare de folosin. Polietilena este un material plastic, o rin obinut prin sintez chimic de polimerizare a etilenei, derivat al petrolului. Polimerul utilizat pentru tubulatura din polietilen are o structur molecular ce garanteaz pstrarea caracteristicilor mecanice pentru cel puin 400.000 500.000 ore de funcionare, la presiunea de utilizare i o temperatur a fluidului de +20OC. g.7.4 Prescripii de livrare, transport i depozitare evile din PEHD trebuie s aib suprafaa interioar i exterioar curat i lucioas, s nu aib defecte de importan, ca de exemplu rizuri, crater, deformaii etc. La examinarea cu ochiul liber evile din PEHD trebuie s fie drepte, culoarea lor s fie uniform i de aceeai nuan, suprafaa interioar i exterioar s fie neted, fr fisuri, arsuri sau cojeli. Conductele i accesoriile PEHD, rezultate din polimerizarea etilenei, sunt furnizate n general n urmtoarele moduri: n colaci de 50 sau 100 m pentru diametre de pn la 90 mm, sau sub form de bare, la solicitarea clienilor sub form de bare de 6 12 m, pentru diametre mai mari de 90 mm. Extremitile evilor vor fi devaburate i curate.
Proiect Tehnic Pag 126 / 229
SC CivilCAD SRL
La transportul conductelor, planurile de ncrcare trebuie s fie lipsite de asperiti. Tuburile n colaci trebuie s fie aezate, de preferin, la orizontal. Fixarea ncrcturii se poate face cu funii sau benzi de cnep sau nylon, sau similare; totodat tuburile nu trebuie s fie niciodat n contact direct cu acestea pentru a nu provoca abraziuni sau deformaii. Toate vehiculele care vor transporta conducte vor trebui s aib platforma suficient de mare astfel nct conductele s nu atrne n afara ei. Dac ncrcarea, manipularea i descrcarea conductelor se execut cu mijloace mecanizate sau cu braul unui excavator, tuburile s fie legate nu prea strns n zona central. Dac aceste operaii se execut manual, trebuie s se evite tragerea tuburilor pe suprafee sau pe obiecte dure sau ascuite. n ambele cazuri se vor respecta strict recomandrile productorului. Depozitarea evilor tip bar se face n rastele metalice pentru a le proteja de aciuni mecanice. Planul pe care se depoziteaz conductele trebuie s fie nivelat, s nu aib asperiti sau pietre ascuite. nlimea depozitului pentru conducte n form de bare nu trebuie s depeasc 2 m. Pentru tuburile n colaci care se depoziteaz la orizontal, nlimea poate s fie mai mare de 2 m. Se vor asigura mpotriva cderii de la nlime. Cnd tuburile sunt depozitate n spaii deschise un timp mai ndelungat (1 an) este preferabil protejarea lor de razele solare, cu o copertin opac, dar cu posibilitate de aerisire. Depozitarea n aer liber nu va depi 2 ani, pentru a nu influena calitatea evilor sub aciunea razelor U.V. Locul de depozitare va fi curat i uscat fixat la cel puin 2 m distan de orice surs de cldur. Racordurile i accesoriile sunt n general furnizate n ambalaje. Dac sunt ambalate se recomand atenie sporit la manipulare, transport i depozitare pentru a nu se provoca deformri ale acestora, efectul fiind nepotrivirea ntre ele sau cu alte materiale. g.7.5 Trasarea lucrrilor Trasarea conductelor se materializeaz pe teren prin rui amplasai pe axul viitoarelor trasee la intervale de cca. 2550 m i la toate punctele caracteristice (la cotiri n plan i n profil, n vrfurile de unghi ale acestora, la tangentele de intrare i ieire din curbele realizate prin poza tuburilor, n axul cminelor, n punctele de branament, n punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conduct, n punctele cu masive de prob i de ancoraj) i marcai n conformitate cu notaiile punctelor de pe plane. Fiecare ru va avea doi martori amplasai perpendicular pe ax la distana care s-i asigure mpotriva degradrii n timpul executrii spturilor, al depozitrii pmntului i al circulaiei pe marginea anului. De asemenea se planteaz rui pe poriunile de aliniament, din 50 n 50 m, pe axul traseului. Respectarea ntocmai a cotelor de pozare i a pantelor conductei prevzute n proiect prezint o deosebit importan pentru a nu se crea ntre cminele de golire i de aerisire puncte nalte sau joase intermediare, ceea ce provoac formarea unor pungi de aer i diminuarea debitului conductei, sau mpiedic golirea complet a conductei n caz de avarii i reparaii. g.7.6 Executarea spturilor Executarea spturile va ncepe numai dup completa organizare a lucrrilor i aprovizionarea, pe tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte, piese speciale, palplane etc.) i a utilajelor necesare pentru executare, astfel nct traneele s stea deschise o perioad ct mai mic de timp. n zonele n care este pmnt vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare. Execuia spturilor se va face dup o prealabil nivelare i pregtire a terenului, astfel nct s se previn inundarea traneelor din ploi, s se asigure o scurgere normal a apelor superficiale care ar putea fi stnjenit de realizarea spturilor i a depozitelor de pmnt.
Proiect Tehnic Pag 127 / 229
SC CivilCAD SRL
n terenuri alunectoare spturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max. 1520 m, executarea urmnd s se fac foarte rapid. Spturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele necesare realizrii tuturor lucrrilor, inclusiv probele de presiune. La executarea spturilor, depozitarea pmntului se va face la cel puin 0,50 m deprtare de marginea traneei, pe o singur parte a traneei, aceea opus cii de acces i transport a tuburilor i materialelor pentru conduct. La execuia spturilor se vor folosi sprijiniri corespunztoare naturii terenului ntlnit. Din aceast cauz este necesar executarea unor construcii care s mpiedice alunecarea terenului i surparea malurilor. n pmnturile coezive sprijinirea se execut orizontal. n pmnturile mai puin coezive sprijinirea se execut cu dulapi orizontali alturai. Demontarea sprijinirilor orizontale se face de jos n sus, cte un dulap de fiecare parte. n terenuri necoezive sau slab acvifere, sprijinirea se face cu dulapi btui vertical peste care se monteaz dulapi orizontali, ntre care se monteaz praiuri orizontale. Demontarea sprijinirilor orizontale se face de jos n sus, cte un dulap de fiecare parte, pmntul btndu-se n straturi de cte 20 cm. n terenurile cu ape subterane abundente, sprijinirile se fac prin intermediul palplanelor de lemn sau metalice. Palplanele trebuie s fie ncastrate n pmnt minimum 0,50 m. n lungul anului se vor monta parapete, iar n locul de traversare a acestuia se vor monta podee prefabricate corespunztoare scopului pentru care s-au prevzut (pietoni, vehicule). Spturile se vor executa manual. n zona reelelor subterane existente se vor executa numai spturi manuale. Sptura ultimilor 20 cm pn la cota inferioar a anului se va face cu 23 zile nainte de pozare, n execuie manual. Limea anurilor s-a prevzut a fi de cca. 0,800,90 m, adncimea fiind variabil funcie de adncimea de nghe, care este de 0.80 m, deasupra generatoarei superioare a conductelor, a pantei longitudinale i n funcie de reelele edilitare subterane existente cu care se intersecteaz i fa de care conductele trebuie pozate dedesubt sau deasupra. Operaiunea de spare a ultimilor 20 cm, pn la cota inferioar a anului, se va face numai atunci cnd au fost aduse lng an tuburile din PEHD i au fost pregtite toate piesele speciale necesare. n toate cazurile n care lucrrile se execut sub nivelul apei este necesar epuizarea apelor din sptur pentru a se asigura executarea n uscat a montrii tuburilor. g.7.7 Pozarea conductelor Pozarea conductelor n anuri se va efectua n mod obligatoriu pe un strat de nisip de 0,15 m. De asemenea, lateral umplutura de nisip va fi de minim 0,20 m grosime de fiecare parte a conductei, grosime ce rezult din condiia limii anului de pozare: Bmin = Dext + 0,40 m + 2 x a, indicat de productorul de conducte, unde Dext este diametrul exterior al conductei, a este grosimea sprijinirilor.
Proiect Tehnic Pag 128 / 229
SC CivilCAD SRL
Conductele nu se vor poza pe ct posibil la temperaturi ambiente sub 00C. n nici caz nu se vor efectua montaje la temperaturi sub 5C. Nu se recomand prelucrarea mecanic a evilor la temperaturi sub +5C. Coborrea conductelor n an se poate executa manual n cazul conductelor uoare sau cu ajutorul trepiedului i a macaralei, n cazul conductelor grele. Conductele se coboar n an una cte una pe msur ce se sudeaz ntre ele sau se mufeaz (funcie de semifabricatul de pornire). nainte de coborrea n an a conductelor se execut pe fundul anului un pat de nisip de cca. 1015 cm grosime. Montarea conductelor se face dinspre aval ctre amonte. Odat realizat poziionarea tuburilor n sptur, deasupra acestora se aterne un strat de pmnt selecionat sau nisip n grosime mai mare de 10 cm, msurat de la generatoarea superioar a tubului. Acest strat va trebui s nconjoare tubul de fiecare parte. Compactarea stratului pn la 2/3 din grosimea tubului trebuie executat cu mare grij, manual, ncercnd s se evite deplasarea tuburilor. Pentru compactarea manual se recomand utilizarea bttorului din lemn cu muchii rotunjite, ncercnd s se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui s fie aplicat tubului doar lateral i niciodat vertical. Partea superioar a anului se va reumple cu materiale rezultate din sptur curat de elemente cu diametru mai mare de 10 cm i de fragmente vegetale i animale, fiecare strat de 1520 cm fiind compactat separat. Compactarea mecanizat, cu bttoare mecanice grele, poate fi practicat numai de la nlimea de 1 m deasupra conductei. Datorit coeficientului de dilatare termic liniar, tuburile de polietilen pot acumula tensiuni dac sunt blocate la extremiti, fapt pentru care umplerea primilor 50 cm deasupra tubului se va executa pentru toat conducta n aceleai condiii de temperatur extern, de preferin n perioadele mai puin calde ale zilei. Se repet operaia pentru zone de 2030 cm, avansndu-se ntr-o singur direcie, din aval n amonte. Lucrrile se vor efectua pe trei poriuni consecutive: reacoperirea pn la 50 cm deasupra generatoarei superioare a tubului n prima zon, reacoperirea pn la 1520 cm n zona adiacent i punerea nisipului n jurul tubului (patul de pozare) n zona cea mai avansat. Pentru stabilizarea temperaturii conductei cu cea a terenului, una din extremitile conductei va trebui meninut n permanen liber pentru a se putea mica. n condiii speciale, operaia de pozare poate fi mbuntit utiliznd materiale geotextile n scopul stabilizrii fundaiei gropii, pereilor, proteciei tubului. La terminarea lucrrilor se ndeprteaz toate materialele de construcie rmase precum i surplusul de pmnt, lsndu-se traseul lucrrilor n stare curat. g.7.8 Sisteme de mbinare evile de polietilen se preteaz la diferite metode de mbinare i prezint o varietate larg de posibiliti de alegere a acestora n baza evalurilor tehnico economice specifice. Racordurile sunt mprite n dou categorii fundamentale:
Proiect Tehnic Pag 129 / 229
SC CivilCAD SRL
Pentru mbinarea conductelor i montarea accesoriilor la conducte se pot utiliza asamblri demontabile i rigide. Asamblrile demontabile pot fi: cu flane i contraflane mufe i racorduri de compresiune alte sisteme demontabile mbinrile rigide se pot realiza astfel: sudur cu jet de aer cald sudur cu extruder portabil sudur cap la cap cu termoplaca sudarea cu racorduri electrosudabile Piesele speciale de mbinare vor fi inute pe antier n magazie pn la folosirea lor n execuie. mbinarea evilor PEHD cu alte tipuri de material se va face prin mbinare cu flane pentru care evile PEHD se vor prevedea cu o pies special adaptor cu flan la care se ataeaz o flan liber din oel inoxidabil acoperit cu PP montat pe conduct sau prin mufare. Amplasarea reelelor de distribuie fa de alte reele este urmtoarea: conducte ap cabluri electrice 0,6 m; conducte ap conducte ap 0,5 m. g.7.9 Proba de presiune Conducta trebuie s asigure debitele de calcul la presiunile de serviciu pe toat lungimea ei. La verificarea traneei i a patului de nisip a conductei se va urmri adncimea traneei, aliniamentul, panta prii inferioare a tranei i natura terenului. Se admit urmtoarele abateri limit: la pante 10% fa de proiect; la cote 5 cm fa de cote proiectate. Verificarea hidraulic, de rezisten i de etaneitate se va face nainte de executarea umpluturilor. Nu se admite ncercarea pneumatic. ncercarea se face pe poriuni de conducte pe care au fost montate toate armturile i a cror lungime nu trebuie s depeasc 200 m. Proba se va face la o presiune de 1,5 Pn = 1,5 x 6 = 9 bari cu toate armturile i anexele montate. nainte de a se ridica presiunea la valoarea prescris se va asigura evacuarea aerului din conduct. n cazul n care dup 30 minute de la oprirea presiunii de prob nu apar scurgeri vizibile, proba se consider reuit. Numai n acest caz se poate trece la umplerea anului, n zona mbinrilor, cu nisip pn la 15 cm peste partea superioar a conductei i n continuare cu pmnt. nchiderile provizorii realizate la cele dou capete ale tronsonului supus probei se vor ndeprta numai atunci cnd se realizeaz jonciunea cu tronsonul urmtor. Pentru ca probele de presiune s dea rezultate corecte, este necesar s se urmreasc realizarea urmtoarelor condiii:
Proiect Tehnic Pag 130 / 229
SC CivilCAD SRL
la probele de ap s se asigure evacuarea complet a aerului din conduct, odat cu umplerea acesteia cu ap, evacuarea aerului s se fac prin tuuri cu robinet, amplasate la partea superioar a capacelor de prob, la captul amonte al tronsonului care se ncearc n timpul ncercrii s se urmreasc cu rigurozitate variaiile de temperatur ale conductei.
Modul de realizare a probei de presiune: Reelele de distribuie i de aduciune nou executate trebuie s fie supuse probei de presiune nainte de executarea umpluturilor de pmnt. Scopul probei de presiune este verificarea etaneitii tuburilor, mbinrilor acestora i a tuturor accesoriilor, precum i a stabilitii tuburilor. Proba de presiune a conductelor se realizeaz conform STAS 4163-3. Probarea conductelor la presiune se face pentru fiecare tip de conduct, dup o splare prealabil. Nu se admite proba de presiune pneumatic (cu aer comprimat). Proba de presiune pentru reelele din PEID se face conform datelor productorului (I22, Cap. 5, art.) Umplerea tuburilor cu ap potabil se ncepe de la punctul cel mai de jos a tronsonului de probat i numai dup montarea dispozitivelor ce asigur eliminarea aerului. n perioada de umplere se vor deschide hidranii de incendiu i cimelele de pe tronsonul probat, pentru eliminarea aerului. Dup umplere se recomand o aerisire final, prin realizarea unei uoare suprapresiuni pn la eliminarea total a bulelor de aer din ap. Apoi se procedeaz la nchiderea dispozitivelor de aerisire. Ridicarea presiunii, dup umplere, se face n trepte, seciunile de mbinare i celelalte seciuni specifice fiind sub permanent supraveghere a personalului de specialitate. n cazul n care aerisirea nu este fcut corespunztor, sesizat prin raportul necorespunztor dintre cantitatea de ap introdus i creterea presiunii, se procedeaz la reducerea presiunii, i o nou aerisire, dup care se preia procesul. Presiunea de prob se realizeaz i se msoar n punctul cel mai cobort al reelei. Se vor utiliza numai pompe cu piston. n cazul n care apar deplasri neimportante ale tubului sau pierderi nesemnificative de ap n timpul ridicrii presiunii, se poate continua ridicarea presiunii pn la presiunea de prob, dac acest lucru nu genereaz efecte negative importante. Pentru conducte din oel carbon sau oel zincat, presiunea de prob este de 2 x presiunea de regim a tronsonului de conduct respectiv. Durata probei de presiune este de 1 or dup atingerea presiunii de prob. Proba de presiune a conductelor din oel se va considera reuit dac scderile de presiune nregistrate pe perioada de prob se ncadreaz n limita a 3 % din presiunea de prob i nu apar scurgeri vizibile de ap. Pentru conductele din PEID sau PVC, presiunea pe durata pregtirii conductei pentru prob este, de regul, 1,5 x PN, iar presiunea la nceputul perioadei de prob propriu-zise trebuie s fie de minimum 1,3xPN. Deoarece conductele din material plastic au dilatri mari la creterea temperaturii (o schimbare a temperaturii cu 10 SC poate conduce la variaii ale presiunii cu 0,5 -1 bar), este foarte important ca (n msura posibilitilor) proba de presiune s nceap i s se termine n perioade ale zilei cu temperaturi aproximativ egale. Astfel, se va acorda o atenie sporit msurrii temperaturii exterioare pe toat durata probei de presiune. Este interzis efectuarea probelor de presiune n perioadele cu soare puternic, ce poate provoca variaii mari ale temperaturii conductelor.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
n acelai timp, conductele din PEID prezint deformaii datorate presiunii. Astfel, la o presiune egal cu presiunea nominal i la temperatura apei de 20 C, creterea volumului conductei este de cea. 2% fa de starea normal. Aceast cretere are loc n timp, dar se oprete dup 10-12 ore. Lund n considerare cele de mai sus, este foarte important s se pregteasc n mod corect tronsonul de conduct pentru proba de presiune. Aceast pregtire servete la stabilizarea variaiilor datorate presiunii i temperaturii, asigurnd astfel o prob cu rezultate corecte. Pregtirea pentru proba de presiune se realizeaz ridicnd presiunea apei din tronsonul de proba i meninnd-o timp de 10 ore. Citirile i coreciile necesare (ridicarea presiunii la 1,5 x PN) se fac din 2 n 2 ore, ultima corecie fcndu-se dup 10 ore. Se recomand ca proba de presiune propriu-zis s nceap dup dou ore de la ultima corecie a presiunii, cu condiia ca presiunea din conduct s fie de cel puin 1,3 x PN. Pornind de la presiunea nregistrat la finalul perioadei de 2 ore de la ultima corecie a presiunii se vor citi presiunile din or n or, pe perioada de prob propriu-zis, care pentru conductele din PEID/PVC este de 3 ore. Proba de presiune a conductelor din PEI D/PVC se va considera reuit dac scderile de presiune nregistrate din or n or pe durata perioadei de prob nu depesc n medie 0,1 bar/or i nu apar scurgeri vizibile de ap. Scderea presiunii, dup ncheierea probei, se face n trepte. mbinrile neetane se taie i se reia ntreg procesul de sudur. Desfurarea probei de presiune, cu toate datele din msurrile efectuate se nscriu n fiele speciale, care fac parte integrant din documentaia necesar la recepia lucrrilor. Aceste fie trebuie s cuprind i toate constatrile pe perioada probei i remedierile efectuate. g.7.10 Executarea lucrrilor anexe Executarea construciilor accesorii pe conductele de legtur dintre utilaje are ca regul general punerea n funciune a reelei din aval spre amonte. Construciile anexe se vor executa concomitent cu realizarea conductelor de legtur, n ordinea prevzut n profilele longitudinale. g.7.11 Splarea i Dezinfectarea Conductelor Dup ncheierea probei de presiune i refacerea eventualelor mbinri neetane, se procedeaz la splarea i dezinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3. Splarea se face de ctre Antreprenor cu ap potabil, pe tronsoane de 100 - 500 m. Splarea conductelor se va face pe tronsoane prin deschiderea hidranilor, asigurndu-se un debit care s realizeze o vitez minim de 1,5 m/s. Durata splrii este determinat de necesitatea ndeprtrii tuturor impuritilor din interiorul tubului. n cazul n care se spal mai multe tronsoane succesive, splarea se va face dinspre amonte ctre aval. Dezinfectarea se face imediat dup splare, pe tronsoane separate de restul reelei i cu branamente nchise. Dezinfectarea se face de regul cu clor sau cu o alt substan dezinfectant, sub form de soluie, care asigur n reea minimum 25 - 30 mg clor activ la 1 I ap.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Soluia se introduce n reea prin hidrani sau prin prize special amenajate i se verific dac a ajuns n ntreaga parte de reea supus dezinfectrii. Verificarea se face prin hidrani sau cimele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerat terminat n momentul n care soluia dezinfectant apare n toate puncte de verificare, n concentraia dorit. Soluia se menine n reea n timp de 24 h, dup care se evacueaz prin robinetele de golire sau prin hidrani i se procedeaz la o nou splare cu ap. Splarea se consider terminat n momentul n care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se nscrie n limitele admise de normele sanitare. Dup terminarea splrii este obligatorie efectuarea analizelor fizico-chimice i bacteriologice. Se recomand ca evacuarea apei provenind da la dezinfectarea reelei n reeaua de canalizare s se fac cu luarea msurilor necesare de neutralizare a clorului. Operaiunea de dezinfectare se repet ori de cte ori este necesar pn cnd trei analize bacteriologice consecutive, recoltate la extremitatea aval arat c apa ndeplinete condiiile de potabilitate. n cazul n care ntre dezinfectarea i darea n exploatare a reelei trece o perioad de timp mai mare de trei zile sau n cazul n care, dup dezinfectare, apa transportat prin tronsonul respectiv nu ndeplinete condiiile bacteriologice i biologice de calitate, dezinfectarea se repet. g.7.12 Recepia Lucrrilor de Conducte Recepia lucrrilor se face n conformitate cu 122-99 Cap. 6 (art. 6.8-6.11), cu prevederile prezentului caiet de sarcini i cu regulamentul n vigoare privind efectuarea recepiei obiectivelor de investiii elaborat de M.L.P.T.L. Se va respecta Regulamentul aprobat cu H.G.273-1994 Recepia reelelor i conductelor se face prin analizarea obligatorie a proceselor verbale de constatare a urmtoarelor elemente: - recepia materialelor privind certificatele de calitate i verificare a dimensiunilor; - asigurarea etaneitii conductelor constatat prin procesele verbale ncheiate la probele de presiune; - recepia pe parcurs a izolaiei anticorozive (unde este cazul). La recepie se verific i se consemneaz existena i corecta funcionare a tuturor armturilor i dispozitivelor prevzute n proiect precum i a traseelor, cminelor de vane etc. Verificrile se refer att la elementele de construcii, ct i la instalaiile hidraulice, mecanice, electrice etc. i se fac cu respectarea standardelor i actelor normative n vigoare. g.7.13 Standarde i Normative La elaborarea caietului de sarcini se au n vedere urmtoarele principale standarde i normative: I9-1994 - Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare I1-1994 - Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor tehnico-sanitare i tehnologice din PVC, neplastifiate I7-1998 - Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 V PE 107/1995 - Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice I6-1996 - Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de gaze naturale C56 - Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente Legea 10-1995 - Legea privind calitatea n construcii HG 273-1994 - Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora. Anex: Cartea tehnic a construciei
Proiect Tehnic Pag 133 / 229
SC CivilCAD SRL
Legea 50-1991 - Legea privind autorizarea executrii construciilor cu toate modificrile i completrile din aferente STAS 1846-90 - Canalizri exterioare. Determinarea debitelor de ap de canalizare SR ISO 3607 95 - evi de polietilen PE. Tolerane la diametrele exterioare i grosimile de perete STAS 6054 77 - Teren de fundare. Adncimea de nghe STAS 8591 97 - Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare SR EN 1610-2000 Execuia i ncercarea racordurilor i reelelor de canalizare SR ISO 3458 95 - Asamblri ntre fitinguri i evi de polietilen sub presiune. ncercarea de rezisten la smulgere SR ISO 3503 95 - Asamblri ntre fitinguri i evi de polietilen sub presiune. ncercarea de etaneitate la presiune interioar. SR ISO 3663-95. evi i fitinguri de polietilen sub presiune, serie metric. Dimensiunile flanelor.
n timpul executrii spturilor i a lucrrilor de execuie a legturilor hidraulice n cadrul staiei de epurare se vor respecta normele generale i specifice de protecia muncii. Se vor avea n vedere urmtoarele: Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 i Normele metodologice de aplicare, elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale; Normele generale de protecia muncii elaborate n comun de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei i Ministerul Sntii; Norme specifice de protecie a muncii pentru construcii hidroedilitare. Protecia muncii se va asigura i prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a semnelor convenionale i a indicatoarelor de securitate.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
g.8.3 Piulie, aibe, uruburi uruburile folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu SR ISO 4016:1994 sau SR ISO 4018:1994 - uruburi cu cap hexagonal parial, respectiv total filetate, Grad C. aibele folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu SR ISO 4759-3:1996 -aibe plate pentru uruburi i piulie cu diametrul nominal al filetului pn la 150 mm Grade A... C. Piuliele folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu STAS 922-89 - Piulie hexagonale. Clasa de execuie C sau echivalent. Piuliele, uruburile i aibele vor fi zincate, iar nainte de strngere uruburile vor fi unse cu vaseiin grafitat. uruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel puin o spir a filetului s depeasc piulia atunci cnd aceasta este strns. g.8.4 Adaptoare i Cuplaje Adaptoarele i cuplajele se folosesc pentru uurina demontrii, pe conductele din oel, Polietilen/PVC sau pentru trecerea de la oel la PEID/PVC i pot fi: - adaptor universal cu flan; - cuplaje flexibile (cuplaj universal); - cuplaje flexibile de trecere de la oel la PEID/PVC; - compensatoare de montaj cu burduf; - compensatoare de montaj cu presetup. Materialul din care sunt alctuite adaptoarele i cuplajele poate fi fonta ductil (conform DIN 1693 sau BS 2789 - grad 420-12) sau oel (conform BS EN 10025:1990 - grad FE 430A), acoperite cu vopsea sau rini epoxidice, astfel nct s poat fi montate att n cmine, ct i ngropate. Pregtirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi fcut n conformitate cu cerinele i tolerantele specificate de ctre productor. g.8.5 Vane cu Sertar Vanele cu sertar vor fi, n funcie de utilizare, cu flane sau cu mufe; Vanele sertar cu flane vor fi montate n cmine (incendiu, goliri, by-pass etc), iar vanele cu mufe vor fi montate ngropat (vane de linie pe reea etc), presiunea precizat n proiect. Presiunea nominal a vanelor cu sertar va fi cel puin egal cu cea mai nalt presiune de pe conductele pe care sunt montate (PN 6, PN 10, PN 16). Direcia de operare va fi n sensul acelor de ceasornic pentru a nchide robinetul. Vanele vor fi prevzute cu plcue indicatoare pentru poziia nchis i cea deschis. Vanele cu sertar vor fi alctuite din materiale rezistente la coroziune. Corpul i sertarul vor fi fcute din font ductil, conform EN-1563, DIN 1693, BS 2789 sau echivalent. Componentele interne, altele dect sertarul, vor fi fcute din oel inoxidabil, bronz, alama nichelat sau alte materiale rezistente la coroziune. Sertarul va fi nglobat n cauciuc (EPDM) vulcanizat. Toate vanele cu sertar cu mufe ce se vor monta ngropat vor fi furnizate mpreun cu tij de <gnanevr, tub de protecie a tijei de manevr i capac din font turnat. De asemenea, se vor instala plcue ce vor indica poziia fiecrei vane ngropate.
Proiect Tehnic Pag 135 / 229
SC CivilCAD SRL
Toate vanele cu sertar cauciucat care se vor monta n cmine vor fi furnizate mpreun cu roata de mn din font turnat, garnituri, piulie i uruburi. g.8.5.1 Vanele cu Sertar cu Flane Vanele cu sertar cu flane vor avea dimensiunile ntre flane conform DIN 3202 - partea 1 - F4 (corp ngust) sau F5 (corp normal) i vor avea dimensiunile flanelor, poziionarea i numrul golurilor de trecere a uruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. g.8.5.2 Vanele cu Sertar cu Mufe Vanele cu sertar cu mufe vor avea dimensiunile conform DIN 3352 - partea 4 i vor fi adecvate montrii pe conducte din PEID. Pentru a mpiedica smulgerea conductei din polietilen din mufa vanei se va prevedea la ramificaii (realizate cu pies T, pies a de electrofuziune sau colier mecanic) un bloc din beton simplu (C 4/5 Bc 5) cu dimensiunile de 50 x 50 x 50 cm. g.8.6 Vane Fluture Vanele fluture vor fi de tipul acionate manual, vor fi montate ntre flane i vor avea guri de centrare. Vanele vor fi livrate cu mner de acionare i n cazul vanelor cu reductor, cu mecanism de nchidere cu indicatoare care arat poziia discului. Vanele fluture vor avea dimensiunile conform ISO 5752, BS 5155, DIN 3202-K1 sau echivalent. Poziia gurilor de centrare va fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. Toate vanele vor fi adecvate pentru apa potabil. Vanele vor fi livrate mpreun cu piulie i uruburi. Presiune nominal va fi cel puin egal cu cea mai mare presiune de pe conductele i fitingurile la care sunt conectate, dar cu o presiune nominal PN 10, PN 16. Direcia de operare va fi n sensul acelor de ceasornic pentru a nchide robinetul. Vanele vor fi prevzute cu plcue indicatoare pentru poziia nchis i cea deschis. g.8.7 Vane de Reglaj Vanele de reglaj prevzute n proiect sunt automate i pot fi van de reducere a presiunii, van de reglare de debit i van de reducere a presiunii i reglare de debit. Vanele vor fi mbinate cu flane/ vor avea corpul din font, prile interioare din materiale rezistente la coroziune (aliaje de bronz, oel inox etc), iar prile de nchidere vor fi acoperite cu cauciuc (EPDM). Dimensiunile, poziionarea i numrul golurilor de trecere a uruburilor prin flane vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, f^N 2501 sau echivalent. Precizia de reglaj a vanelor trebuie s fie n intervalul 2 - 5 %. Vana de reducere a presiunii reduce, controleaz i menine constant o presiune aval prestabilit, indiferent de variaiile de presiune i/sau de debit din amonte. Vana de reglare a debitului controleaz i menine n aval un debit maxim prestabilit, indiferent de variaiile de debit i presiune dinn amonte ale sistemului. Vana de reducere a presiunii i de reglare a debitului reduce, controleaz i menine constant o presiune aval prestabilit i n acelai timp controleaz i menine n aval un debit maxim prestabilit, indiferent de variaiile de debit i/sau presiune din amonte ale sistemului.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Vanele de reglaj vor fi montate orizontal, de regul n cmine, vor fi prevzute cu conduct de by-pass, iar vanele de reducere a presiunii (simple sau i cu reglare de debit) vor avea prevzut n aval i un ventil de suprapresiune, pentru protecia conductelor din aval. g.8.8 Vane Sferice Robinetele sferice vor fi instalate pe conducte avnd pn la-PN 16 bar, vor fi cu filet interior i filet exterior, vor fi livrate cu mner de acionare i pot fi metalice sau din PVC, n funcie de utilizare (la cminele de aerisire-dezaerisire robinetele sferice vor fi din PVG, iar la cminele de reducere a presiunii sau reglare de debit vor fi metalice). g.8.9 Clapetele de Reinere Clapetele de reinere pot fi de tipul cu clap, montat cu flane, avnd dimensiunile ntre flane conform DIN 3202-F6 i dimensiunile flanelor, poziionarea i numrul golurilor de trecere a uruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent sau cu arc, montat intre flane. Pentru mpiedicarea accesului animalelor sau insectelor n interiorul rezervoarelor prin intermediul conductelor de prea-plin, la gurile de descrcare sau la cminele de deversare se vor prevedea clapete antibroasc. Acestea vor fi prevzute cu flan, care va avea dimensiunile, poziionarea i numrul golurilor de trecere a uruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. g.8.10 Ventile de Aerisire-Dezaerisire Ventilele de aerisire-dezaerisire (instalate pe conductele de aductiune) i de dezaerisire (instalate n reeaua de distribuie) vor fi automate, i vor ndeplini urmtoarele condiii: - s evacueze aerul la umplerea conductei sau aerul acumulat n puncte nalte din conducte n condiii normale de funcionare; - s permit intrarea aerului cnd presiunea din conduct scade sub Patm n timpul golirilor; Ventilele vor fi din material plastic de nalt rezisten (astfel nct s poat fi instalate pe conducte PN 16), vor fi de tipul cu filet exterior i vor fi cuplate la conducte prin intermediul unui colier i al unei vane de nchidere (robinet sferic). g.8.11 Ventile de Suprapresiune (protecie mpotriva loviturii de berbec) Pentru protejarea conductelor reelei de distribuie din aval de cminele cu van reductoare de presiune (n caz de defectare a vanei) i protejarea conductelor de aductiune mpotriva loviturii de berbec, se vor instala ventile de suprapresiune. Ventilul de suprapresiune va aciona imediat i va elibera rapid apa rezultat din unda de presiune. Pentru prevenirea inundrii cminului, ventilul va fi legat la exteriorul cminului printr-o eava din oel carbon. Pentru uurina demontrii se va prevedea un robinet sferic cu filet interior-filet exterior. Ventilul va avea corpul din font, celelalte materiale componente fiind aliajele de bronz, oelul inox sau alte materiale rezistente la coroziune. Garniturile vor fi din cauciuc (EPDM). Modul de mbinare va fi cu filet. Instalarea se va putea face fie vertical, fie orizontal. Inspeciile i ntreinerea se pot face fr a schimba presiunea prestabilit i fr a demonta ventilul. Ventilul va fi reglat n fiecare caz pentru a declana la o presiune mai mare cu 0,5 - 1 bar dect presiunea de regim a aduciunii sau dect presiunea redus aval (dup vana de reducere de presiune).
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
g.8.12 Contoare de Ap Contoarele de ap vor fi de tip WOLTMAN, vor avea clasa de precizie B conform SR-ISO 4064/1-96 i trebuie s fie etane, cu cadran uscat, corespunztor gradului de protecie IP 68. Toate contoarele de ap care sunt procurate din import trebuie s aib aprobare de model n Romnia, trebuie s fie marcate conform punctului 8 din Normele Oficiului Romn de Metrologie Legal i s aib un certificat individual de verificare metrologic emis de Oficiul Romn de Metrologie Legal (O.M.R.L) sau de un laborator de testare agrementat de O.M.R.L. Contoarele de ap vor fi montate de regul n cmine, staii de clorare i de pompare, n poziie orizontal, cu capul contorului vertical. Se vor prevedea tronsoane stabilizatoare, cu lungimea de 10 (5) x DN n amonte i 3 (5) x DN n aval, n funcie de recomandrile productorului. Corpul contorului va fi din font i va fi prevzut cu flane, ale cror dimensiuni, poziionare i numr al golurilor de trecere a uruburilor vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. g.8.13 Supori de Van Pentru susinerea vanelor din cmine se vor prevedea supori metalici confecionai din eava de oel i o plac ptrat din tabl groas la partea inferioar. nlimea suporilor se va stabili pe antier, n funcie de distanele pe vertical din interiorul cminului. Pentru a nu supune la solicitri conductele din PEID n cazul blocrii vanei de golire, vanele de golire se vor fixa de supori cu dou coliere de fixare, iar suporii de van vor fi fixai de radierul cminului cu uruburi tip CONEXPAND. Suporii vor fi protejai anticoroziv prin vopsirea dup confecionare cu un strat de grund i un strat de vopsea epoxidic. g.8.14 Hidrani Hidranii pot fi supraterani sau subterani, cu un diametru nominal de 80 mm i vor avea presiunea minim PN 10 bar. Hidranii supraterani vor fi n conformitate cu STAS 3479-80, DIN 3222 sau echivalent, iar hidranii subterani vor fi n conformitate cu STAS 695-80, DIN 3221 sau echivalent. Hidranii procurai din import vor avea n mod obligatoriu, pe lng Agrementul Tehnic emis de M.L.P.T.L, i Avizul I.G.C.P.M. (Inspectoratul General al Corpului de Pompieri Militari), n conformitate cu O.G. nr. 60/1597 de aprobare a Legii nr. 212 referitoare la prevenirea i aprarea contra incendiilor. Din construcie, hidranii de incendiu vor avea o pierdere de sarcin minim, vor permite demontarea complet i nlocuirea pieselor de schimb fr dificulti. Garnitura hidrantului va putea fi schimbat fr dezgroparea hidrantului. Pentru protecia mpotriva ngheului, hidrantul va avea prevzut la partea inferioar un dispozitiv care asigur evacuarea automat a apei din corp n poziia 'nchis' a ventilului ntr-un timp scurt. Volumul de ap rmas n interiorul hidrantului dup golirea complet nu trebuie s depeasc 100 cm3. Materialele pentru hidrani (supraterani sau subterani) vor fi dup cum urmeaz: - corp, capac, corp ventil, cutie ventil, capac de manevr - font cenuie i/sau ductil;
Proiect Tehnic Pag 138 / 229
SC CivilCAD SRL
- tij de acionare, ax prindere a corpului ventilului - oel inox, minim 11,5 % Cr; - inel de etanare corp - bronz sau alam; - garnitur ventil - cauciuc. Toate suprafeele interioare (cu excepia celor din cauciuc, oel inox sau bronz), precum i suprafeele exterioare vor fi protejate cu o vopsea epoxidica aplicat n mai multe straturi, cu o grosime total minim de 250 microni. Protecia exterioar a hidranilor supraterani (partea situat deasupra solului) va fi realizat cu vopsea de culoare roie RAL 3020, rezistent la razele ultraviolete. Hidranii (supraterani sau subterani) vor fi livrai mpreun cu un cot la 90 cu picior, cu flane, din font ductil (conform DIN 28638). Acestea vor avea toate garniturile, uruburile, aibele i piuliele necesare pentru montajul hidrantului. Flanele cotului cu picior vor avea dimensiunile, poziionarea i numrul golurilor de trecere a uruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. Corpul fiecrui hidrant suprateran va fi prevzut cu dou guri de branare (racorduri) tip B - STAS 701-74 i va avea un dispozitiv special de blocare n caz de coliziune. Hidrantul subteran va permite racordarea hidrantului portativ STAS 698-86 tip 2 (cu cot dublu), cu racord tip B (STAS 701-74) i va fi acionat cu cheie pentru hidrant subteran STAS 696-80. Hidrantul subteran va fi procurat mpreun cu cutie i capac de protecie de form oval, cu inscripia Gur de Ap sau Hidrant, conform STAS 3226-80 sau echivalent. Suprafaa acesteia va fi protejat cu grund de zinc i vopsea epoxidica cu gudron de culoare neagr. Opional, pentru hidrantul subteran, n vederea asigurrii flexibilitii instalrii pe conducte din oel se va procura i o lir pentru hidrant cu flane, avnd dimensiunile flanelor, poziionarea i numrul golurilor de trecere a uruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. n cazul prevederii de hidrani subterani, la fiecare 3 - 5 hidrani subterani instalai n reeaua de distribuie se va prevedea un dulap metalic cu ui de sticl mat care va conine urmtoarele accesorii i materiale necesare stingerii incendiilor: - 2 furtune tip B (0 70 mm) n role de 20 m (inclusiv racorduri i garnituri de asamblare); - 2 evi de refulare tip B cu orificii de refulare 0 20 mm - dou chei pentru hidrani subterani STAS 696-80; - 2 hidrani portativi STAS 698-86 - tip 2 (cu cot dublu) cu racord tip B. Dulapul metalic va fi instalat ntr-un loc sigur (de exemplu n curtea unei instituii publice), ferit de intemperii i va fi inscripionat n mod vizibil cu cuvintele "N CAZ DE INCENDIU SPARGE GEAMUL". Hidranii de incendiu vor fi amplasai n conformitate cu prevederile proiectului tehnic, pe conducte cu diametrul minim de 110 mm. Astfel, hidranii se amplaseaz la o distan de maximum 2 m de la cile de circulaie, la minimum 5 m de zidurile cldirilor pe care le deservesc i la minimum 15 m de obiectele care radiaz intens cldura n caz de incendiu. Conform agrementului nr. 28514/28.08.2000 al Statului Major al Corpului Pompieritor Militari, hidranii de incendiu trebuie s fie pozai riguros vertical, s se respecte adncimea de ngropare de 1,25 m n dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului i s se aeze talpa cotului pe o plac de beton prefabricat avnd 30 x 30 x 15 cm. n jurul fundaiei hidrantului se va realiza o umplutur din nisip cu dimensiunile de 0,50 x 0,50 x 0,50 m, pentru drenarea apei de golire de la hidrant. Pentru a uura accesul, n jurul hidranilor supraterani, pe o suprafa 1.5 x 1.5 m2 se va executa o betonare uoar.
Proiect Tehnic Pag 139 / 229
SC CivilCAD SRL
Pentru reperare uoar, amplasamentul (poziia) hidranilor exteriori se va marca prin indicatoare, conform SR ISO 6309:1998 - Protecia mpotriva incendiilor. Indicatoare de securitate. Astfel, pe plcu vor fi inscripionate litera H, direcia i distana (distanele) la care este amplasat hidrantul. Plcua se va amplasa ntr-un loc vizibil. Hidranii subterani care nu sunt montai pe strzi sau trotuare pavate se vor fixa n blocuri din beton simplu. g.8.15 Cimele Stradale Cimelele stradale vor fi de tipul automat (cu manet care va permite folosirea numai ct timp aceasta este apsat), cu sistem de protecie mpotriva ngheului. Cimeaua trebuie s permit demontarea capului cimelei i intervenii la structura interioar fr a o dezgropa. Materialele din care este alctuit cimeaua vor fi fonta pentru corp, cap i bra cimea, corp supap, flane suport gleat i bronz, oel zincat sau alte materiale rezistente la coroziune pentru celelalte componente. Prile expuse coroziunii vor fi protejate anticoroziv. Montarea cimelelor se face pe toat reeaua de distribuie, la distane de 300 m ntre ele. Cimeaua propriu-zis se va amplasa pe o dal de beton avnd dimensiunile 30 x 30 x 15 cm, iar la suprafaa terenului, n jurul bazinetului de scurgere, cu pant ctre acesta, se va realiza o suprafa betonata de 1.5 x 1.5 m, armat uor. Bazinetul de scurgere se va conecta la rigola stradala, care se va dala (pietrui) cte 10 m amonte i aval prin grija Consiliului Local localitii respective. n jurul fundaiei cimelei se va realiza o umplutur din nisip cu dimensiunile de 0,50 x 0,50 x 0,50 m, pentru ca apa de infiltraie s nu afecteze stabilitatea cimelei. g.8.16 Capace i Rame pentru Cmine Accesul n cminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face printr-un capac din font. Ansamblul capac si rama va fi n conformitate cu STAS 2308-81 i va fi de tipul carosabil sau necarosabil, n funcie de poziia cminului fa de drumurile existente. Rama capacului va fi inclus n partea superioara a plcii cminului de vizitare.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
C 169-88. Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale. STAS 9824/1 Msurtori terestre Trasarea pe teren a diferitelor tipuri de construcii.
g.9.3 Materiale Materialele utilizate la execuia subtraversrilor vor ndeplini condiiile prevzute n standardele specifice, dup cum urmeaz: evi din otel: STAS 404/1; STAS 404/2 -80; STAS 715/2 -80; STAS 6898 /1-80 STAS 6898/280; STAS 11082-80; policlorura de vinil STAS 6675/2-80 - agremente tehnice pentru alte materiale conform legislaiei n vigoare. g.9.4 Operaiuni pregtitoare Predarea - primirea amplasamentului consemnat prin proces-verbal de predare primire ncheiat de delegaii beneficiarului, executantului i administratorul drumului. Eliberarea amplasamentului de orice obiecte de construcii sau instalaii propuse spre demolare sau de arbori, arbuti sau stufri existente pe amplasament; Identificarea tuturor reelelor sub i supraterane n prezenta delegailor deintori lor acestor reele prin convocarea lor de ctre beneficiar; Verificarea lor fata de prevederile din proiect i stabilirea masurilor suplimentare de protejare a lor; Trasarea gropilor de plecare i ateptare, innd seama de gabaritul instalaiei i lungimii tronsoanelor evilor de protecie; Verificarea funcionrii instalaiei n gol att pentru mersul nainte cat i pentru revers Verificarea furtunelor, cuplajelor, compresorului.
g.9.5 Execuia lucrrilor Execuia legturilor cu furtune, ungerea lor, pregtirea utilajului pentru punerea n funciune; Fixarea afetului de pornire i ancorarea lui n teren; Aezarea aparatului n afetul de pornire i fixarea n capul aparatului a conului percutor; Pregtirea primului tronson de eav i fixarea pe el al inelului tietor; Alinierea aparatului i afetului dup poziia n plan trasata anterior; Reglarea aparatului i afetului n plan vertical pentru respectarea profilului proiectat; Pornirea aparatului cu presiune redusa i verificarea poziiei dup ptrunderea primului tronson pe jumtate lungimea sa; Pmntul cuprins n seciunea evii parcurge traseul evii de la un capt la celalalt, golirea evii se va face numai dup ce captul evii a ajuns n groapa de ateptare; Golirea pmntului se va tace prin demontarea aparatului scoaterea conului de mpnare i curirea pmntului cu lopata pe o lungime de 1-1.5m; Se introduce n eav un dop special, care se consolideaz n spate cu bare transversale dup verificarea n prealabil a dopurilor, aceasta operaiune fcndu-se de personal special instruit; Dopurile se asigur cu dou buloane din oel OL 50, la aproximativ 10 cm de la captul evii n timpul mpingerii miezului de pmnt, se interzice oricrei persoane sa stea n spatele dopului sau n fata captului opus al evii. Demontarea dopurilor se va face dup evacuarea ntregii cantiti de pmnt i decomprimare a evii.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
g.9.6 Msuri speciale pentru protecia instalaiilor existente n prezenta delegailor deintorilor de reele se descoper cablurile pe cate 20 m de-o parte i cealalt a traversrii, se ridic cablurile la o nlime corespunztoare pentru a se preveni acroarea lor de ctre eava de protecie n momentul avansrii ei. Cablurile vor fi protejate n evi din PVC tip G spintecate pe cate 2.00 m de-o parte i cealalt a traversrii. Se va urmri cu mare atenie momentul trecerii evii de protecie pe sub cablurile existente. Dup ptrunderea integrala a evii de protecie, cablurile se aeaz n anurile spate, se mprtie peste ele un strat din nisip compactat de 20 cm grosime i se acoper apoi cu pmntul rezultat, compactnd foarte bine toat umplutura. g.9.7 Introducerea evii purttoare i lucrri de finisare Dup golirea evii se introduce eava purttoare protejata n prealabil cu ipci longitudinale din lemn, aa nct acestea s asigure un joc necesar introducerii evii n eava de protecie i o centrare ct mai bun. Dup ajungerea n poziia final, se mpneaz eava cu cte dou calote din lemn special confecionate, la fiecare capt, ntre care se toarn bitum topit prin orificiile special pregtite n eava de protecie. n acest fel se previne ptrunderea apei n interiorul evii de protecie, care duce la corodarea el n timp n aceasta faz se poate trece la acoperirea integral a gropilor spate, cu materialul rezultat din sptura i compactarea lor Se va face finisarea i nivelarea terenului afectat aa nct acesta sa fie redat la starea lui iniiala. Referitor la drum, se vor face verificri ale suprastructuri, efectundu-se corectri ale niveletei. Daca la refacerea sistemului rutier nu se poate realiza gradul de compactare avut anterior, trbuie sa se adopte o alta masura tehnica corespunzatoare. In jurul caminelor de colectare ce se prevad la conducte care transporta lichide cu curgere sub presiune, se recomanda ca terenul sa fie amenajat astfel incat scurgerea lichidului in caz de defectiune la conducta, sa nu inunde calea de comunocatie. Lucrarea se va termina n momentul predrii amplasamentului ctre secia de ntreinere a drumului, prin delegatul desemnat, pe baza de proces verbal.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
Suprapunerea fsiilor alturate ce se compacteaz vor fi de minim 20 cm grosime. Intoarcerea utilajului este permis numai in afara zonei de compactare. Cantitatea de ap necesar cilindrrii este de 20.. 25% din volumul materialului de cilindrat. Numrul de treceri necesare pentru obtinerea unei bune cilindrri se estimeaz s fie de 70. g.10.1.5 4 Verificarea calitatii lucrarilor Calitatea materialelor utilizate se face in laboratorul de santier sau la laboratorul central al antreprizei, iar determinarile ce nu pot fi facute de acestea, se efectueaza in laboratoare de specialitate. Verificarea elementelor geometrice consta din verificarea suprafetei straturilor de fundatie in profil transversal si longitudinal, pentru a corespunde datelor si abaterilor limita, dupa cum urmeaza : denivelarile admisibile in profil transversal al straturilor de fundatie sunt cu + - 0.5 cm mai mari decat cele admise prntru imbracaminte. denivelarile admisibile in profil longotudinal ale suprafetei straturilor de fundatie sub dreptarul de 3.00 m sunt de maximum 2 cm Latimea straturilor de baza si de fundatie se verifica conform STAS 2900-79 si STAS 1598-78, la distante de maxim 200 m. Grosimile straturilor de fundatie trebuie sa corespunda prevederilor proiectului de executie Verificarea grosimii straturilor de fundatie se face prin sondaje cel putin unul la 200 m iar al straturilor de baza din macadam minim unul la 200 m. Verificarea executiei consta in respectarea proceselor tehnologice prevazute in proiect si caietele de sarcini Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea unui grad de compactare de minimum 98 % din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel putin 93 % din punctele de masurare si de minimum95 % in toate punctele de masurare Verificarile se fac in cel putin un punct la 250 m lungime de banda de drum. g.10.1.6 5. Receptia lucrarilor Receptia straturilor de fundatie se executa in 3 etape : pe faza, preliminara si finala Receptia se efectueaza la terminarea executiei unui strat component si inainte de executarea stratului urmator Cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi, grosimi, pante transversale si suprafate, calitatea materialelor folosite, calitatea executiei si capacitatea portanta la nivelul stratului executat. Se incheie proces verbal de receptie conform reglemntarilor in vigoare, specificandu-se eventualele remedieri necesare. Trecera la stratul urmator se face dupa executarea remedierilor Receptia preliminara a fundatiei si a stratului de baza se face o data cu receptia preliminara a intregii lucrari. Verificarea grosimii straturilor de fundatie si de baza, la aprecierea comisiei se poate face prin sondaje, cate 2 pe kilometru sau in aceleasi puncte in care se fac sondaje pentru verificarea calitatii imbracamintii. Receptia finala se executa o data pentru toata lucrarea.
Proiect Tehnic Pag 144 / 229
SC CivilCAD SRL
Teren de fundare cu portan sczut/ nepotrivit Zonele cu sol moale reprezint o suprafa de sprijin inegal i pot cauza deplasarea conductei sau aezarea neuniform a acesteia. Din aceast cauz pentru a obine o fundaie continu care s suporte n mod uniform presiunile la care este supus, solurile srace i moi trebuie ndeprtate i nlocuite cu umplutur compactat n mod corect. Materialul de fundaie srac trebuie ndeprtat pe o distan egal cu jumtate din diametrul/deschiderea arcului de ambele pri ale structurii i nlocuit cu rambleu compactat. Teren de fundare stncos Dac la realizarea fundaiei se folosesc buci de piatr acestea pot servi ca i puncte de sprijin care tind s concentreze sarcinile asupra conductei. De aceea bucile sau lespezile de piatr mari trebuie ndeprtate pe o distan egal cu deschiderea/ diametrul structurii pe ambele laterale ale acesteia fiind nlocuite cu umplutur compactat n mod adecvat care s se ofere un sprijin longitudinal destul de uniform. Stratul talp normal n funcie de mrimea i tipul structurii /conductei, stratul talp poate fi plat sau modelat dup conturul prii inferioare a structurii. Stratul talp plat se ntlnete de regul n cazul conductelor rotunde. n astfel de situaii, solul trebuie compactat n golurile rmase ntre structur i sol chiar n primele etape ale rambleierii. Pentru structurile cu deschideri mai mari de 4,0 m stratul talp trebuie modelat. Poriunea modelat nu trebuie s se ntind de-a lungul ntregii pri inferioare, dar trebuie s fie destul de larg pentru a permite compactarea eficient a rambleului n spaiul liber rmas ntre structur i sol.
Proiect Tehnic Pag 145 / 229
SC CivilCAD SRL
Grosimea minim a stratului talp este ntre 25 i 30 cm. Materialul ce formeaz rambleul trebuie compactat la o densitate de minimum 98% conform standardului Proctor. Indiferent dac stratul talp este plat sau modelat partea superioar a acestuia (50-100 mm) trebuie s fie din sol relativ afnat pentru ca ondulaiile s se poate aeza ct mai bine pe acesta. g.11.2.2 Materiale pentru stratul talp i rambleu Pentru a obine stabilitate n cazul unui sistem de interaciuni sol-oel este nevoie nu doar de o proiectare adecvat a locaului structurii ct i de un rambleu bine constituit. Performana unui pod flexibil depinde i de selecia, amplasarea i compactarea nveliului de pmnt din jurul structurii care distribuie presiuni n masele de sol nvecinate. Cerinele referitoare la alegerea i plasarea materialului de rambleu din jurul conductei sunt similare celor care trebuie ndeplinite n cazul unui terasament de drum. Materialul de rambleu trebuie s fie granular pentru a se comporta ct mai bine din punct de vedere structural. De aceea se recomand amestecul de nisip cu pietri (nisip grosier). Solul de rambleu trebuie s aib un coeficient de neuniformitate de CU>4, un coeficient de curbur 1>C<3 i o permeabilitate k>8m/24 ore. Dac solul este constituit din material cu o granulaie foarte fin, acesta se poate infiltra n structur i trebuie evitat mai ales cnd se cunoate sau bnuiete existena unui nivel ridicat al pnzei de ap freatice. Utilizarea solurilor coezive nu este recomandabil. g.11.2.3 ntinderea rambleului Rambleul trebuie s se ntind transversal pe o distan egal cu cel puin jumtate din deschidere de fiecare parte a conductei sau pn la marginea anului sau a liniei naturale a pmntului iar vertical trebuie s fie cel puin egal cu adncimea minim necesar a acoperirii de deasupra cheii (fig. 2). Adncimea minim a acoperirii trebuie s fie mai mare dect : B/8 +0.2 [m] i 0,6 m n cazul drumurilor B/4 [m] i 0,6 m n cazul cilor ferate unde B este deschiderea structurii [m]. Pentru structurile nchise de tip cheson, adncimea acoperirii permis trebuie s aib o valoarea cuprins ntre 0,45 m i 1,5 m. n cazul utilizrii acestor forme se recomand consultarea prealabil a productorului. Pentru conductele din oel ondulate n spiral avnd forme rotunde, adncimea minim a acoperirii este de 0,30 m. Adncimea acoperirii se msoar de la cheia structurii /conductei pn la nivelul drumului care va trece peste structur sau pn la partea inferioar a traverselor n cazul liniilor de cale ferat. a)
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
b) Fig. 2 nveliul de rambleu consolidat pentru structuri flexibile: a) n taluz; b) n excavaie g.11.2.4 Descrcarea i manipularea Plcile sunt livrate n mnunchiuri mpreun cu bolurile i piuliele necesare pentru mbinarea acestora. De asemenea livrarea include i un desen detaliat de ridicare a construciei (fig. 3) n care sunt prezentate ordinea de asamblare i poziia fiecrei plci. Bolurile pentru fiecare CSPS sunt furnizate n dou sau trei lungimi. Bolurile mai lungi sunt necesare n cazul suprapunerii a trei sau patru plci. Mnunchiurile sunt legate i clasate astfel nct macaralele, excavatoarele i restul echipamentelor de construcie care se afl deja pe antier sunt suficiente pentru descrcarea acestora. Preselecia plcilor pe msur ce sunt descrcate n funcie de raza i amplasarea acestora este foarte important. Toate plcile sunt clar identificate astfel nct pot fi uor selectate.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
24080
4s
16
4s
C
8s
4s
C
4s
4s
C
8s
4s
C
4s
4s
C
8s
4s
C
4s
4s
C
8s
4s
C
4s
4s
C
8s
4s
C
4s
4s
C
8s
4s
C
4s
4s
C
8s
4s
C
4s
4s
C
8s
4s
C
4s
4s
C
8s
4s
C
4s
4s
C
8s
203
1240
R3 = 2971mm
1240 1240
8s
15
A
14
4s
B
8s
A
4s
B
8s
A
4s
B
8s
A
4s
B
8s
A
4s
B
8s
A
4s
B
8s
A
4s
B
8s
A
4s
B
8s
A
4s
B
8s
1240
R2 = 634 mm
1240 640
B C
4s
A C
8s 4s
B
4s
A C
8s 4s
B
4s
A C
8s 4s
B
4s
A C
8s 4s
B
4s
A C
8s 4s
B
4s
A C
8s 4s
B
4s
A C
8s 4s
B
4s
A C
8s 4s
B
4s
A C
6
4s
1240
4s
1240
1240
13
4s
640 433 # 1033 731 450 12 11 196 1173 984 834 725 659 636 657 722 830 979 1166 188 10 441 721 9 1023
204 197
C
10s
C
10s
C
10s
C
10s
C
10s
C
10s
C
10s
C
10s
E
10s 8s
R1 = 1787 mm
D
10s
D
10s 8s
D
10s 8s
D
10s 8s
D
10s 8s
D
10s 8s
D
10s 8s
D
8s
20470
Fig. 3. Schi de asamblare a structurii din plci de oel ondulat g.11.2.5 Asamblarea Exist mai multe metode de asamblare a CSPS: Asamblarea plac cu plac Majoritatea plcilor CSPS sunt asamblate direct pe stratul talp dinainte pregtit prin ridicarea podului plac cu plac ncepnd cu partea inferioar, lateralele i terminnd cu partea superioar. Aceast metod poate fi utilizat indiferent de mrimea structurii. ntr-o prim faz structura trebuie asamblat utiliznd ct mai puine boluri posibil. Trei sau patru boluri nestrnse lng centrul fiecrei plci, de-a lungul mbinrilor longitudinale i circulare sunt suficiente. n acest fel obinei flexibilitate maxim pn la fixarea final a tuturor plcilor. Din motive de siguran precum i pentru o uniformitate din punct de vedere al aspectului se recomand fixarea bolurilor cu capetele n exteriorul structurii n cazul plcilor inferioare i cu capetele n interior pentru restul plcilor. Dup ce o parte a structurii a fost asamblat obinndu-se forma final prin bolare parial, se pot introduce i strnge cu mna bolurile rmase. Dup ce toate bolurile sunt la locul lor, strngei piuliele n mod progresiv i uniform cu ajutorul unei chei mecanice ncepnd de la mijlocul structurii spre capete. Operaiunea trebuie repetat pentru a v asigura c toate bolurile sunt bine strnse. Torsiunea bolurilor trebuie s fie de minimum 220Nm i maximum 300Nm. Pentru a permite o bun potrivire i aezare a plcilor bolurile nu trebuie strnse peste msur. Subasamblarea componentelor Aceasta este asamblarea prealabil a componentelor unui inel n afara stratului talp. Prin componente se neleg de obicei plcile inferioare, plcile laterale i plcile cheii. Aceast metod este potrivit pentru majoritatea structurilor CSPS i este adesea mai eficient dect metoda plac cu plac. Avantajul principal al acesteia const n faptul c permite avansarea mai rapid a lucrrilor deoarece acestea se desfoar simultan n dou locaii diferite ale antierului. Astfel pregtirea stratului talp se poate efectua n acelai timp n care are loc operaiunea de subasamblare. Amplasarea componentelor inferioare pe stratul talp format poate fi dificil deoarece este necesar introducerea bolurilor. Este important meninerea unei distane suficiente ntre placa inferioar i
Proiect Tehnic Pag 148 / 229
196
640 1033 # 433 731 5 449 196 1173 984 834 725 659 635 656 722 830 979 1166 188 441 8 721 1023
204
640
203
SC CivilCAD SRL
stratul talp folosindu-se de exemplu grinzi de lemn. Bolurile pot fi introduse cu ajutorul unor tije de asamblare echipate cu magnei. Dup finalizarea structurii i asigurarea alinierii corecte a plcilor, bolurile trebuie strnse la momentele cerute. Preasamblarea complet Asamblarea prealabil a ntregii structuri poate fi realizat fie la fabric fie pe antier. Metoda de preasamblare n fabric este folosit pentru structuri cu deschideri relativ mici. Metoda de preasamblare pe antier este aleas n cazul unor structuri care trebuie ridicate sau deplasate prin alunecare pn la un strat talp dinainte pregtit. g.11.2.6 Meniuni speciale referitoare la structurile flexibile n form de arc Strucurile deschise difer de restul structurilor din plci de oel deoarece capetele arcului rezem pe o culee sau fundaie. Tlpile de fundaie sunt de obicei realizate din beton armat, turnat la faa locului, dar pot fi i din plci de oel. Canalul pe care se reazem plcile din partea de jos a structurii trebuie construit respectnd cu exactitate limitele, gradele i deschiderile din schemele de proiectare pentru a asigura o asamblare corect i uoar a plcilor. g.11.2.7 Amplasarea i compactarea rambleului Echipamente de compactare: Echipamentul manual Pentru a realiza compactarea n golurile formate de ondulaiile structurii i pe flancuri este nevoie de un pilon sau o brn din lemn. Bttoarele manuale folosite la compactarea straturilor orizontale ar trebui s cntreasc nu mai puin de 9 kg i s aib o suprafa de batere care s nu depeasc 150 x 150 mm. Compactoarele mecanice Majoritatea tipurilor de compactoare mecanice sunt potrivite pentru aceast sarcin i pot fi folosite n toate zonele. Acestea trebuie folosite cu grij i trecute peste ntreaga ntindere a fiecrui strat pentru a obine compactarea dorit. Cilindrii compresori Acolo unde spaiul este destul de ncptor pot fi folosii cilindri compresori tip picior de oaie, cu roi de cauciuc sau alte tipuri de cilindri pentru compactarea rambleului din jurul structurii. Dac se folosesc cilindrii, umplutura din imediata vecintate a structurii trebuie compactat cu echipamente manuale sau mecanice. Asigurai-v c cilindrii sau alte echipamente nu lovesc structura! Vibro-compactoarele Vibro-compactoarele pot fi folosite la o distan minim de 1,0 m de prile laterale ale structurii. g.11.2.8 Amplasarea rambleului Zona de rambleu pregtit trebuie s se ntind pe o distan egal cu cel puin jumtate din deschidere de fiecare parte a conductei sau pn la marginea anului sau a liniei naturale a pmntului. Pentru a permite o compactare corect materialul de rambleu din jurul structurii trebuie amplasat n straturi necompactate cu o grosime de maximum 300 mm. Umplutura este plasat pe ambele laterale ale structurii simultan sau alternnd de la o lateral a structurii la cealalt pentru ca n orice moment nivelul de ridicare pe ambele pri s fie relativ acelai. n ceea ce privete nivelul de ridicare nu
Proiect Tehnic Pag 149 / 229
SC CivilCAD SRL
trebuie permis o diferen mai mare de un strat ntre cele dou laterale. Fiecare strat trebuie compactat pentru a atinge gradul de compactare necesar nainte de adugarea urmtorului strat. Compactarea se poate efectua manual sau cu echipament mecanic. Totui dei n cele mai multe cazuri se prefer compactarea mecanic a solului, mult mai important dect metoda, este faptul c aceast etap trebuie efectuat cu mare grij pentru a obine un rambleu cu grad de compactare prevzut i un grad de uniformitate ct mai ridicat. Rambleierea i compactarea n spaiile libere formate ntre structur i sol i pe laterale sunt elemente importante n cadrul procedeului de rambleiere. ntre materialul din spaiile libere i ntreaga suprafa a prii inferioare a conductei trebuie s se realizeze un contact ferm i continuu. De aceea, pentru a se asigura c nu rmn goluri n aceast zon se recomand aezarea i compactarea manual. Rambleul din imediata apropiere a conductei trebuie compactat cu echipamente operate manual. Echipamentul greu, de tipul cilindrului compactor-vibrator poate fi folosit la o distan de 1,0m de structur. Toate echipamentele trebuie conduse paralel cu lungimea conductei pn cnd nivelul de ridicare a rambleului ajunge la sfertul de cart al structurii. Dup ce umplutura a atins nivelul sfertului de cart al structurii este necesar folosirea unui echipament uor pentru punerea i compactarea rambleului. Procedura de compactare n aceast zon trebuie efectuat n direcie transversal fa de conduct, iar dup ce umplutura de deasupra cheii atinge nivelul corespunztor cerinelor de adncime minim pot fi utilizate i procedee de rambleiere normale. Materialul de rambleu trebuie compactat astfel la minimum: 95% densitate Proctor standard - n zona aflat la o distan de 20 cm de structur 98% densitate Proctor standard - n restul zonelor. g.11.2.9 Sarcini n timpul fazei de construcie Adncimea minim a acoperirii se poate dovedi insuficient n timpul fazei de construcie datorit sarcinilor mari produse de roile grele ale echipamentelor utilizate, aceste sarcini depind adesea cele pentru care a fost proiectat s reziste structura respectiv. n astfel de situaii este nevoie de straturi de acoperire suplimentare pentru a mpiedica deteriorarea conductei. Structurile nchise de tip cheson sunt n mod deosebit sensibile la sarcinile mari datorate roilor grele ale echipamentelor de construcie i la nivelurile de acoperire. n cazul acestora consultai productorul pentru informaii precise referitoare la limitele de sarcin i acoperire n timpul fazei de construcie. g.11.2.10 Controlul formei Att n timpul lucrrilor de mbinare ct i dup ridicarea structurii este necesar efectuarea unor verificri ale formei pentru a se asigura c forma final a structurii respect toleranele de proiectare. Tolerana maxim a parametrilor (deschiderea i nlimea arcului) structurii asamblate este de 2% fa de dimensiunile proiectate. Deformarea structurii n timpul rambleierii este normal. Exist ns dou timpuri de deformare care cauzeaz adesea probleme: Deformarea prin rostogolire n care conducta se rotete n jurul axei sale. Aceasta este cauzat de faptul c presiunea rambleului exercitat pe una din prile laterale este mai mare dect pe cea corespunztoare celeilalte pri. Pentru a evita acest tip de deformare, distana dintre nivelurile de umplere cu rambleu nu trebuie s fie n nici o etap mai mare de un strat.
Proiect Tehnic Pag 150 / 229
SC CivilCAD SRL
Deformarea prin uguiere cauzat de presiunea orizontal exercitat de rambleu nainte de ajunge la nivelul sfertului de cart al structurii. Fenomenul de alungire (uguiere) a cheii poate fi controlat fie prin reducerea efortului de compactare din imediata apropiere a conductei fie prin punerea de material de rambleu deasupra conductei
Metoda de monitorizare a deviaiei folosind firul cu plumb este n acelai timp convenabil i eficient. Numrul de fire cu plumb depinde de mrimea structurii. n funcie de lungimea structurii, amplasare a firelor cu plumb pe direcie longitudinal este urmtoarea: - pentru L20,0 m 1/3L<b1/2L - pentru L>20,0 m b=8,0 m Ca regul general, dup asamblare nu se admite n nici o direcie o deviaie a formei mai mare de 2 %. Pentru conductele rotunde cu diametre mai mici s-a demonstrat practic faptul c prbuirea acestora datorat flambajului poate avea loc n momentul nregistrrii unei deviaii verticale de aproximativ 20%. De aceea se impune ca la finalul procedeului de rambleiere s se verifice toi parametrii structurii. Toleranele maxime n ce privete dimensiunile (deschiderea i nlimea arcului) nu trebuie s depeasc 2% din mrimea deschiderii proiectat pentru structura asamblat. a) b)
Fig. 4 Amplasarea firelor cu plumb : a) transversal ; b) longitudinal g.11.2.11 Protecia mpotriva apei pluviale Pentru a proteja structura CSPS mpotriva infiltraiilor provenite din ape pluviale, se instaleaz peste aceasta o pelerin special. Aceasta const dintr-o geomembran groas de 1mm protejat pe ambele pri de material neesut avnd o mas de minimum 500 g/m2.(fig. 5) Folosirea acestui tip de protecie pentru conductele ondulate n spiral i structurile boltite cu seciune deschis nu este necesar.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Fig. 5 Protecia mpotriva apei pluviale g.11.2.12 Unghiul de oblicitate Atunci cnd un pod se intersecteaz cu un drum ntr-un alt unghi dect un unghi drept, structura din oel poate fi proiectat s aib capete oblice. ntr-o astfel de situaie ns finisarea capetelor necesit o atenie deosebit, mai ales dac este vorba de ansambluri structurale din plci (fig. 6). Inelele structurale incomplete se comport ca i ziduri de sprijin i trebuie consolidate cu ajutorul unor inele de beton. Inelele de beton trebuie folosite atunci cnd unghiul de oblicitate este 55, deschiderea structurii fiind B>3,5 m.
Fig. 6 Unghiul de oblicitate g.11.3 Conditii de Receptie Constructorul si beneficiarul vor convoca cu cel putin 10 zile inainte factorii implicati sa participe la verificarea lucrarilor aiunse in fazele determinante ale executiei si sa asigure conditiile necesare efectuarii verificarilor. Receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala se va face in conformitate cu H.G.R. 273 - 1994, "Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" (publicat in Monitorul Oficial nr. 193/28.07.94). La sfarsitul lucrarilor de constructii montaj, constructorul va preda beneficiarului certificatele de calitate ale materialelor utilizate. Receptionarea in uzina sau atelier de specialitate se va face pe faze de lucrari. Datele vor fi consemnate in procese verbale ce vor face parte integranta din cartea constructiei.
Proiect Tehnic Pag 152 / 229
SC CivilCAD SRL
Va fi controlat aspectul exterior si se vor efectua corectari daca este cazul (deformari, fisuri, pete de rugina sau zone nevopsite). Schimbarea calitatii materialelor, a sortimentelor de laminate, sau dimensiunilor geometrice, se vor face cu avizul scris al proiectantului de specialitate. g.11.4 Conditii de Exploatare Dupa darea in exploatare, constructia metalica nu va fi supusa altor incarcari (sarcini) in afara celor prevazute in proiect. Modificarea schemei de incarcare se va face numai cu acordul scris al proiectantului de rezistenta in urma refacerii calculelor. In timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu se va modifica structura. Beneficiarul - prin serviciul de intretinere - va face inspectii periodice cel putin odata pe an. In afara acestora mai sunt necesare urmatoarele inspectii: dupa primele 6 luni de la darea in exploatare; la reviziile periodice ale instalatiilor; in cazul unor evemmente extraordinare ca: incendii, inundatii, tasari de teren, explozii, actiuni extreme ale vantului, etc. Defectele constatate cu ocazia acestor evenimente vor fi consemnate in procese verbale si apoi va fi solicitat proiectantul pentru remedieri. Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face numai in conformitate cu legislatia in vigoare, privind proiecarea si executia precum si cu respectare legii nr. 10- 1995 "Calitatea in constructii".
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
g.12.2.2 Materiale pentru Betoane g.12.2.2.1 Cimentul Prevederile NE 012-99 stabilesc domeniile si condiiile de utilizare ale cimenturilor destinate executrii lucrrilor de betoane si mortare. Pentru stabilirea tipului de ciment s-a inut seama de urmtoarele criterii: - condiiile de serviciu si expunere - condiiile de execuie si tehnologia adoptata - clasa betonului. Condiiile de serviciu luate n considerare se refera la urmtoarele cazuri: - elemente de construcii care au condiii normale de serviciu - elemente de construcii care sunt expuse la nghe n stare saturata cu apa (decantoare, rezervoare, castele de apa, diguri etc.) elemente de construcii expuse apelor naturale - n funcie de gradul de agresivitate. Condiiile de execuie luate n considerare se refera la lucrri executate n condiii normale, lucrri executate pe timp friguros, lucrri masive. Pentru condiii speciale de execuie, altele dect cele menionate mai sus, alegerea tipului de ciment se face pe baza de reglementari tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate. Alegerea tipului de ciment s-a fcut pe baza prevederilor din tabelele 1.2.1; 1.2.2; 1.2.3 din anexa 1.2 a codului de practica NE 012-99, n funcie de condiiile de execuie. Cimentul va fi protejat de umezeala si impuriti n timpul depozitarii si transportului. g.12.2.2.2 Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor va fi ap potabil (din reeaua publica) sau din alta sursa daca ndeplinete condiiile tehnice prevzute n STAS 790/84. Apa va fi curat, proaspt i fr suspensii, ml, materii organice, sruri alcaline sau alte impuriti. g.12.2.2.3 Agregate
La executarea elementelor si construciilor din beton si beton armat cu densitatea cuprins ntre 2200 i 2500 kg/m3 se folosesc de regul agregate cu densitate normala, naturale sau provenite din sfrmarea si concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerinele prevzute n reglementrile STAS 1667-76, STAS 662-89 si SR 667-98. g.12.2.2.4 Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adaug n beton n cantiti mai mici sau egale cu 5% substana uscata fata de masa cimentului. Folosirea aditivilor i dozajul acestora sunt prevzute n proiect, n funcie de caracteristica constructiv i funcional a obiectului i- de tehnologia de turnare a acestuia. n cazul folosirii concomitente a doi aditivi sunt obligatorii ncercri preliminare i avizul unui laborator de specialitate. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie n cazurile menionate n tabelul 4.4 din B.C. 8-9/99. g.12.2.3 Cofraje g.12.2.3.1
Proiect Tehnic
Cerine Generale
Pag 155 / 229
SC CivilCAD SRL
Antreprenorul va furniza, proiecta, ridica, desface i ndeprta cofrajele i va fi pe deplin rspunztor pentru stabilitatea i sigurana acestora. Cofrajele si susinerile au rolul de a asigura obinerea formei, dimensiunilor si gradul de finisare prevzute n proiect pentru elementele ce urmeaz a fi executate i trebuie s aib capacitatea de a susine betonul proaspt i toate ncrcrile accidentale i pentru a proteja betonul de deteriorri i distrugeri n timpul turnrii, compactrii, prizei i tratrii. Cofrajele vor fi construite n aa fel nct s se poat da betonului dimensiunile cerute n desene, dintrun material care s permit obinerea unei suprafee cu specificaiile cerute. De regul, cofrajele vor trebui s fie din lemn i vor include i suporii temporari. n situaii speciale se pot utiliza cofraje metalice sau din material plastic. Cofrajele trebuie s fie capabile sa reziste la toate aciunile ce pot apare n timpul procesului de execuie i trebuie sa fie dispuse astfel nct sa fie posibila amplasarea corecta a armaturilor, ct si realizarea unei compactri corespunztoare a betonului. mbinrile dintre panourile cofrajului sa fie etane, iar suprafaa interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substanele de ungere a cofrajului trebuie aplicate n straturi uniforme pe suprafaa interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat ct timp aceti ageni sunt eficieni. Alegerea agenilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice n vigoare. g.12.2.3.2 Montarea Cofrajelor
Montarea cofrajelor se va face astfel nct s asigure forma i dimensiunile construciei, s fie rigide i foarte bine sprijinite pe elementele de susinere, rezemate pe teren, astfel nct, pe timpul turnrii betonului, s nu se produc deformri laterale sau tasri pe vertical, situaii care nu sunt admise. Fiecare articol ce urmeaz a fi nglobat n beton va fi poziionat i ncastrat conform desenelor i bine fixat nainte de a ncepe turnarea. g.12.2.3.3 Demontarea Cofrajelor
Elementele de construcii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o rezistenta suficienta pentru a putea prelua integral sau parial, dup caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Daca n timpul ntririi betonului temperatura se situeaz sub +5C, se recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasc cu aproximativ durata ngheului. In cursul operaiilor de decofrare se vor respecta urmtoarele reguli: - desfurarea operaiilor va fi supravegheata direct de ctre conductorul punctului de lucru. n cazul n care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea construciei decofrate se va sista demontarea elementelor de susinere pn la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; Toate cofrajele vor fi ndeprtate fr ocuri sau vibraii asupra betonului. g.12.2.4 Armarea Betonului Oelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificaiilor tehnice privind cerine si criterii de performanta pentru oelurile utilizate n structuri din beton armat". Tipurile utilizate curent n elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt:: - oeluri cu profil neted OB 37 - STAS 438/1 -89 - oeluri profilate PC 52 - STAS 438/1 -89 - srme rotunde trase - STAS 438/2-91 - plase sudate - SR 438-3,4:98
Proiect Tehnic Pag 156 / 229
SC CivilCAD SRL
Oelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import, trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare. Fasonarea barelor, confecionarea si montarea carcaselor de armatura se va face n stricta conformitate cu prevederile proiectului. Armaturile care urmeaz a se fasona, trebuie sa fie curate si drepte. Astfel se vor ndeprta eventuale impuriti si rugina, n special n zonele de nndire prin sudura a armaturilor. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Unde este indicat n planele de armare, armaturile vor fi prevzute la capete cu crlige conform prevederilor din proiect STAS 10107/0-90. Formele de crlige utilizate sunt: - cu ndoire la 180 pentru barele din OB 37 - cu ndoire la 90 pentru barele din PC 52 si PC 60 Pentru etrieri si agrafe ancorarea se realizeaz prin crlige ndoite la 135 sau 180 n cazul etrierilor din OB 37 si numai la 135 n cazul celor din PC 52 sau PC 60 (pentru detalii se poate consulta STAS 10107/0-90). ndoirea barelor nclinate si lungimea poriunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie sa se conformeze prevederile proiectului si a STAS 10107/0-90. Armaturile vor fi montate n poziia prevzuta n proiect lundu-se masuri care sa asigure meninerea acesteia n timpul turnrii betonului (distanieri, agrafe, capre etc). Se vor prevedea: - cel puin patru distanieri la fiecare m de placa sau perete; - cel puin un distanier la fiecare m de grinda sau stlp pentru 0 12 mm si cel puin 2 distanieri pentru 0< 10 mm; - cel puin un distanier intre rndurile de armatura la fiecare doi m de grinda n zona de armatura pe doua sau mai multe rnduri. n cazul plcilor cu grosime mai mare de 40 cm si al armaturilor cu 0 > 14 mm, se admite depirea distantelor menionate, cu condiia asigurrii pstrrii poziiei armaturii. Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat n funcie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10107/0-90. Abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate n B.C. 8-9/99 - anexa II.2. Alegerea sistemului de nnadire i nnadirea armaturilor prin suprapunere se fac conform prevederilor proiectului si ale STAS 10107/0-90. In funcie de diametrul si tipul barelor, felul solicitrii, zonele elementului, procedeele de nnadire sunt: - prin suprapunere - prin sudura - prin manoane metalo-termice - manoane prin presare. nnadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obinuita: sudura electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise sau n cochilie, sudare n mediu de bioxid de carbon, conform reglementarilor tehnice specifice din C 281983 si C 150-1984, n care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si condiiile de execuie. Utilizarea sistemelor de nnadire prin dispozitive mecanice (manoane metalo-termice) sau prin presare) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice.
Proiect Tehnic Pag 157 / 229
SC CivilCAD SRL
In cazul n care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevzute n proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului. nlocuirea se va nscrie n planurile de execuie care se includ n Cartea Tehnic a construciei. Plasele sudate din srma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaz ori de cte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaa n condiiile prevederilor STAS 10107/0-90. Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face n conformitate cu reglementrile tehnice n vigoare. Pentru asigurarea durabilitii elementelor prin protecia armaturii mpotriva coroziunii si o conlucrare corespunztoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului de acoperire se stabilete prin proiect i se determina funcie de: - tipul elementului - categoria elementului - condiiile de expunere - diametrul armaturilor - clasa betonului - gradul de rezistenta la foc Grosimea stratului de acoperire cu beton n medii considerate fr agresivitate chimica respecta prevederile STAS 10107/0-90, iar n medii cu agresivitate chimica respecta reglementrile tehnice speciale. g.12.2.5 Cerine de Calitate pentru Betoane Consistenta betonului proaspt poate fi determinata prin urmtoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare si rspndire. Funcie de metoda folosita, consistenta betonului este prezentata n tabelele 7.1.1.. 7.1.4 din NE 012/99, publicat n Buletinul Construciilor nr. 8-9/1999. Cea mai folosita metoda este cea a tasrii conului, cu excepia betoanelor vrtoase. Coninutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479-88, folosind metoda gravimetrica sau metoda volumetrica cu presiune. Densitatea aparenta se determina pe betonul proaspt n conformitate cu STAS 1759-80. Categoria de densitate este stabilita funcie de densitatea aparenta a betonului ntrit la 28 zile, determinate conform STAS 2414-91. Rezistenta la compresiune (N/mm2) se determin pe cilindrii de 150/300 mm sau cuburi cu latura 150 mm la vrsta de 28 zile, sub a crei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei betonului fcuta n prezenta reglementare tehnica are n vedere STAS 1275-88 cu privire la pstrarea epruvetelor. Nivelele de performanta ale betoanelor n funcie de gradul de impermeabilitate (rezistenta la penetrarea apei) i de gradul de gelivitate se stabilesc n conformitate cu STAS 3622-86. Valoarea de baza a deformaiei specifice la 28 zile a betonului datorita contraciei pentru betoane obinuite n condiii normale de ntrire este 0,25 %o conform STAS 10107/0-90.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Rezistenta la compresiune a betonului si relaia intre raportul A/C trebuie determinate pentru fiecare tip de-ciment, tip de agregate si pentru o vrsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni n determinarea efectiva a raportului A/C. Gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, raportul A/C si tipul de ciment folosit la prepararea betonului, s-au stabilit funcie de clasa de expunere n care sunt ncadrate construciile (vezi tabelul 5.1 din B.C. 8-9/99). 3.2.5 Prepararea i Transportul Betonului Betoanele se vor amesteca cu agitatoare mecanice adecvate. n nici un caz, amestecarea nici unei arje de beton nu se va face mai puin de dou (2) minute. Capacitatea unei arje va fi de aa natur nct s asigure livrarea continu a betonului la amplasament. Betonul care a nceput s se ntreasc nu va fi reamestecat cu,peton proaspt, cu sau fr adugare de ap. In nici un caz nu se va folosi un astfel de beton. nainte de a fi rencrcat ntreaga cantitate din tamburul amestector va fi descrcat. Tamburul amestector va fi curat nainte de a schimba proporia de betoane sau la terminarea amestecrii. Pentru fiecare arj se vor nota urmtoarele date: - tipul betonului - greutatea agregatelor i cimentului - cantitatea de ap adugat - timpul de amestecare - timpul dup care s-a descrcat arja - tipul i cantitatea aditivilor g.12.2.6 Transportul Betonului Transportul betonului trebuie efectuat lund masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentelor sau contaminarea betonului. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. n caz de ploaie sau ari, cnd betonul se transporta cu autobasculante pe distante mai mari de 3 km, suprafaa libera a betonului trebuie protejata, pentru a evita evaporarea sau aportul de ap datorit intemperiilor. Durata maxima posibila de transport se va stabili n funcie de compoziia betonului, astfel nct s se evite nceputul de priz. g.12.2.7 Turnarea Betonului g.12.2.7.1 Pregtirea pentru Turnare Executarea lucrrilor de betonare poate sa nceap numai dup ndeplinirea urmtoarelor condiii: - sunt ntocmite procedurile pentru betonare i s-au stabilit si instruit formaiile de lucru n ceea ce privete tehnologia de execuie si masurile privind securitatea muncii si PSI; - au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje si armaturi (dup caz); - daca, de la montarea armaturilor a trecut o perioada mai mare de 6 luni, se va ntocmi o comisie alctuita din Beneficiar, Antreprenor, Proiectant si reprezentantul ISCLPUAT care va decide oportunitatea expertizrii armaturii;
Proiect Tehnic Pag 159 / 229
SC CivilCAD SRL
- suprafeele de beton turnat anterior si ntrit, care vor veni n contact cu betonul proaspt, vor fi splate i curate si trebuie sa aib rugozitatea necesara asigurrii unei bune legturi intre cele doua betoane; g.12.2.7.2 Reguli Generale pentru Tumarea Betonului
La turnarea betonului trebuie respectate regulile generale, care pot fi completate cu prevederi suplimentare din anexa IV. 1 a B.C. 8-9/99: - temperatura betonului proaspt la nceperea turnrii trebuie sa fie cuprinsa intre +5C si +20C; n perioada de timp friguros, cnd exist pericol de nghe, betonarea este permis dac temperatura betonului la descrcare va fi de minim +15C, iar temperatura betonului n stratul de suprafa i de profunzime, la o adncime de 10 cm, pe toat durata prizei i n urmtoarele 3 zile de ntrire va fi meninut la minim +5C - n perioada clduroas a aerului (mai - octombrie) temperatura betonului proaspt nu trebuie s depeasc +20C; - nainte de turnarea betonului toate cofrajele vor fi curate cu aer comprimat pentru a ndeprta murdria sau orice materiale strine, operaie dup care cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile, care vor veni n contact cu betonul proaspt, vor fi udate cu apa cu 2-3 ore nainte si imediat nainte de tumarea betonului; - betoanele vor fi manevrate, turnate i compactate n aa fel nct s nu fie deranjate cele turnate i compactate anterior i s nu apar nici o segregare. - din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare, dac nlimea de turnare nu depeste 3m; - daca betonul adus la locul de punere n lucrare prezint segregri sau nu se ncadreaz n limitele de consistenta admise, va fi refuzat sau se admite mbuntirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant; - nlimea de cdere libera a betonului trebuie sa fie maxim 3 m. Pentru nlimi mai mari se pot folosi jgheaburi sau alte mijloace de turnate adecvate. Jgheabul de turnare a betonului se va susine cu un suport vertical sau orizontal; - betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun; - betonul trebuie sa fie uniform rspndit n lungul elementului n straturi orizontale de maximum 50 cm, iar turnarea noului strat sa se fac nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior. Nu se accept turnarea betonului peste beton ntrit, cu excepia rosturilor de turnare dinainte hotrte; - se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziia prevzuta; n caz contrar, ele vor fi corectate n timpul turnrii; - se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton n conformitate cu prevederile proiectului; - este interzisa aezarea vibratorului pe armaturi; - n zonele cu armaturi dese se va urmri umplerea completa a seciunii cu beton; - se va urmri comportarea si meninerea poziiei iniiale a cofrajelor si susinerea acestora; n cazul cedrii sau deplasrii lor, se vor lua masuri de remediere; - este interzisa circulaia muncitorilor direct pe armaturi sau pe betonul proaspt; - betonarea se va face continuu pn la rosturile de lucru prevzute n proiect; - durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare este de 2 ore - n cazul cimenturilor cu adaosuri i/sau aditivi si 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaosuri i/sau aditivi. g.12.2.8 Compactarea Betonului Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, funcie de consistenta betonului, tipul elementului etc, dar numai atta timp ct este lucrabil. n general compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Proiect Tehnic Pag 160 / 229
SC CivilCAD SRL
Vibratoarele vor avea dimensiuni i putere adecvate i vor fi manipulate de operatori instruii i experimentai i vor fi meninute n bun stare de funcionare. Se admite compactarea manuala (cu maiul) numai n cazul n care nu se poate efectua compactarea mecanica si anume: - dimensiunile seciunii i desimea armaturilor nu permit vibrarea mecanic; - ntreruperea funcionarii vibratorului din diferite motive. Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate n anexa IV.2 a B.C.9-9/1999. g.12.2.9 Rosturi de Lucru (de Turnare) Daca este posibil, se vor evita rosturile de lucru, betonarea fcndu-se fr ntrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor trebuie stabilita prin proiect sau procedura de execuie. Numrul rosturilor de lucru trebuie sa fie minim pentru a se nltura riscul de diminuare a impermeabilitii n rost. Ele trebuie s fie localizate n zone ale elementelor (structurii) care nu sunt supuse la eforturi mari n timpul exploatrii. Rosturile de lucru vor fi realizate inndu-se seama de urmtoarele cerine (cu completri privind stabilirea poziiei rostului - anexa IV din B.C. 9-9/1999): - suprafaa rostului de lucru la stlpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la placi si perei, perpendiculara pe suprafaa lor; - armturile vor traversa rosturile de turnare. - tratarea rosturilor de lucru se face astfel: - dup cea. 4 ore de la terminarea prizei (6-8 ore de la terminarea betonrii) se spal suprafaa betonului proaspt cu jet de ap sub presiune i aer comprimat pentru a ndeprta stratul superficial de mortar i lapte de ciment, fr a se disloca piatra din beton, iar suprafaa s fie ct mai rugoas; - n cazurile excepionale, n care operaia nu s-a executat n timp util, dup minim 2 zile de la turnare se procedeaz la o piuire uoar pentru ndeprtare laptelui de ciment i apariia granulelor de piatr. g.12.2.10 Tratarea Betonului dup Turnare Tratarea si protejarea betonului dup turnare sunt obligatorii si trebuie sa nceap ct mai curnd posibil dup compactare, durata acestora fiind funcie de tipul structurii, elementului, condiiile de mediu si condiiile de expunere n perioada de serviciu. Pn la ntrirea complet, betonul va fi protejat de efectul vntului, soarelui, temperaturii sau variaiilor de temperatur, ncrcrii premature sau impactului, agresiunii apelor subterane sau altor cauze adverse. Suprafeele vor fi protejate cu esturi, nisip, pelicule de protecie sau alte materiale adecvate, care vor fi n contact cu betonul i care vor menine umiditatea prin stropire cu ap. In lipsa unor date referitoare la compoziia betonului, condiiile de expunere n timpul duratei de serviciu a construciei, pentru a asigura condiii favorabile de ntrire, se va menine umiditatea timp de minim 7 zile dup turnare. In cazul recipienilor pentru lichide, meninerea umiditii va fi asigurata 14 + 28 zile, n funcie de anotimp si condiiile de expunere.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
g.12.2.11 Proba de Etaneitate pentru Recipieni din Beton Armat Specificaiile din cadrul acestui capitol se refer la executarea probei de etaneitate la recipieni purttori de ap, executai din beton armat i beton precomprimat, conform prevederilor STAS 416588 i Instruciuni P 73-78. Verificarea etaneitii recipienilor se face n mod obligatoriu prin proba de umplere cu ap, conform prevederilor STAS 4165-88. Proba de etaneitate prin umplere cu ap se face n mod obligatoriu nainte de aplicarea tencuielilor i proteciilor pe radierul i pereii recipientului. Proba de etaneitate reprezint faza determinant n execuia recipienilor. Verificarea etaneitii recipienilor din beton armat se efectueaz naintea executrii umpluturilor de pmnt n jurul rezervorului, la 28-60 zile de la terminarea turnrii betonului. Apa de umplere pentru prob trebuie s aib calitile STAS 790-84, adic s fie curat, fr suspensii i fr grsimi astfel nct tencuiala interioar s se poat face n condiii corespunztoare de aderen la beton. Nu este admis folosirea apei uzate tratate, rezultat de la staiile de epurare. Verificarea etaneitii unui recipient implic dou etape de realizare i anume: I. n prima etap se umple recipientul pn la nivelul corespunztor nlimii utile i se completeaz apa n acesta astfel nct recipientul s rmn n permanen plin pn la nivelul indicat timp de 10 zile. Umplerea cu ap a recipientului se va face lent (minimum n 24 ore) i se recomand s se evite meninerea acestuia parial umplut cu ap timp ndelungat. n acest interval de timp se fac verificri n vederea eliminrii totale a pierderilor de ap din instalaia hidraulic a recipientului sau prin piesele de trecere prin perei. , Dac la finele etapei I se constat pierderi de ap la exteriorul pereilor, recipientul se golete pentru efectuarea reparaiilor necesare. Zonele cu exfiltraii se marcheaz, la exteriorul pereilor, la finele intervalului de 10 zile. Dac sunt zone care prezint pierderi sub form de supurri, recipientul se golete fr a mai atepta scurgerea ntregului interval de 10 zile, pentru a se opera reparaiile necesare. Dup executarea reparaiilor se reia umplerea recipientului n condiiile prevzute anterior. II. n etapa a ll-a se face proba de etaneitate propriu-zis care dureaz tot 10 zile. La nceputul acestui interval se nchide alimentarea cu ap a recipientului. Se recomand ca nivelul apei s se msoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm, pentru a asigura precizia necesar. Msurarea pierderilor de ap se face cu ajutorul unei rigle gradate, montat cu o pant cu orizontal de 1:10, astfel nct la o scdere a nivelului apei de 1 mm i corespunde o citire de 10 mm, mrindu-se astfel de 10 ori precizia de citire. Pierderea prin evaporare se msoar cu un dispozitiv special gradat. Etaneitatea recipientului se consider corespunztoare dac dup trecerea intervalului de 10 zile, pierderile de ap observate, scznd pierderea prin evaporare, nu depesc n medie 0,25 l/zi i m2 de suprafa udat. g.12.3 Alte Lucrri de Construcii g.12.3.1 Lucrri de Zidrie g.12.3.1.1
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Blocurile din beton pentru zidrie fie celulare, fie pline, trebuie s aib form i dimensiuni standardizate, bine i egal debitate, cu coluri i cu muchii nesparte. Rezistena minim la compresiune a acestora trebuie s fie de 3,5 N/mm2. Blocurile trebuie s aib o suprafa dens i neted, cu o densitate de cel puin 1700 kg/m3. Apa, nisipul i celelalte agregate utilizate la prepararea mortarelor, precum i armtura folosit la execuia zidriilor vor fi n conformitate cu cerinele descrise la articolele corespunztoare din capitolele pentru Betoane. Cimentul nu va fi depozitat pe sol, va fi acoperit i protejat de intemperii, n aa fel nct s poat fi utilizat n ordinea livrrii i n concordan cu cererile clauzelor de la capitolul Lucrri de beton. Nisipul va fi depozitat separat, pe un suport solid i uscat i va fi ferit de factori de contaminare. Crmizile pline sau cu goluri vor avea forma de paralelipipedic dreptunghic, cu muchii drepte i fee plane. Att mortarul de legtur ct i cel din care este realizat blocul trebuie s fie mortar de ciment ce const dintr-o parte ciment obinuit Portland i patru pri de nisip natural de ru, amestecat cu suficient ap pentru a se forma un amestec lucrabil. Nu se va aduga var. g.12.3.1.2 Execuia Zidriilor
Lucrrile de zidrie se vor executa n mod obligatoriu numai de echipe specializate pentru acest gen de lucrri. g.12.3.2 Tencuieli i Finisaje g.12.3.2.1 Tencuieli nainte de tencuire toate mbinrile trebuie degajate pn la o adncime de 10 mm, suprafaa peretelui curat i toate materialele strine ndeprtate. Suprafeele suport trebuie s fie curate, fr pete de grsimi. Lucrrile de tencuire vor ncepe dup terminarea lucrrilor de instalaii electrice, a conductelor de instalaii, montarea tocurilor pentru tmplrie i vor fi executate de ctre muncitori calificai cu experien n executarea acestui tip de lucrri. Pe suprafeele de beton i beton armat se aplic 3 straturi: pri, grund i tinci. priul va avea grosimea de 3 mm i se va aplica manual sau mecanizat. Dup cel puin 24 de ore de la aplicarea priului la suprafeele de beton, se verific dac acesta este suficient de ntrit, iar suprafaa este suficient de rugoas, dup care se aplic grundul i apoi tinciul, astfel nct s rezulte o tencuial cu o grosime total de 20 mm. Tencuirea se execut ncepnd cu tavanul. Se execut racordrile n unghi i se tencuiesc pereii pn la nivelul podinii schelei. Gletul trebuie minuios depus, ndreptat i adus la o suprafa neted. Suprafaa finisat va fi lsat dreapt, netezit i liber de orice defecte, cu toate colurile verticale, drepte i finisate odat cu suprafaa pereilor adiaceni. Suprafeele din beton realizate cu cofraje de inventar nu se tencuiesc ci se rectific cu mortar de ciment. Rosturile de contracie se acoper cu pnz de rabi pentru a prentmpina apariia fisurilor. Tencuielile cu praf de piatr se execut prin aplicarea peste grund a unui amestec de var gras i praf de piatr, eventual pigmeni, la care se adaug ciment.
Proiect Tehnic Pag 163 / 229
SC CivilCAD SRL
g.12.3.2.2
Zugrveli
Aceste lucrri se vor executa numai dac au fost realizate i recepionate lucrrile destinate a le proteja (nvelitoare, streain, geamuri) sau a cror execuie ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalaii, tmplarii etc). g.12.3.2.3 Vopsitorii
Toate lucrrile vor fi realizate de muncitori calificai cu experien n utilizarea materialelor specificate i n realizarea acestui tip de lucrri. g.12.3.3 Pardoseli Prevederile acestui capitol se refer la tipuri de pardoseli specifice construciilor din domeniul hidroedilitar, i anume din beton simplu sau slab armat, turnate monolit, n cmpuri cu rosturi de maximum 2 cm, amplasate la 4 m distan sau din ciment sclivisit. g.12.3.4 Tmplrie i Dulgherie Prezentul capitol se refer la verificarea calitii, punerea n oper i recepia lucrrilor de tmplrie i dulgherie, pentru: - ui i ferestre din lemn, metalice sau mixte; - arpante, streini i lucarne din lemn. Lemnul de construcie trebuie s fie nefolosit i de cea mai bun calitate, bine fasonat, perfect uscat, fr guri sau crpturi, de dimensiuni mari, fr noduri sau alte imperfeciuni, cu suprafaa curat. Lemnul va fi prelucrat la dimensiunile cerute cu cel puin o lun nainte de utilizare. Dimensiunile nominale ale tmplriei sunt cel date n proiect. Fiecare fa fasonat poate s varieze cu 3 mm fa de dimensiunile nominale date. Lucrrile de dulgherie i tmplrie se vor ncheia i asambla cu un numr suficient de cuie de dimensiuni corespunztoare, astfel nct s suporte ncrctura i tensiunea la care sunt supuse. Lucrrile de crestare, mbinare, ncadrare etc. vor fi executate cu atenie. n cazul suprafeelor ce trebuie vopsite capul cuielor va trebui bine nglobat n suprafa iar uruburile vor fi bine nurubate n suprafa i golurile umplute cu filler. Grinzile, penele i stlpii de lemn vor trebui s fie ct mai lungi posibile. Acolo unde mbinrile nu se pot evita n grinzi sau pene, acestea vor trebui nndite n prelungire i asamblate cu buloane iar unde este posibil executate n punctele de rezemare. Dac nu se prevede altfel, crestarea va fi de dou ori grosimea elementului, presupunnd c lungimea adiacent a lemnului este continu. Panourile pereilor vor fi legate prin mbinarea lemnului cap la cap i mbinate pe lungime dac aceasta nu se poate realiza altfel ntr-o singur bucat. Dac nu se specific altfel toate deschiderile pentru ferestre i ui din perei vor fi prevzute cu buiandrugi de beton armat. Tmplria de lemn sau de metal gata confecionat, la sosirea pe antier va fi verificat de Antreprenor dac are certificat de calitate emis de Productor, dac corespunde cu prevederile din proiect i cu prevederile de produs i dac posed toate accesoriile de prindere, manevr.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Verificarea de la aliniatul precedent va avea n vedere ca produsul respectiv s ndeplineasc perfect funcionarea pentru care a fost prevzut n lucrare. Nu se admit nlocuitori fa de prevederea proiectului, dect numai cu avizul scris al Proiectantului. Lucrrile de tmplrie din lemn vor fi mbinate ct mai repede i pstrate i protejate conform cerinelor. Nu se vorncleia i nu vor fi mpnate sau mbinate, dect n momentul n care sunt cerute. Tocurile uilor, ferestrelor etc. vor fi mbinate cu cep i cu pene din lemn de esen tare, lipite i curate. nainte de a se trece la montarea tmplriei din lemn, aceasta va fi chituit, lefuit i se va aplica primul strat de vopsea care s protejeze lemnul n cazul contactului cu medii umede. Dup uscarea primului strat de vopsea tocul ferestrelor, al uilor exterioare sau interioare se poziioneaz n golul de zidrie folosindu-se pene de lemn. Tocul se va fixa n ghemele amplasate la cea. 50 cm una de alta pe vertical cu ajutorul uruburilor pentru lemn. Se va verifica cu ajutorul bulei de nivel orizontalitatea i verticalitatea ferestrelor sau a uilor, funcionarea cercevelelor sau a foilor dup care se strng complet uruburile. n rostul dintre zidrie i toc se va aplica un strat de etanare din vat mineral care va fi aezat uniform pe nlimea i limea tocului. Se va aplica apoi stratul de chit plastic la exterior i eventual la interior. Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat lipit cu bitum. Glafurile vor fi croite dintr-o singur bucat, depind lungimea ferestrei cu 6-8 cm pentru a se executa corect ntoarcerea pe vertical. Sub glaf se va aeza un strat de carton fixat n dibluri sau prins cu srm. Glaful va depi finisajul exterior cu 2-3 cm. Dup fixarea tmplriei se vor ndeprta toate penele, se umple spaiul ntre toc i zidrie cu mortar de ciment i se execut tencuiala pe conturul golului i apoi la pardoseal. Dup terminarea lucrrilor de finisaj se monteaz baghetele dintre cptueli i tencuial, se cur tmplria i geamurile pentru ndeprtarea urmelor de mortar. Se vor utiliza detergeni neagresivi pentru a nu afecta straturile de vopsea. Tmplria metalic se execut n ateliere specializate, se grunduiete i asambleaz i se monteaz pe antier. Finisarea final se face pe antier unde se monteaz i geamurile. Montarea tmplriei metalice se face numai de ctre echipe specializate. Scule necesare: metru, nivela cu bula de aer, maina de gurit, dalta, ciocan, urubelni, pil, bonfaier, aparat de sudur, cauciuc, paclu, pistol pentru aplicarea chitului. Montarea tmplriei metalice n perei se va face nainte de executarea tencuielilor i a pardoselii. Pentru fixare se las guri n zidrie n dreptul praznurilor. Tmplria metalic se poziioneaz corect n golul zidului i se fixeaz cu pene de lemn. Se verific verticalitatea cu nivela cu bula de aer, apoi se umplu gurile n dreptul praznurilor cu mortar de ciment. Dup ntrirea mortarului se ndeprteaz penele i se monteaz geamurile. Dup montarea geamurilor se umple spaiul dintre toc i zidrie cu mortar de ciment i se tencuiete conturul golului i pardoseala, apoi se vopsete tmplria. Se cur geamurile pentru ndeprtarea urmelor de mortar, utilizndu-se detergeni neagresivi. g.12.3.5 Geamuri Geamurile aduse pe antier se vor verifica sub aspectul dimensiunilor i calitii materialelor prevzute n documentaia de execuie. Materialele vor fi puse n lucrare numai dac sunt nsoite de certificate de calitate, iar materialele corespund calitativ.
Proiect Tehnic Pag 165 / 229
SC CivilCAD SRL
Nu se admite s se pun n lucrare geamuri sparte, fisurate sau zgriate. 3.3.2.7 Feronerie Toate prile mobile ale componentelor de tmplrie trebuie fixate cu spaii de toleran egale de jur mprejurul pieselor. Balamalele i celelalte accesorii trebuie perfect aliniate pentru ca s se potriveasc perfect n montur fr zgomot. uruburile pentru fixarea feroneriei vor fi din acelai metal ca i aceasta. La finalizarea lucrrilor toat tmplria va fi ajustat i feroneria uns i totul va fi n perfect ordine. Feroneria detaabil, cu excepia balamalelor, va fi ndeprtat pentru o ultim vopsire i va fi montat la loc pentru predare. ncuietorile vor fi montate acolo unde se prevede n desene. Toate uile exterioare vor avea trei chei, iar cele interioare dou. Toate ncuietorile i prile mobile, vor fi unse i lsate n perfect ordine iar cheile vor fi marcate. Uile din lemn vor fi prevzute cu un model avizat de ncuietori i zvoare cu mner metalic. Suplimentar uile duble vor fi prevzute pe una din fee cu zvoare fixate att n partea superioar ct i n cea inferioar. g.12.3.6 Lucrri de Izolaii la Fundaii, Zidrii, Pardoseli, Planee g.12.3.6.1 Hidroizolaii Orizontale la Fundaii La construciile fr subsol se proiecteaz o hidroizolaie orizontala att la pereii exteriori cit si la pereii interiori. Hidroizolatiile orizontale pot fi: - rigide - elastice Hidroizolatiile rigide se prevd pentru a mpiedica migrarea umiditii prin capilaritate n pereii structurali din zidrie portant. Acest tip de hidroizolaii se execut din mortar de ciment cu adaosuri impemneabilizatoare i asigur o legtur ntre peretele structural i elementul de care acesta se hidroizoleaza cel puin la fel de rezistent cu un rost orizontal curent al zidriei. Hidroizolaia orizontal sub perei se prevede pe toat grosimea peretelui la o nlime de minim 30 cm de la cota trotuarului i poate fi alctuit din dou straturi de carton bitumat CA 400 lipite cu dou straturi de bitum IB 70 - 95C. g.12.3.6.2 Hidroizolaii Verticale la Perei
Hidroizolaia vertical a pereilor la construciile ngropate, semi-nmgropate sau cu subsol se aplic pe toate suprafeele care sunt n contact cu pmntul i care nu sunt impermeabile la ap. Structura hidroizolaiei este aceeai cu hidroizolaia orizontal de la fundaii. Racordarea la partea superioar a hidroizolaiei peretelui cu aceea a soclului se face dintr-un strat de pnz bitumat A 45 sau A 35, un strat de carton bitumat cu CA 400 lipite cu mas bituminoas cu punctul de nmuiere peste 85C. Protecia hidroizolaiei verticale se face, dup caz, cu zidrie de 1/2 crmid cu mortar x 100 Z. g.12.3.6.3 Hidroizolaii la Pardoseli
Hidroizolaia pardoselii ncperilor amplasate peste cota 0.00 se va prevedea din pnz sau estur bitumat PA 55, PA 45, n dou straturi lipite cu mastic de bitum IB 78 - 95 cu 1,5 kg/m2 la fiecare strat i un start de carton CA 400, lipit cu mastic de bitum pe amorsa din soluie sau emulsie de bitum pe o amorsa din soluie sau emulsie de bitum minimum 300 g/m2.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Hidroizolaia pardoselilor acestor ncperi se va ridica cu minim 30 cm pe perei i stlpi interiori. Hidroizolaia orizontal la nivelul inferior se va aplica pe betonul de egalizare peste o ap din mortar de ciment. Se admite nlocuirea hidroizolatiei orizontale cu un strat de pietri sub pardoseal pentru ntreruperea capilaritii. n execuia hidroizolatiei se vor avea n vedere urmtoarele msuri privind: - stratul suport; - amorsajul; - hidroizolaia propriu-zis. Hidroizolaia la fundaii se realizeaz cu foi de carton bitumat croite cu limea fundaiei respective avnd grij ca la ntreruperea lucrului capetele i marginile foilor s fie lipite. Petrecerile ntre foile bitumate se vor executa pe o lime de 7 -10 cm, n lungul foilor. Straturile hidroizolatiei nu trebuie s prezinte dezlipiri la umflturi, poriuni nelipite n cmp. Masticul bituminos trebuie ntins uniform pentru a asigura o lipire perfect. g.12.3.6.4 Hidroizolaii la Bazine i Rezervoare
Hidroizolaia contra infiltraiilor la construcii subterane i supraterane cu rol de depozitare a apei, va fi prevzut la partea inferioar a structurii de rezisten. Construciile subterane vor fi prevzute dup caz cu hidroizolaii contra umiditii terenului sau a apelor cu presiune. Hidroizolaia interioar se va stabili n funcie de grupa de fisurare a construciei de modul de aciune al apei depozitate i de presiunea acesteia astfel: - la construcii de depozitare ape stagnante din grupa I i II de fisurare se va prevedea o tencuial impermeabil n grosime de 3 cm aplicat n dou straturi, vopsit cu dou sau trei straturi de soluie sau emulsie de bitum. Se recomand ca vopsirea s se fac pe tencuiala proaspt, nainte de terminarea procesului de priz Se poate admite aplicarea aceleai hidroizolaii i la grupa II de fisurare, dac este asigurat verificarea anual i repararea acesteia. - la construciile ce depoziteaz apa n micare (sub agitaie) indiferent de gradul de fisurare, hidroizolaia va fi alctuit dintr-o amorsare cu emulsie sau soluie bitumat minimum 300 g/cm2, straturi de pnz sau estur bitumat n funcie de presiunea interioar a apei plus un strat de carton bitumat CP 400 lipite cu mastic de bitum minimum 1,5 kg/m2 i un strat de protecie din tencuial de ciment armat minimum 3 cm grosime. Hidroizolaiile sau proteciile suprafeelor exterioare se vor executa dup verificarea probei de etaneitate care se va face prin umplerea cu ap a recipientului. Pe suprafaa exterioar a pereilor se va prevedea o hidroizolaie rigid din tencuial impermeabil sau cu aditivi impermeabilizatori n grosime de minimum 3 cm vopsit n 2 - 3 straturi emulsie sau soluie de bitum 600 g/m2. Pe suprafaa orizontal a betonului de egalizare se va prevedea hidroizolaie bituminoas mpotriva umiditii pmntului. La toate interseciile de planuri, scafe, muchii verticale i orizontale, se va prevedea un strat suplimentar de pnz sau estur bitumat de 50-100 cm lime. La strpungeri se va prevedea continuitatea hidroizolaiei pe elemente de strpungere n funcie de diametrele conductelor i de tipul hidroizolatilor. Strpungerile apropiate cu distan dintre exterioarele acestora mai mic de 50 cm, se vor grupa prin sudarea acestora de o plas de oel.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
g.12.3.6.5
Hidroizolaii Speciale
Pentru etanarea diferitelor construcii subterane mpotriva infiltraiilor, se vor prevedea hidroizolaii moderne alctuite din produse speciale care se aplica pe suprafeele interioare (radiere si perei laterali). Aceste izolaii conin substane active care provoac o reacie catalitica n porii si tuburile capilare ale betonului. Aceste produse genereaz formaiuni cristaline, fibroase n masa betonului, fcndu-l etan la aciunea apei din orice direcie. Prin folosirea acestor substane de izolare hidrofuga se confer betonului o etanare si impermeabilitate necesara proteciei otelului beton ct si a conductelor de instalaii existente la interior. g.12.3.6.6 Lucrri pentru Realizarea Stratului Termoizolant la planee
Acest capitol cuprinde specificaii pentru lucrrile de execuie a stratului termoizolant la terase, acoperiuri, planee, executat cu polistiren celular tip PEX in grosime de 3,6 cm (2,4 cm) grosime totala 60 mm (48 mm) aezat pe orizontala sau nclinat pana la 7% si PFL moi de tip S, B, B. Lucrrile se vor executa conform C 191 - 85 - Instruciuni tehnice pentru izolarea termica a acoperiurilor cldirilor de locuit si social - culturale i C107 - 82 - Normativ pentru proiectarea si executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri. Materialele necesare executrii termoizolaiei trebuie sa corespunda normelor in vigoare, respectiv:. - polistiren celular - STAS 7461 - 70. - bitum STAS 7064 - 73 - mortar M100 - plasa sudat din STMB 0 3 mm 4 mm. - suspensie de bitum filerizat STAS 558 - 71. Materialele termoizolante se livreaz nsoite de certificate de calitate care trebuie sa confirme caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor. Se interzice punerea in opera a materialelor termoizolante degradate, datorita depozitarii sau transportrii defectuoase. Placa suport din beton trebuie sa ndeplineasc condiiile din STAS 2355 / 3 - 75. Stratul de amorsare i stratul de difuzie sub bariera contra vaporilor si bariera contra vaporilor se vor executa conform Normativului C 112 -80. In timpul execuiei se va verifica corespondenta dintre materialele utilizate, alctuirea straturilor si prevederile proiectului. Lucrrile de montare a plcilor termoizolante se vor executa pe poriuni ce pot fi acoperite in aceeai zi cu cel puin un strat al hidroizolaiei, pentru a nu rmne expuse la precipitaii. Pentru acelai motiv muncitorii vor avea la ndemn in tot timpul lucrului folii de polietilena, prelate pentru protejarea termoizolaiei, iar montajul plcilor se va face ntotdeauna ncepnd de la coama spre streain sau dolie. Plcile termoizolante se aplica pe bariera contra vaporilor (plcile de polistiren) prin lipire continua. Plcile termoizolante se aeaz alturat, cu rosturile strnse.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Plcile termoizolante (polistiren) care sunt sensibile la bitum cald, se recomanda sa fie puse in opera sub forma de panouri caerate cu folie bitumata lipita cu mastic bituminos pe una din fetele plcii care va constitui si primul strat al hidroizolaiei. Peste stratul de termoizolaie se va turna o sapa din mortar de ciment M100-T de 3 cm grosime cu o plasa sudata de STNB 3 mm cu ochiuri de 20 x 20 cm, avnd rosturi de dilatare executate conform normativului C112-80. apa proaspta va fi la rndul ei protejata contra precipitaiilor atmosferice pana la ntrirea ei. Circulaia pe sapa suport se va face numai dup suficienta ei ntrire si numai cu mijloace care nu duc la deteriorarea ei. Hidroizolaia se aplica direct pe stratul suport din M100-T care trebuie sa ndeplineasc condiiile de planeitate (sub dreptarul de 3 m lungime sa nu fie denivelri mai mari de 5 mm). Nu se admite ca suprafaa suport sa prezinte contrapante. Lucrrile de tinichigerie, jgheaburi, burlane, anuri etc, se vor executa conform STAS 2389-77 si din normativul de nvelitori C37-79. g.12.3.6.7 Verificarea Lucrrilor de Termoizolaii
Controlul pe timpul execuiei se va efectua de ctre Antreprenor prin orgarfele de control tehnic de calitate, precum si de ctre Beneficiar in conformitate cu legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcii, urmrindu-se si consemnndu-se in procesul verbal de lucrri ascunse. ndeplinirea condiiilor de calitate a suportului (sa fie curat, uscat, sa nu prezinte denivelri si asperiti). Calitatea termoizolatiei cu rosturi strnse intre placi, grosimea si tratarea punilor termice, canale de ventilare. Materialele necorespunztoare se vor nlocui si lucrrile gsite necorespunztoare in timpul controlului se vor reface. La recepia obiectului se vor analiza constatrile consemnate in caietul de dispoziii de antier de ctre organele de control in timpul execuiei. g.12.3.6.8 Verificarea Calitii Lucrrilor de Hidroizolaii
Lucrrile de izolaii fiind lucrri ascunse, calitatea lor se va verifica pe msura executrii lor, ncheindu-se procese verbale din care s rezulte c au fost respectate urmtoarele: - calitatea suportului - rigiditate, aderen, planeitate, umiditate; - calitatea materialelor hidroizolatoare; - poziionarea i ancorarea n beton a pieselor de strpungere sau rost; - calitatea amorsajului i lipirea corect a fiecrui strat al hidroizolaiei (suprapuneri, decalri, racordri); - etapele i succesiunea operaiunilor; - strngerea flanelor i platbandelor de strngere aferente strpungerilor i rosturilor. Hidroizolaia se verific vizual dac ndeplinete urmtoarele condiii: - straturile hidroizolaiei sunt lipite uniform i continuu cu mastic de bitum, fr zone nelipite; - panta ctre gurile de scurgere este conform proiectului fr stagnri de ap;
Proiect Tehnic Pag 169 / 229
SC CivilCAD SRL
- este continu i nu prezint umflturi; - racordarea cu elementele de strpungere, la rosturi i la guri de scurgere asigur etaneitatea perfect; - protecia este asigurat conform prevederilor din proiect; - protecia hidroizolaiei verticale la atice, racorduri, strpungeri este aderent i fr deplasri.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
g.13.2 Caracteristici si conditii g.13.2.1 Piatra brut/ bolovani de ru pentru zidria din piatr Materialele principale de construcie se vor procura din sursele aflate la distana cea mai mic fa de antier. Piatra brut se va aproviziona din cariere aflate n zon. Piatra de construcii este format din roci metamorfice (calcare, gnaise, micaisturi i isturi sericito cloritoase cu granit), iar calitatea acesteia este confirmat prin studiul geotehnic anexat la proiectui tehnic Vol. I. Descrierea general a lucrrilor. Piatra brut i bolovanii de ru trebuie s provin din roci fr urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau mecanic, trebuie s fie omogene n ceea ce privete culoarea i compoziia mineralogic, s aib o structur omogen compact.
Caracteristicile mecanice ale pietrei brute, pentru zidrie
Nr. crt.
0
Unitate de msur
2
Condiii de accesibilitate
3
1 2 3
Rezistena la compresiune pe epruvet, n stare uscat (min.) Rezistena la nghe dezghe coeficient de gelivitate la 25 cicluri de piatr spart (max.) Coeficient de nmuiere pe epruvete (min.)
N/m % %
80 0,3 25
Forma pietrei brute (bolovanilor de ru) este neregulat, avnd dimensiunea minim de cel puin 100mm i o greutate care nu trebuie s depeasc 25kg pentru a putea fi manevrat manual. Dimensiunile medii ale pietrei brute sunt: lungime 250mm nlime 120mm coada 200mm
Forma i dimensiunile pietrei brute pentru zidrie
Nr. crt.
0
Caracteristici
1
Condiii de accesibilitate
2
1 2 3 4
un trunchi de
Pietrele vor avea o fa vzut destul de mare, cu muchiile de minim 15 cm, muchia cea mai lung neputnd fi mai mare dect 1,5xdmin. Materialele propuse de constructor sunt supuse ncercrilor preliminare de informare i ncercrilor de reet definitiv. ncercrile primare de informare sunt executate pe eantioane de materiale provenind din fiecare surs (balastier, carier sau fabric) propus de antreprenor.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Materialul
1
ncercarea, sau carac- Metoda, teristicile care se veri- conform STAS fic
2 3
Rezistena la comprePIATRA BRUT 730-84 siune (pentru zidrie de Rezistena la piatr) 730-84 nghe dezghe
ncercri obligatorii dac cantitatea este peste 100 m3 ncercri obligatorii dac cantitatea este peste 100 m3
Rezultatul ncercrilor trebuie s fie conform specificaiilor din prezentul caiet de sarcini. Nu sunt admise alte tolerane, n afara celor fixate n prezentul caiet de sarcini. g.13.2.2 Agregatele Naturale Agregatele naturale pentru prepararea betonului i mortarului se aprovizioneaz din cariere autorizate i se transport pe distana de 45 km pn la staia de preparare. Acestea trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer sau nghe. Ele trebuie s aib granulaia i proporia impusa de marca betonului. Agregatele trebuie s fie inerte din punct de vedere chimic i s nu conduc la efecte duntoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului. Nisipul trebuie s fie aspru la pipit. Din punct de vedere al coninutului de impuriti agregatele trebuie s respecte prevederile din tabelul urmtor (extras din STAS 4606/80).
Agregate Continutul de impuritati
Nr. crt.
0
Specificaie
1
1 2 3 4 5 6 7 8 Nr. crt.
0
Corpuri strine: - resturi animale i vegetale - pcur i uleiuri Pelicul de argil sau alt material aderent pe granulele agregatelor care ar putea s le izoleze de liant Mic, % max. Crbune, % max. Humus (culoarea soluiei de NaOH) Argil n buci, % max. Pri levigabile, % max. Sulfai sau sulfuri
Tabelul 8
nu se admit nu se admit
Caracteristici
1
1 2 3 4 5
Densitate aparent, Densitate n grmad n stare afnat i uscat, Porozitate aparent, Volum de goluri n stare afnat :- nisip, - pietri, Rezistena la strivire: - n stare saturat,
kg/mc kg/mc % % % %
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Nr. crt.
0
Caracteristici
1
6 7
- n stare uscat, max. % Coeficientul de nmuiere dup saturare, min. Rezistena la nghe expr. n pierderea fa de masa % iniial,max.
15,0 0,8 10
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor pentru mortare i betoane trebuie s ndeplineasc condiiile admisibile din tabelul 8 (extras din STAS 4606/80). Aprovizionarea se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare. Depozitarea agregatelor se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi pstrate n condiii care s le fereasc de mprtiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. Laboratorul executantului va ine evidena calitii agregatelor dup cum urmeaz: un dosar cu toate certificatele de calitate emise de furnizor, n cazul procurrii de la balastiere centralizate; Registru pentru ncercri la agregate pentru rezultatele determinrilor efectuate de laborator. Controlul calitii se face conform STAS 4606-80 (parte levigabil, humus, corpuri strine, umiditatea), STAS 730-84 (echivalentul de nisip, piatra brut). g.13.2.3 APA Apa pentru prepararea betonului i mortarului, trebuie s fie ct mai curat, fr sruri minerale dizolvate, nmol, resturi bituminoase etc. Aceasta poate proveni din diverse sursele locale (izvoare naturale), n condiiile tehnice conform STAS 790-84, metodele de determinare a caracteristicilor fiind reglementate prin acelai STAS. n timpul utilizrii pe antier se va evita ca apa s se polueze cu detergeni, materii organice, uleiuri, combustibili, argile, etc. Caracteristicile fizico-chimice ale apei utilizate pentru prepararea betoanelor i mortarelor sunt date n tabelul de mai jos ( extras din STAS 790-84).
Caracteristicile fizico-chimice ale apei
Nr. crt.
0
Unitate de msur
2
Condiii de admisibilitate
3
1 2 3 4 5 6 7
Coninutul total n sruri, Sulfai, Substane organice, Cloruri, Azotai, Magneziu, Materii n suspensie,
g.13.2.4 Cimentul Cimentul trebuie nsoit de o foaie de expediie, care s cuprind elemente privind condiiile i data livrrii i un certificat de calitate. De asemenea expeditorul trebuie s mai menioneze denumirea i categoria cimentului i caracteristicile chimice ale acestuia. Cimentul livrat n saci trebuie controlat dac pe ambalaj sunt imprimate urmtoarele: denumirea fabricii, felul cimentului cu indicarea standardului, categoria cimentului i greutatea net.
Proiect Tehnic Pag 174 / 229
SC CivilCAD SRL
Depozitarea cimentului se va face n ncperi nchise, n magazii de lemn, iar pardoseala va fi ridicat cu cel puin 30 cm deasupra nivelului terenului. Sacii se vor aeza n stive, avnd o distan de 30 cm de la pereii exteriori. Durata depozitrii nu trebuie sa depeasc termenul de garanie prescris de productor pentru tipul de ciment utilizat. Cimentul rmas n depozit peste termenul de garanie sau pstrat n condiii improprii va putea fi ntrebuinat numai dup verificarea strii de conservare i a rezistentelor mecanice. Mrcile betonului folosit la lucrrile propuse, precum i clasele de rezisten corespunztoare sunt redate n tabelul 10:
Indicativ C 140-86 Marca betonului B150 Tabelul 10 Indicativ NE 012-99 Rezistenta la compresiune a betonului fck cil 8 fck cub 10 Clasa betonuClasa betonului lui Bc10 C8/10
unde : fck cil rezistena caracteristica la compresiune a betonului la 28 zile (clasa betonului) determinata pe cilindri fckcub rezistena caracteristic la compresiune a betonului la 28 zile (clasa betonului) determinat pe cuburi Cimenturile folosite pentru betoane vor respecta prevederile standardelor n vigoare. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment: ciment I 32,5 SR 388:1995 (ciment Portland); ciment SR II / A-S 32,5 SR 3011:1996; ciment SR II / A-V 32,5 SR 3011:1996; ciment SR II / B-S 32,5 SR 3011:1996
Domeniul de utilizare a tipurilor de ciment.
Nr. crt.
0
1 2 3
Mortar pentru zidrie si tencuial marca M100Z Mortar pentru completarea rosturilor M100T Beton marca C8/10
SR II / A-V 32,5 SR 3011:1996 SR II / B-S 32,5 SR 3011:1996 SR II / A-V 32,5 SR 3011:1996 SR II / B-S 32,5 SR 3011:1996 SR II / A-S 32,5 SR 3011:1996
n ceea ce privete caracteristicile mecanice, fizice, chimice i criteriile de conformitate, cimenturile care se
folosesc trebuie s satisfac condiiile artate n standardele SR 388:1995 i SR3011:1996. Condiiile tehnice de livrare i control ale cimenturilor trebuie s corespund prevederilor standardelor n vigoare. n timpul transportului, manipulrii i depozitrii pe antier, cimentul va fi ferit de umezeal i impurificare cu corpuri strine. Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei certificatului de calitate i dup verificarea capacitii libere de depozitare destinate tipului respectiv de ciment. Durata de depozitare nu va depi 45 zile de la data livrrii de ctre productor. Cimentul rmas n depozit peste 45 zile de la data livrrii va putea fi ntrebuinat numai dup verificarea strii de conservare.
Proiect Tehnic Pag 175 / 229
SC CivilCAD SRL
Cimentul alterat va fi evacuat fiind interzis folosirea lui la prepararea betoanelor sau mortarelor. Controlul calitii se va face conform prevederilor standardelor: SREN 196-1/95; SREN 196-3/95 (Determinarea timpului de priz i a constanei de volum); SREN 196-7/95 (Metode de prelevare i pregtire a probelor de ciment). g.13.2.5 Alte materiale Celelalte materiale vor fi achiziionate de la furnizori autorizai, verificate de ctre antreprenor printr-o examinare vizual, ca i prin cercetarea certificatelor de garanie ale furnizorului.
g.14.1.1 Pregtirea materialelor Agregatele naturale grele trebuie s provin din roci stabile nealterabile la aer, ap sau nghe. Ele vor fi expediate n mijioace de transport curate i bine nchise, pentru evitarea pierderii particulelor fine. Agregatele trebuie depozitate pe platforme curate, separat pe sorturi i n condiii care s Ie fereasc de impuriti. La aprovizionarea cu agregate i la aezarea lor pe sortimente trebuie s se in seama de dimensiunile standardizate ale granulelor, dup cum urmeaz: nisip 0,2-7,0 mm pietri i piatr spart 7,0-70 mm bolovani i piatr spart peste 70 mm. Agregatele nu trebuie s aib un coninut de mic de peste 1% i de argil de 1%. Forma granulelor trebuie s fie coluroas, pentru o mai bun nchegare a preparatelor i mortarelor. Piatra brut de carier care se procur trebuie livrat cioplit din gros. Pentru prepararea mortarului pe baz de ciment nisipul trebuie s fie curat i uor lucrabil, fiind interzis folosirea nisipului cu impuriti.
Proiect Tehnic Pag 176 / 229
SC CivilCAD SRL
Apa ce se folosete trebuie s fie limpede, fr miros i cu reacie neutr. Prepararea propriu - zis a mortarului se va face n staii necentralizate, de unde se va transporta cu autovehicule la locul de punere n oper. La staia de betoane se va afia reeta corespunztoare. g.14.1.2 Prepararea i transportul mortarelor de la staia de preparare la locul de punere n oper Prepararea mortarului se face n instalaii necentralizate i se transporta la locul de punere n oper cu autobetoniere sau cu autobasculanta pe distana 5 km. Mortarul trebuie s fie bine amestecat; frmntat cu mna el trebuie s formeze un cocolo uor umezit care s nu curg printre degete. Pentru anumite folosiri ca: mortare pentru reluri, mortare pentru protecii, etc., reprezentantul beneficiarului poate s admit i alte consistene. Mortarul trebuie folosit imediat ce a fost preparat. Nu se admite folosirea mortarelor uscate a celor care ncep s fac priz, sau amestecarea lui cu mortar proaspt. Se vor verifica n laborator n epruvete, potrivit standardelor n vigoare: densitatea i complexitatea conform STAS 414 / 1991 rezistena la compresiune, ntindere, ncovoiere conform STAS 1275 / 1988 i STAS 1759 / 1988 rezistena la nghe i la dezghe conform STAS 3519 / 1976. Mortarul trebuie s respecte Instruciunile tehnice pentru compoziia i prepararea mortarelor pentru zidrie i tencuial incluse in C17 - 82. Dozajele uzuale pentru mortarele de zidrie M100Z fr adaos de var, care pot fi utilizate fr ncercri preliminare (n cazul folosirii nisipurilor naturale) sunt: ciment ( SR II / A S; 32,5 SR 3011:1996 ) 324 kg nisip 0 3 mm 0,720 m3; 3 7 mm 0,480 m3 cu respectarea STAS 1 667-76. La prepararea mortarelor se vor folosi malaxoare cu amestecare forat sau betoniere cu cdere liber. Ordinea de introducere a componentelor este urmtoarea: la nceput se introduce o parte din ap, apoi componentele solide, dup malaxarea acestora se adaug apa necesar obinerii consistenei cerute. Durata de amestec dup introducerea ultimului component va fi de minim 60 secunde. g.14.1.3 Punerea n oper a materialelor. Executarea zidriei din piatr brut de carier i bolovani de ru cu mortar de ciment. Piatra se va procura din cariere aflate in zona. nainte de a ncepe execuia pieselor proiectate se vor verifica: terenul de fundaie, dimensiunile n plan ale lucrrilor i cotele de nivel ale spturilor. Adncimile de fundare i ncastrare sunt obligatorii. Ele pot fi modificate, cu avizul proiectantului, n cazul n care la execuie se constat ca natura terenului difer de cea prevazut n proiect. n cazul c terenul este necorespunztor se poate mri adncimea de fundare sau de ncastrare sau se poate executa din blocuri de piatr - dac exist la faa locului, un pat de fundaie care s poat prelua sarcinile respective. Dac n timpul execuiei se ajunge la roca masiv, compact, dur sau foarte dur, adncimea de fundare se poate reduce numai cu avizul proiectantului.
Proiect Tehnic Pag 177 / 229
SC CivilCAD SRL
Pietrele sau bolovanii de ru se vor lucra din gros cu ciocanul, dndu-li-se o form potrivit. La piatra folosit pentru feele vzute ca parament aval, coronament, deversor, aripi i radiere, precum i la zidurile de conducere, li se va executa o cioplire n plus, pentru a rezulta forme mai regulate. Pietrele se vor aeza pe un strat de mortar de ciment, una lnga alta, astfel nct rosturile dintre ele s fie mai mici de 2 - 3 cm. Pentru a nu se crea goluri n zidrie, pietrele vor fi nglobate n mortar. n vederea uniformizrii transmiterii sarcinilor, este necesar ca cel puin la fiecare doi metri nlime s se introduc un rnd sau dou de pietre ct mai regulate. Pietrele din acelai rnd se vor alege astfel nct s nu aib toate aceeai nlime. Pietrele cu coada mai lung dintr-un rnd trebuie s alterneze cu cele cu coada mai scurt din alt rnd, iar rosturile verticale trebuie esute. Pietrele se vor aeza astfel nct n nici un punct s nu se ntlneasc mai mult de trei rosturi. Rosturile nu trebuie poziionate ntr-o linie vertical. La executarea zidriei piatra de carier i bolovanii de ru se vor folosi amestecat, pentru a se asigura o mai bun legare a zidriei. nainte de punerea n oper pietrele vor fi curate de resturi de pmnt, vegetale sau muchi, prin splare cu peria de srm i cu ap. Dac pietrele vin curate de la carier, ele vor fi udate nainte de zidire. Pietrele se ndeas n mortar cu maiul de lemn sau cu ciocanul, iar ndesarea materialului n rosturi se face cu mistria. nainte de ntindere, mortarul transportat cu targa se amestec din cnd n cnd. Permanent se verific dimensiunile construciei, verticalitatea sau nclinarea paramenilor. ntreruperea zidriei n timpul execuiei, la sfritul zilei de lucru sau pe o perioad mai lung de timp se va face n trepte. Zidria ntrerupt va avea fee neregulate, cu pietre de legtur mult ieite n afar. La reluarea lucrului, feele zidriei vor fi splate cu jet de ap, cu peria de srm sau chiar buciardate. Nu se va aterne ap de ciment peste feele zidriei, ci se vor executa rosturi. Pe paramentul amonte al lucrrilor transversale se va executa o hidroizolaie n dou straturi de bitum filerizat. Executarea barbacanelor este obligatorie. Acestea se execut din tuburi PVC cu diametrul de 200 mm, cu diametrul de 300 500 mm la lucrrile transversale i cu diametrul de 100 mm la zidurile de conducere ale radierelor, la distanele prevzute pe plaele de execuie. g.14.1.4 Finisarea lucrrilor executarea rostuielilor Feele vzute ale zidriei vor avea rosturi piuite pn la 3 cm adncime, dup care ele se spal cu ap, se completeaz cu mortar special i se netezete mortarul cu fierul de rostuit. Mortarul pentru rostuire se prepar din nisip cu granule de pn la 3 mm i cu un dozaj de 387 kg ciment/1mc. Rostuirea zidriei pe paramentul amonte se va realiza concomitent cu nlarea construciei, justificat de producerea unor eventuale colmatri care ar putea fi provocate de viiturile toreniale din timpul execuiei. Pe celelalte fee rostuirea se poate face n zilele urmtoare construirii. n timpul ariei i a ploilor nu se execut rostuirea; dac este nevoie s se executate n aceste condiii, atunci se iau msuri de protecie folosindu-se prelate, panouri de acoperire din scndur, etc. Dac imediat dup rostuire se produce insolaie, zidria i suprafaa finisat va fi protejat cu prelate sau rogojini.
Proiect Tehnic Pag 178 / 229
SC CivilCAD SRL
Dup terminarea lucrrilor este obligatorie umplerea cu pmnt a spaiilor dintre ziduri i versanti. De asemenea, vor fi strnse toate materialele neutilizate, iar resturile rezultate n urma executrii lucrrilor vor fi depozitate in aterisamentele pragului si barajelor. Verificat, Intocmit, Ing. Adrian BONDOC
SC CivilCAD SRL
Utilajul funcioneaz lent i nu are emisie de zgomot g.15.2 Informaii referitoare la funcionarea instalatiei g.15.2.1 Modul de funcionare Solutia de hipoclorit stocata in rezervor este injectata in conducta de apa prin lancea de injectie montata pe furtunul conectat la pompa dozatoare. Pompa este autoamorsanta si prin intermediul lancei de aspiratie, aspira solutia si o dozeaza in conducta de apa epurata. Lancea de aspiratie este telescopica si are un senzor cu doua nivele. Primul nivel este de avertizare. La atingerea acestui nivel pe tabloul electric se aprinde un bec galben de avertizare. La atingerea nivelului minim doi, pompa de dozare este oprita si se afiseaza avarie. Pompa de dozare are doua posibilitati de reglaj pentru debit, prin varierea cursei membranei si prin varierea frecventei impulsurilor. Prin traductorul de clor rezidual in regim automat se regleaza frecventa impulsurilor si beneficiarul in functie de consumul de clor activ regleaza cursa astfel ca sa se asigure clorul rezidual dorit in conducta de apa filtrata. Furnitura cuprinde si sistemul de montaj al senzorului de clor. Acest dispozitiv se poate monta pe perete sau pe un alt suport ales de beneficiar in asa fel ca prin intermediul unui furtun de 6x4 mm,apa filtrata din conducta sa ajunga in suportul senzor si sa fie evacuata in canalizare. Pentru ca senzorul de clor sa indice valori corecte este nevoie sa se asigure o curgere uniforma de apa prin suportul senzorului. Aceasta se regleaza cu ajutorul robinetului de pe suport. NU SE ADMITE BLOCAREA CURGERII APEI PRIN SUPORT SAU CREAREA DE PRESIUNE MAI MARE DE 1 BAR PE SENZOR. Sonda transmite un semnal la traductorul senzorului care va conduce pompa de dozare in domeniile selectate in asa fel ca clorul rezidual sa fie in limitele stabilite. Pentru legatura intre traductor si pompa de dozare furnitura contine un cablu de semnal universal cod.1001302 tip PROMINENT avind lungimea de 10ml. Mufa cablului de semnal universal se introduce in pompa de dozare la racordul corespunzator de semnal extern. La pornirea instalatiei este nevoie ca in sonda de clor rezidual sa fie introdus electrolitul care face parte din livrare. Instalatia lucreaza in regim automat numai umplerea rezervorului se face manual. Locul de montaj al intregului echipament trebuie sa fie ferit de inghet.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
g.15.2.2 Descrierea organelor de comand Instalatia funcioneaz n regim de lucru automat. Indicarea postului de lucru susceptibil de a fi ocupat de operator. Operatorul va sta in incinta containerului Statiei de tratare. g.15.2.3 Instruciuni pentru ncercri i reglare Dupa montarea completa in container a instalatiei, se va porni instalatia in regim manual si se vor efectua reglajele necesare functionarii corecte. Se va urmarii functionarea corecta a pompei de dozare. Se vor efectua probe de laborator la apa filtrata. Se va urmari functionarea instalatiei de dozare hipoclorit pentru clor rezidual comandata de senzorul de clor. Dupa ce au fost efectuate toate reglajele necesare functionarii corecte a echipamentelor, se va trece la exploatarea in regim automat. g.15.2.4 Modaliti de oprire a ET Instalatia de dozare hipoclorit de sodiu se opreste accidental cand intra in avarie. g.15.2.5 Instruciuni de exploatare n regim normal i accidental Regimul normal consta in functionarea statiei de tratare la parametrrii optimi, adica asigurand un debit de apa potabila de 36 mc/h. Personalul de exploatare va primi in scris conditiile si modul de exploatare a echipamentelor. Instalatia lucreaza in regim automat deci nu este nevoie de personal permanent de exploatare. O data pe zi se va verifica si daca este cazul se completeaza rezervorul de hipoclorit. Personalul trebuie sa fie clinic sanatos si sa detina carnet de sanatate. In caz de avarie se va exploata instalatia manual in aceste conditii pesonalul de exploatare va fi in permanenta pentru a deservi functionarea echipamentelor. g.15.2.6 D9 Informaii referitoare la aplicaiile care sunt interzise Orice aplicaie n afar de funcia pentru care este destinat echipamentul sunt interzise g.15.2.7 Instruciuni referitoare la echipamentul de protecie individual care trebuie utilizat i instructajul asociat Operatorii pentru exploatarea i mentenana acestei instalatii necesit echipament individual special de protecie : manusi, cizme de cauciuc, sort de cauciuc si ochelari de protectie. Instructajul de securitate pentru exploatare i mentenan, se face periodic la toi operatorii de ctre benefeciarul echipamentului. Instructajul va conine prevederile prezentei cri tehnice i va fi completat de ctre beneficiar cu toate msurile considerate necesare pentru evitarea oricrui pericol de accidentare. g.15.2.8 Regimul de lucru a ET Echipamentul va funciona conform programului stabilit de utilizator.
Proiect Tehnic Pag 181 / 229
SC CivilCAD SRL
g.15.3 Informaii despre mentenan g.15.3.1 Natura i frecvena verificrilor Pentru functionarea corespunzatoare a produsului este obligatoriu respectarea unui program de intretinere si revizii. Zilnic se verifica: - functionarea pompei Saptaminal se verifica : - reglajul dozarii hipocloritului Semestrial se verifica si se executa urmatoarele operatii: - revizia totala a tuturor echipamentelor - starea pompei Se recomanda ca revizia totala sa fie executata de catre firma furnizoare de echipamente, sau sub asistenta tehnica a acestuia. Revizia pompei se face conform instructiunilor din cartea tehnica ale acesteia. g.15.3.2 Instruciuni referitoare la aciunile de mentenan i reparaii care necesit cunotine tehnice i calificri specifice (personal competent) Pentru meninerea n stare bun a utilajului se prevd urmtoarele cicluri de reparaii : Trimestrial se verific urmtoarele : - integritatea elementelor de fixare - starea organelor de asamblare Verificarea si reetalonarea aparatelor de masura la termenele prevazute (la 3-4 ani o data). g.15.3.3 Instruciuni pentru localizarea defectelor remedierea lor i instruciuni pentru repornirea dup o intervenie Masuri ce se impun in caz de avarie Avarie provocata de pana de curent. In acest caz nu functioneaza pompa de dozare, deci nu functioneaza instalatia. Dupa terminarea penei de curent la repornirea echipamentelor se vor urmari parametrii statiei sa fie cele de dinaintea penei de curent: -functionarea si reglarea pompei de dozare Avarie din cauza defectiunilor la echipamente: -deteriorarea pompei de dozare, se va trece la repararea sau inlocuirea pompei defecte -daca defectiunea este mai serioasa atunci se va apela la firma furnizoare de echipamente. Avarie produsa de sistemul automat : -defectiuni la automat, in aceste conditii se va trece la exploatarea manuala si echipamentele vor fi supravegheate mai des g.15.3.4 Lista pieselor de schimb Pentru asigurarea bunei funcionri a utilajului n perioada de post-garanie, pe baz de comand, contra cost, se pot livra toate piesele ce intr n componena sa.
Proiect Tehnic Pag 182 / 229
SC CivilCAD SRL
g.15.4 Scoaterea din funciune, demontare, i casare cnd securitatea muncii este implicat g.15.4.1 Instruciuni de demontare se demonteaza pompa de dozare se demonteaza retelele de conducte se demonteaza suportul senzor se demonteaza senzorul de clor g.15.5 Dispoziii Generale g.15.6 Instruciuni suplimentare ce cad n sarcina utilizatorului Exploatarea utilajului se va face de catre personal instruit in acest scop. Instalatia electrica va fi legata la reteaua de pamantare conform prescriptiilor atata timp cat aceasta se afla sub tensiune. In timpul interventiilor se vor scoate de sub tensiune si se vor pune placute avertizoare la alimentarea de la retea, pentru a nu se cupla la tensiune. Echipamentul de protectie utilizat de catre personalul de exploatare va fi adecvat situatiei. Beneficiarul este obligat sa completeze prezentele instructiuni cu masuri de protectia muncii specifice liniei in care este montat utilajul pentru prevenirea oricarui posibil accident. Masurile prevazute vor fi afisate la loc vizibil si prelucrate cu personalul de exploatare conform normativelor in vigoare. Se impun masuri de protectie speciale pentru manipularea de chimicale Abrevieri: CT Carte Tehnic ET Echipament Tehnic (utilajul)
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
In interiorul tablourilor, trebuie sa se prevad pe bare, puncte neizolate i nevopsite, pentru a face posibila scurtcircuitarea i legarea la pmnt. Toate circuitele din tablourile de distribuie vor fi prevzute cu inscripii vizibile i neechivoce, n care sa se indice destinaia fiecrui circuit. Inscripiile se amplaseaz cu vedere din direcia de deservire a tabloului. Nu se accepta etichete metalice ambutisate. Vor fi prevzute i etichete care vor conine simbolizarea sau destinaia tabloului, tensiunilor de lucru, indicaii de aciune, situaii de stare (dup caz). Sistemele de bare colectoare, precum i derivaiile acestora trebuie sa fie vopsite dup cum urmeaz: faza R n culoare roie faza S n culoare galbena faza T n culoare albastra bara de nul - 0 - n culoare neagra cu dungi albe cu limea de 10 mm, la interval de 100 mm; barele de legare la pmnt - P - alb cenuiu sau negru. Tablourile electrice n ansamblu i elementele componente trebuie sa corespunda condiiilor normale de funcionare la scurtcircuit. Pentru transport: tablourile vor fi protejate contra prafului i umezelii; n timpul transportului se va asigura poziia verticala a dulapurilor i se vor feri de zdruncinturi, aparatele de msura i automatizare vor fi transportate n ldie; ambalajele trebuie sa conin semnele de "FRAGIL", "NU RSTURNAI" i "A SE FERI DE UMEZEALA" conform STAS 5055. Depozitarea tablourilor se va face n ncperi cu atmosfera neutra, lipsite de gaze corozive, cu temperatura cuprinsa intre 0 i 40 C i umiditatea relativa de max. 80 la 20 C. Tablourile nu se vor stivui. g.16.1.3 Instalarea Tablourilor Electrice Tablourile de distribuie trebuie montate perfect vertical i fixate bine, pentru a nu fi supuse vibraiilor sau deplasrilor, ce pot surveni n caz de scurtcircuitare pe bare sau cutremur. nlimea minima fata de pardoseala a laturilor de jos ale tablourilor capsulate trebuie sa fie astfel stabilita nct sa permit posibilitatea realizrii razei de curbura a cablului cu diametrul cel mai mare, iar nlimea maxima, fata de pardoseala (sau teren, la amplasarea n exterior), a laturii de sus a tabloului sa fie de cel mult 2,2 m. Coridorul de deservire din fata sau din spatele unui tablou se prevede cu o lime de cel puin 0,8 m msurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului i elemente neelectrice de pe traseul coridorului (perei, balustrade de protecie etc.). Coridorul de deservire dintre doua tablouri de distribuie i coridorul dintre un tablou i prile metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie sa aib o lime de cel puin 1 m. Nu se admit denivelri ale pardoselilor i praguri de-a lungul coridoarelor de deservire a tablourilor electrice.
Proiect Tehnic Pag 185 / 229
SC CivilCAD SRL
Se vor lua masuri pentru evitarea ptrunderii animalelor mici n ncperile tablourilor i instalaiilor electrice. g.16.1.4 Verificarea Tablourilor Electrice Date fiind eventualele urmri ale fazelor de transport, depozitare, instalare, se procedeaz la completarea i verificarea prealabila a tablourilor, nainte de trecerea la racordarea instalaiilor, dup cum urmeaz: verificarea vizuala a integritii construciei metalice a tabloului, a aspectului sudurilor. verificarea existentei i integritii marcajelor i etichetrilor tabloului, circuitelor, aparatelor, conform proiectului. verificarea legturilor electrice interioare. Verificarea se face la tensiunea nepericuloas de cel mult 24 V, tabloul nefiind cuplat la reea. Se vor verifica strngerea legturilor i fixarea aparatelor. verificarea legturilor de protecie, prin punere la pmnt (sub 0,1 ohmi) a aparatelor, precum i intre priza de pmnt i centura de legare la pmnt. verificarea rezistentei de izolaie intre circuite i masa, conform STAS 553. g.16.1.5 Aparate Locale - Condiii i Instalare g.16.1.5.1 Condiii generale Pentru executarea instalaiilor electrice se vor utiliza numai aparate i materiale omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevzut cu o plcuta indicatoare care sa cuprind datele sale tehnice i un indicator de semnalizare. Alegerea materialelor (conducte, cabluri, tuburi etc.) a aparatelor, a echipamentelor i a utilajelor electrice din import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale produselor indigene omologate, respectiv prin ncadrarea lor n prevederile normativului I 7-98, standardelor n vigoare i <lup caz, cu avizul metrologiei. Aparatele electrice individuale care se instaleaz n teren, conform proiectului (ntreruptoare, prize, corpuri de iluminat etc.) vor fi nsoite n cazul celor de for, de certificat de calitate i dup caz de garanie. Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala i ceilali parametri prevzui n mod expres n proiect i n mod special gradul de protecie conform STAS 5325-79. Amplasarea i montarea aparatelor trebuie sa se fac n aa fel nct ele sa nu stnjeneasc circulaia pe coridoare, pasarele, accese. Amplasarea i montarea aparatelor i tablourilor electrice locale, trebuie sa se fac astfel nct ntreinerea, verificarea, localizarea defectelor i reparaiilor sa se poat realiza cu uurin. Se va evita montarea aparatelor electrice n locuri n care exista posibilitatea deteriorrii lor n exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau aciunii agenilor corozivi. g.16.1.5.2 Aparate pentru Instalaia de Iluminat
Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor fluorescente, vor avea un curent nominal de minimum 10 A (vezi I 7-98). Prizele de 220 V i 24 V vor fi de culori sau forme diferite, pentru o identificare rapida a tensiunii de lucru. La prizele de 24 V se vor prevedea etichete fixate sigur "24 V.c.a.", iar la ncperile de producie
Proiect Tehnic Pag 186 / 229
SC CivilCAD SRL
unde eventual sunt i prize de 220 V.c.a., se vor eticheta i acestea cu inscripia "220 V.c.a.". Aparatele i conductele utilizate n instalaiile de tensiune redusa vor fi izolate pentru tensiunea de 250 V. Prizele i fisele se vor monta pe traseul de conducte intr-o astfel de succesiune nct contactele fiselor cnd nu sunt introduse n priza, sa nu fie sub tensiune, se monteaz pe perei la h>2m (vezi 17-98). ntreruptoarele, comutatoarele i butoanele n spatiile interioare se vor monta la o nlime de 0,6-1,5 m (vezi 17-98, art. 5.2.15 - 5.2.17,25,26,29). Corpurilor de iluminat se aleg i se monteaz conform STAS 6646, SR12294 i normativ 17-98 (5.3.16 - 5.3.29). La alegerea i montarea corpurilor de iluminat pentru iluminatul de sigurana se vor respecta condiiile de la art. 7.13.2 - 7.13.8 din normativul 17-98. ntreruptoarele, comutatoarele i butoanele de lumina se monteaz numai pe conductele de faza. Conductorul de faza se leag n dulia lmpii la borna din interior, iar conductorul de nul la borna conectata la partea filetata a duliei. Corpurile de iluminat la care este prevzuta prin proiect racordarea la instalaia de protecie, se vor racorda la nulul din tabloul de alimentare, nulul fiind racordat la instalaia de legare la pmnt. Racordarea la nulul tabloului se va face printr-un singur conductor, diferit de cel de lucru, care va fi din aluminiu n situaiile n care alimentarea este prevzuta n cablu (al treilea conductor al cablului) i va fi de cupru n cazul folosirii conductelor izolate n tuburi de protecie (STAS 6616-83). g.16.1.5.3 Aparate pentru Instalaii Electrice de For
Aparatele de conectare montate local vor fi de tip capsulat, cu grad de protecie corespunztor mediului n care este prevzuta instalarea lor. Se recomanda ca ntreruptoarele sa se monteze astfel nct contactele lor mobile sa nu fie sub tensiune atunci cnd aparatele sunt deschise i sa nu se poat nchide sau deschide sub efectul vibraiilor la lovirea aparatelor sau datorita greutii proprii a prilor mobile (vezi I 7-91 art. 5.3.7). Aparatele de conectare trebuie sa ntrerup simultan toate conductele de faza ale circuitului pe care l servesc (vezi I 7-91 art. 5.34). Se vor utiliza numai sigurane fuzibile calibrate i n execuie nchisa. Se interzice folosirea lor ca aparate de conectare i deconectare. Aparatele electrice fixe vor fi montate astfel nct butoanele de comanda sa fie uor accesibile n exploatare de regula la 1,20 m de la pardoseala. Aparatele electrice fixe i mobile se vor monta i utiliza respectnd prevederile STAS 6616 - 83 i 6119-78. g.16.1.6 Materialele Circuitelor Electrice g.16.1.6.1 Condiii Generale Materialele circuitelor electrice se considera mijloacele prin care se realizeaz funciuni de izolare, legtura electrica i mecanica (puse n opera individual n teren sau altfel spus necuprinse n tablourile electrice), ca de exemplu: conductoare, -cabluri cleme
Proiect Tehnic Pag 187 / 229
SC CivilCAD SRL
alte materiale de montaj. La alegerea materialelor se va tine seama de destinaia construciei i de condiiile lor de utilizare i montare. Se vor respecta condiiile generale din 17-98 cap. 5 i condiiile speciale din standardele de produse. g.16.1.6.2 Legturile Electrice
Se interzice executarea legturilor electrice la conductoare electrice de aluminiu prin simpla rsucire. Se interzice executarea legturilor electrice intre conductoare n interiorul tuburilor sau evilor de protecie,-plintelor, golurilor n elementele de construcie i trecerilor prin elementele de construcie. Legturile conductoarelor de protecie se executa n condiiile prevzute de STAS 12604/4,5. g.16.1.6.3 Cabluri electrice
Se utilizeaz de regula pentru instalaii de iluminat i for conducte, cabluri sau bare din cupru si/sau din aluminiu. Utilizarea obligatorie a cuprului este reglementata de normativul I 7 i ID 17, cablurile vor respecta standardele romaneti n vigoare i n primul rnd STAS 8788 i STAS 11388. Se interzice utilizarea cablurilor fr ntrziere la propagarea flcrii n interiorul construciilor. Se vor respecta condiiile impuse de PE 107 art. 3.4.1. Nivelul de izolaie a cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablurilor (Uo i U) i de valorile rigiditii dielectrice (normativul PE 107/78 art. 3.2.1). n cazul instalaiilor de joasa tensiune, cablurile vor avea tensiunile nominale de 0,6 kV i U = 1 kV. Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaz nivelul de izolaie la supratensiuni i are valorile indicate n standardele i normele de produs, funcie de tensiunea cea mai ridicata a reelei. n cazul de fata aceasta tensiune se considera de maxim 1,2 kV. g.16.1.6.4 Alte Materiale
In instalaiile electrice vor fi montate numai sigurane calibrate. Construciile metalice suport al materialelor electrice i alte accesorii de montaj din otel sau tabla se vopsesc pentru protecie i dup caz anticoroziv. Pentru plinte se vor respecta art. 5.1.116...130 din normativul I 7 g.16.1.6.5 Dispoziie Generala
Utilizarea altor materiale dect sau n afar celor specificate n proiectul de detalii de execuie se va putea face numai cu avizul expres al Proiectantului. g.16.1.7 Execuia instalaiilor electrice g.16.1.7.1 Prevederi Generale Se va avea n vedere ncadrarea stabilita n proiect a consumatorului i a receptorilor, conform prescripiei PE 124, din punct de vedere al nivelului de sigurana n continuitatea alimentarii cu energiei electrica. Aceasta ncadrare sta la baza concepiei proiectului i a execuiei. Se vor identifica, conform proiectului de detalii de execuie, categoria ncperilor, spatiilor i zonelor, n funcie de mediu.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
In instalaiile electrice, se vor lua masuri de protecie mpotriva electrocutrilor prin atingere directa i a electrocutrilor prin atingere indirecta (I 7 - 98 cap. 4) respectndu-se standardele i normele n vigoare, att n coninutul proiectului, cat i la execuie i n exploatare. In reelele legate la pmnt (situaie uzuala), legarea la nul de protecie cumulata cu legarea la pmnt, se va face n condiiile impuse de I 7 - 98 i STAS 12604. Instalarea tuburilor i evilor de protecie pe sau n structura de rezistenta a construciilor se admite numai n condiiile prevzute n normativu! P 100. Se va evita amplasarea instalaiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi etc.) pe trasee comune cu acelea ale conductelor altor instalaii. Excepiile se rezolva conform prevederilor normativului I 7 - 98 i ale normativului PE 107 - 78. In toate cazurile n care se utilizeaz cabluri, trebuie respectate prevederile din normativul PE 107, precum i indicaiile fabricii constructoare de cabluri. Distantele minime intre cabluri i alte instalaii i construcii, att la instalarea n interiorul construciilor, cat i n exterior, sunt prevzute n normativul PE 107 i respectarea lor este obligatorie. Se interzice montarea directa pe elementele de construcie din materiale combustibile a conductoarelor, cablurilor, tuburilor din PVC, aparatelor i echipamentelor electrice. Excepiile se rezolva conform prevederilor normativului I 7. Traversarea elementelor de construcii necombustibile cu elemente ale instalaiei electrice, se va face conform prevederilor normativului I 7. Traversarea elementelor de construcie combustibile se va face conform I 7. Se interzice montarea dispozitivelor de protecie electrica (sigurane fuzibile etc.) pe conductele instalaiilor de protecie (mpmntare, nul de protecie). Conductele instalaiilor electrice, vor fi marcate (prin culoarea izolaiei, tub varnis colorat montat la capete etc) n scopul asigurrii unei uoare identificri n caz de verificri i reparaii cat i pentru evitarea pericolelor de accidente prin electrocutare. Marcarea conductelor se va face cu urmtoarele culori: verde/galben, pentru conductele de protecie (PE i PEN) alb sau cenuiu deschis pentru conducte mediane sau neutre albastru deschis pentru conducte de nul de lucru (N) culori diferite de cele de mai sus i diferite intre ele pentru conductele de faza sau pol recomandndu-se sa se foloseasc pentru marcarea fazelor: rou, albastru, maro. Se interzice folosirea conductoarelor de izolaie verde sau galbena n circuite cu conducte PE sau PEN. In ntreaga instalaie electrica din cadrul unei cldiri se va menine aceeai culoare de marcare pentru fiecare conducta de faza. mbinrile intre cile de curent, precum i intre acestea i bornele aparatelor se va face prin metode care sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric, corespunztor, seciunii curente, rezistenta mecanica necesara i pstrarea n timp a calitii mecanice i electrice a contactului. Bara sau conductorul de nul intre punctul neutru al transformatoarelor i tablouri, precum i intre tablouri, se vor monta tot att de ngrijit ca i cele de faza, ele fiind protejate mpotriva atingerilor i deteriorrilor ca i conductoarele i barele de faza.
Proiect Tehnic Pag 189 / 229
SC CivilCAD SRL
g.16.1.7.2
1. Conducte Conductele izolate instalate n tuburi se vor utiliza i monta avndu-se n vedere prevederile art. 5.1.61 - 5.1.70 din normativul I 7 - 98, privind condiiile de utilizare i montare a tuburilor. Tragerea conductelor n tuburi se va executa numai dup ce tuburile au fost montate (la montajul ngropat, dup ce tencuiala ce acoper tuburile s-a uscat). Conductele electrice care aparin mai multor circuite pot fi instalate n acelai element de protecie sau gol n condiiile prevzute de I 7 - 98, art. 5.1.66. Se interzice instalarea conductelor electrice n tuburi sau evi montate n pmnt. 2. Cabluri Cablurile vor fi montate astfel nct n timpul montrii i exploatrii sa nu fie supuse la solicitri mecanice. Se vor lua masurile prevzute n normativul I 7 -98 i se vor respecta distantele prescrise n normativul PE 107 la instalarea cablurilor. Pozarea cablurilor se va face numai dup ce toate construciile metalice aferente au fost montate, vopsite i legate la pmnt. Se interzic suduri dup instalarea cablurilor. In cazul montrii aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic fr nveli de protecie, n locuri cu pericol de deteriorare mecanica, pe poriunea expusa cablul va fi protejat n tuburi metalice. n locurile accesibile persoanelor neautorizate protecia se va realiza pana la nlimea de 2 m de la pardoseala. In cazul montrii cablurilor pe trasee expuse aciunii razelor solare se vor utiliza cabluri cu nveli rezistent la intemperii'. Intr-un tub de protecie se va monta numai un singur cablu de energie. Se admite montarea mai multor cabluri de semnalizare, control etc. n acelai tub. Distanta de la suprafaa pmntului pn la faa de sus a tubului de protecie a cablului va fi de cei puin 0,7 m, iar n cazul aezrii sub trotuar, de cel puin 0,5 m. Se interzice montarea cablurilor n canale i tuneluri n care sunt instalate conducte de gaze, lichide inflamabile sau conducte termice. Situaiile inevitabile se trateaz conform I 7 - 98 art. 5.1.153. Cablurile n pmnt vor fi pozate n an pe un strat de pmnt sau nisip, i acoperite cu pmnt cernut cu granulaie maxima 5 mm sau nisip (conform proiectului), cu grosimea totala de la fundul anului pana la stratul avertizor i de protecie din placi speciale, benzi cu inscripie avertizoare, de cel puin 20 cm. Umplutura se va realiza cu pmntul rezultat din sptura, din care s-au ndeprtat corpurile tari ce ar putea produce deteriorarea cablurilor. Adncimea de pozare a cablurilor, msurata de la nivelul solului, va fi de cel puin 0,7 m. n teren pietros, la intersecia cu alte construcii subterane i la intrarea n cldiri, se admite o adncime de 0,5 m. La pozarea cablurilor n pmnt se vor respecta distantele minime fata de alte cabluri electrice sau diverse reele, construcii sau obiecte, prevzute n normativul PE 107 art. 4.3.1.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
3. Tuburi Izolante de Protecie i Accesorii Nu se vor instala tuburi i evi n care sunt instalate conducte cu izolaie obinuita pe suprafaa courilor, a panourilor radiante sau a altor suprafee similare, n spatele sobelor sau a corpurilor de nclzire (cu excepiile prevzute n 17 - 98). Se interzice strpungerea canalelor de fum i a zidriei courilor, cu tuburi ale instalaiilor electrice. Montarea tuburilor se va face astfel nct ptrunderea apei sau colectarea apei de condensatie n interiorul lor, sa nu fie posibila. n situaii speciale (I 7-98) se monteaz cu panta de 0,5... 1 % intre doua doze. Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Excepii se admit numai n cazurile n care acest lucru nu este posibil. La montarea tuburilor se'vor prevedea elemente de fixare conform normativului I 7 art. 5.1.95. Montarea accesoriilor se va face n condiiile art. 5.96 din normativul I 7 Executarea legturilor electrice se va face respectnd prevederile normativului I 7 - art. 5.1.27..40. g.16.1.7.3 Condiii de Alimentare i Montare a Corpurilor de Iluminat
Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare astfel: la contactul exterior (partea'filetata) a duliei lmpii se va lega conducta de nul a circuitului, iar la borna de interior a duliei, conducta de faza trecuta prin ntreruptor. legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protecie se face n cazurile i n condiiile date de STAS 12604/4. Dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat (crlige de tavane, dibluri etc.) se vor alege astfel nct sa suporte fr a suferi deformri, o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat ce urmeaz a fi fixat, de cel puin 10 kg. Corpurile de iluminat portabile vor avea glob de sticla i grtar protector. g.16.1.8 Verificarea Instalaiilor Electrice Verificarea n timpul execuiei i nainte de punerea n funciune a instalaiilor electrice se va realiza conform normativului C 56, STAS 12604/4 i PE 116. Punerea sub tensiune a unei instalaii electrice la consumator se poate face numai dup verificarea ei de ctre furnizorul de energie electrica conform prevederilor din regulamentul PE 932. g.16.2 Executarea Instalaiilor Exterioare de Legare la Pmnt i Paratrznet g.16.2.1 Generaliti Prezentul capitol cuprinde prevederi privind execuia: prizelor de pmnt i reelelor de mpmntare din incinta; instalaiile specifice de paratrznet. g.16.2.2 Materiale Electrozii prizelor de pmnt artificiale vor fi din eava de otel zincat, cu diametrul 2,5" i lungimea 2 3 m. Conductoarele principale, de ramificaie, de coborre i de legare la prizele de pmnt vor fi din banda de otel zincat, cu seciunile minime indicate n STAS 12604/4,5. Piesele pentru instalaiile de protecie prin legare la pmnt vor corespunde STAS 4102.
Proiect Tehnic Pag 191 / 229
SC CivilCAD SRL
Materialele instalaiei de captare pentru paratrznet se aleg conform I 20-94 cap 2.4 i vor fi procurate de la furnizori specializai. g.16.2.3 Executarea Instalaiilor Prizele de pmnt vor fi de suprafaa cu electrozi ngropai la adncimea de minim 0,8 m, considerata de la captul superior al electrodului pana la suprafaa solului. Conductele prin care trec fluide combustibile se leag la instalaia de mpmntare, dup untarea n prealabil a locurilor de ntrerupere. Conductele metalice pentru apa ngropate n pmnt, mantalele i armaturile metalice ale cablurilor, evile metalice de tubaje etc vor fi legate la instalaia de mpmntare, constituind priza de pmnt ajuttoare. Toate obiectele vor avea (conductele instalaiei de legare la pmnt se vor lcui) dubla racordare la instalaia de mpmntare astfel ca sa se realizeze numai contururi (inele) nchise n aceasta reea. Electrozii de pmnt se monteaz n exteriorul spaiului de protejat i la cel puin 1,0 m fata de fundaia construciei. Intre diferitele prize de pmnt se va respecta distanta de minim 20 m. Elementele care trebuie legate la pmnt pentru protecia mpotriva electrocutrilor sunt indicate n STAS 12604/4,5; STAS 12216; STAS 12217 cu detalii n ndreptarul I - RE - IP - 30 - 78 cap. 1.1. mbinrile conductoarelor instalaiei de legare la pmnt se vor realiza n condiiile prevzute de standarde menionate. Legarea la pmnt a echipamentelor cu vibraii va fi realizata cu conductoare flexibile n condiiile STAS 12217 i 12604/4,5. Ramificaiile interioare construciilor, de la centurile interioare de mpmntare la utilaje, care traverseaz prin pardoseala, vor fi protejate n eava nglobata n pardoseala. g.16.2.4 Verificarea Instalaiilor de Legare la Pmnt Verificarea instalaiilor de legare la pmnt se face n conformitate cu standardele, normativele i prescripiile prevzute n anexa. n funcie de rezultate se adopta masuri suplimentare de mpmntare i echipotenializare. g.16.2.5 Dispoziii Finale Antreprenorul va respecta ntocmai prevederile caietului de sarcini i ale normativelor n vigoare. Orice schimbri sau modificri solicitate de Antreprenor sau Beneficiar, se vor putea face numai cu consultarea i avizul scris al Proiectantului. g.16.3 Verificri, Probe i Recepia Lucrrilor de Instalaii Electrice g.16.3.1 Prevederi cu Caracter General Punerea n funciune i darea n exploatare a instalaiilor electrice se face n conformitate cu precizrile din regulamentul de exploatare tehnica a instalaiilor electrice, numai dup ce s-au realizat operaiunile principale de organizare pentru exploatare. Verificrile, ncercrile i probele premergtoare darii n exploatare se fac dup cum urmeaz: la nceput, n timpul i la terminarea montajului se fac, dup caz, probe mecanice i electrice, inclusiv rodajul individual al subansamblurilor; aceste probe intra n volumul lucrrilor de construcii - montaj;
Proiect Tehnic Pag 192 / 229
SC CivilCAD SRL
n timpul perioadelor de punere n funciune i de exploatare de proba se fac rodajul n ansamblu i probele tehnologice; la nceputul perioadei de exploatare continua (dup trecerea instalaiilor n exploatare planificata) se verifica principalii indicatori tehnico-economici la nivelul proiectului, prin probe de garanie.
nainte de nceperea fiecrei probe se vor verifica cu minuiozitate condiiile tehnice i organizatorice n care urmeaz sa se efectueze proba, astfel nct sa fie exclusa posibilitatea defectrii i avariei instalaiilor sau accidentrii personalului de deservire. g.16.3.2 Verificri, ncercri i Probe n Perioada de la nceputul, din Timpul i dup Terminarea Montajului Scopul acestor operaii este de a se constata calitatea montajului i de a se lua masurile necesare nlturrii eventualelor diferente, n conformitate cu nomenclatorul de probe ale MEE; totodat se dovedete ca lucrrile de montaj sunt terminate i corect executate, putndu-se trece astfel la recepia a instalaiilor Probele se fac de ctre societatea de construcii-montaj, se verifica, ncearc i probeaz materialele i echipamentele care vor fi folosite la executarea instalaiei i anume: pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului, conform normelor n vigoare sau uzanelor i nelegerilor intre Antreprenor i furnizor, pentru toate materialele principale; conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garanie emise de organele de control ale furnizorului sau, n cazuri speciale, prin verificri i probe la furnizor n prezenta delegatului antreprenorului, pentru prile principale ale echipamentului energetic. Materialele i echipamentele care nu corespund calitativ contractelor sau normelor legale vor fi respinse i nu se vor introduce n lucrrile respective. In timpul i pana la terminarea lucrrilor de construcii-montaj se vor face verificrile, ncercrile i probele corectitudinii i calitii execuiei n conformitate cu normele tehnice n vigoare pentru categoria de instalaie respectiva. Coordonarea i rspunderea executrii acestor probe revin integral sau parial, dup caz, Antreprenorului sau furnizorului. Dup terminarea de ctre Antreprenor a lucrrilor de construcii-montaj, inclusiv a ncercrilor, verificrilor i probelor aferente perioadei de execuie i a rodajului individual i n subansambluri, se face recepia provizorie a lucrrilor La recepia provizorie, antreprenorul i furnizorii vor trebui sa probeze prin documente tehnice legale calitatea corespunztoare a bazei materiale introduse n lucrri i execuia corecta a tuturor lucrrilor ascunse precum i rezultatele probelor prevzute a se executa naintea, n timpul i la terminarea lucrrilor. Daca instalaiile au fost admise la recepie i lucrrile de construcii montaj sunt terminate, se va ncheia un act unic de recepie cu antreprenorul i cu montorul, precizndu-se obligaiile i rspunderile fiecruia.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Prin recepionarea provizorie a lucrrilor de construcii montaj, antreprenorul rmne numai cu obligaia eventualelor completri i remedieri, stabilite prin procesul verbal de recepie provizorie sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu rspunderea realizrii probelor de garanie. Recepia i luarea n primire de ctre beneficiar a construciilor i instalaiilor electrice se poate face i pe pri ale lor, daca pot funciona separat. In urma efecturii probei finale se ncheie procesul verbal de punere n funciune, semnat de membrii comisiei. Cu punerea n funciune poate ncepe activitatea de exploatare. g.16.3.3 7.3.3 Verificri, ncercri i Probe n Perioada de Garanie Probele de garanie se fac obinuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea instalaiilor n exploatare, n vederea verificrii parametrilor i performantelor din proiect. Daca la sfritul perioadei de garanie nu exista litigii, se ncheie de ctre Beneficiar cu delegaii furnizorului i ai Antreprenorului un proces-verbal de recepie definitiv. n care se nscriu rezultatele probelor de garanie i se confirma ca deficientele consemnate n procesul - verbal de recepie provizorie, de recepie contractuala sau n cursul perioadei de garanie au fost remediate. Verificat, Intocmit, Ing. Adrian BONDOC
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
Cantitatea de ap necesar cilindrrii este de 20.. 25% din volumul materialului de cilindrat. Numrul de treceri necesare pentru obtinerea unei bune cilindrri se estimeaz s fie de 70. g.17.5 Verificarea calitatii lucrarilor Calitatea materialelor utilizate se face in laboratorul de santier sau la laboratorul central al antreprizei, iar determinarile ce nu pot fi facute de acestea, se efectueaza in laboratoare de specialitate. Verificarea elementelor geometrice consta din verificarea suprafetei straturilor de fundatie in profil transversal si longitudinal, pentru a corespunde datelor si abaterilor limita, dupa cum urmeaza : denivelarile admisibile in profil transversal al straturilor de fundatie sunt cu + - 0.5 cm mai mari decat cele admise prntru imbracaminte. denivelarile admisibile in profil longotudinal ale suprafetei straturilor de fundatie sub dreptarul de 3.00 m sunt de maximum 2 cm Latimea straturilor de baza si de fundatie se verifica conform STAS 2900-79 si STAS 1598-78, la distante de maxim 200 m. Grosimile straturilor de fundatie trebuie sa corespunda prevederilor proiectului de executie Verificarea grosimii straturilor de fundatie se face prin sondaje cel putin unul la 200 m iar al straturilor de baza din macadam minim unul la 200 m. Verificarea executiei consta in respectarea proceselor tehnologice prevazute in proiect si caietele de sarcini Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea unui grad de compactare de minimum 98 % din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel putin 93 % din punctele de masurare si de minimum95 % in toate punctele de masurare Verificarile se fac in cel putin un punct la 250 m lungime de banda de drum. g.17.6 Receptia lucrarilor Receptia straturilor de fundatie se executa in 3 etape : pe faza, preliminara si finala Receptia se efectueaza la terminarea executiei unui strat component si inainte de executarea stratului urmator Cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi, grosimi, pante transversale si suprafate, calitatea materialelor folosite, calitatea executiei si capacitatea portanta la nivelul stratului executat. Se incheie proces verbal de receptie conform reglemntarilor in vigoare, specificandu-se eventualele remedieri necesare. Trecerea la stratul urmator se face dupa executarea remedierilor Receptia preliminara a fundatiei si a stratului de baza se face o data cu receptia preliminara a intregii lucrari. Verificarea grosimii straturilor de fundatie si de baza, la aprecierea comisiei se poate face prin sondaje, cate 2 pe kilometru sau in aceleasi puncte in care se fac sondaje pentru verificarea calitatii imbracamintii. Receptia finala se executa o data pentru toata lucrarea.
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
- ncrcarea, descrcarea i depozitarea materialelor; - Electrosecuritatea; - Terasamente; - Turnarea betoanelor; - Schele, eafodaje i scri; - Montarea prefabricatelor i a utilajelor tehnologice; - Sudura; - Alimentare cu ap i canalizare; - Instalaii i maini de ridicat. Din Regulamentul aprobat cu Ordinul M.L.P.T.L Nr.9/N/15.03.1993. Subliniem necesitatea acordrii unei atenii deosebite cap. 14, 18, 19, 27, 33 i 38.
Conform catalogului de dispozitive i elemente tipizate pentru protecia muncii la lucrrile de construcii montaj editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1975, Antreprenorul va folosi dispozitivele indicate n acest catalog i anume: Subgrupa I - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri de sptur (simbol catalog nr. 122, 108,107); Subgrupa II - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri la nlime (simbol nr. 201, 203, 205, 206, 207, 209, 210, 212, 213, 216); Subgrupa III - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri de sudur (simbol nr. 301, 303, 304, 306, 307); Subgrupa IV - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri electrice de joas i nalt tensiune (simbol nr. 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407); Subgrupa VII - Dispozitive de protecie a muncii la confecionarea prefabricatelor din beton armat i beton precomprimat (simbol nr. 701, 702); Subgrupa VIII - Semne convenionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801, 802). Se atrage atenia c prevederile din prezentele msuri nu au caracter limitativ, n sensul c Antreprenorul, n plus, va trebui s in seama de prevederile tuturor instruciunilor i legilor n vigoare i s ia msurile pe care le va considera necesare n vederea asigurrii securitii muncii, evitrii accidentelor i prevenirii incendiilor. Se va acorda o atenie deosebit la prelucrarea NPCI 1974 i a instruciunilor de prevenire i combatere a incendiilor precum i lucrrilor de sudur avnd n vedere eliberarea perimetrului de foc la locurile de munc cu materiale inflamabile (reziduuri petroliere, construcii de gradul IV i V rezisten la foc, executate din elemente combustibile). Antreprenorul va prelucra cu angajaii si msurile enumerate mai sus mpreun cu alte msuri pe care le gsete necesar a fi luate n vederea asigurrii executrii lucrrilor n bune condiii de calitate, fr accidente sau incendii.
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr. 3. Indicativ I 9-1994 Titlu Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare Modificri I 9 - 94
4. 5.
GT 0181997 I 22-1999
6.
7. 8. 9.
10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.
NP 0361999 GP 0712002 GP 0742002 PC 0212001 I 44-1993 P 662001 GE 0462002 GP 0872003 NP 0912003 NP 0321999 NP 0882003 NP 0892003 SC 0021998 NTPA 001-2002
22. 23.
Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 17/N/16.05. 1994 M.L.P.A.T. 86/N/05.12.1996 Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de func- M.L.P.A.T. ionare i comportrii n exploatare a grupurilor de 136/N/10.11. 1997 pompare echipate cu recipieni de hidrofor Normativ pentru proiectarea i executarea conducte- M.L.P.A.T. lor de aduciune i a reelelor de alimentare cu ap i 23/N/07.04.1999 canalizare ale localitilor Modificri i completri M.L.P.T.L. 438/22.03.2002 Normativ pentru proiectarea tehnologic a staiilor de I.C.C.P.D.C. a apelor uzate oreneti, treptele de epurarea me- 33/19.03.1984 canic i biologic i linia de prelucrare i valorificare a nmolurilor Normativ pentru proiectarea tehnologic a staiilor de I.C.C.P.D.C. epurare a apelor uzate oreneti, treapta de epurare 34/27.04.1988 teriar Normativ pentru proiectarea construciilor de captare M.L.P.A.T. a apei 78/N/13.10.1998 Instruciuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec I.G.S.C. i stabilirea msurilor pentru prevenirea efectelor 105/05.06.1975 negative ale acesteia la instalaiile hidraulice sub presiune Normativ de reabilitare a lucrrilor hidroedilitare din M.L.P.A.T. localitile urbane 77/N/05.10.1999 Ghid de proiectare pentru construcii i instalaii de M.L.P.T.L.. dezinfectare a apei 1411/26.09.2002 Ghid pentru instalaii de separare a hidrocarburilor cu M.L.P.T.L.. deversare n reelele de canalizare 1454/03.10.2002 Program de calcul pentru dimensionarea reelelor de M.L.P.T.L.. prinklere. Reele plane ramificate 1616/02.11.2001 ndrumtor privind soluii i msuri n exploatarea M.L.P.A.T. instalaiilor sanitaren vederea reducerii pierderilor i 13/N/09.04.1993 risipei de ap Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor M.L.P.A.T. de alimentare cu ap i canalizare a localitilor din 11214/N/06.09.2001 mediul rural Ghid de execuie pentru staii de epurare pentru M.L.P.T.L.. localiti mici (Q<5 l/s) 1410/26.09.2002 Ghid de proiectare a construciilor pentru tratarea M.T.C.T. apei n vederea potabilizrii 647/23.10.2003 Normativ pentru proiectarea construciilor i insta- M.T.C.T. laiilor de dezinfectare a apei n vederea asigurrii 646/23/10/2003 sntii oamenilor i proteciei mediului Normativ pentru proiectarea construcilor i insta- M.L.P.A.T. laiilor de epurare a apelor uzate oreneti -Partea I 60/N/25.08.1999 : Treapta mecanic Normativ pentru proiectarea construciilor i insta- M.T.C.T. laiilor de epurare a apelor uzate oreneti-Partea a 639/23.10.2003 II a: Treapta biologic Normativ pentru proiectarea construciilor i insta- M.T.C.T. laiilor de epurare a apelor uzate oreneti-Partea a 640/23.10.2003 III a: Staii de epurare de capacitate mic (5<Q, 50 l/s) i foarte mic (Q, 5 l/s) Soluii cadru de contorizare a consumurilor de ap, M.L.P.A.T. gaze naturale i energie termic 25/N/7.04.1999 Normativ privind stabilirea limitelor de ncrcare cu H.G. nr. 188/2002 poluani a apelor uzate industriale i oreneti la
I 221984
P 662000
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr. 24. 25. 26. 27. 28. Indicativ NTPA 002-2002 NTPA 011-2002 GE 0522004 GP 1062004 NP 1072004 NP 0031996 I 8-1978 P 841988 I 1-1978 Titlu evacuarea n receptorii naturali Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor Norme tehnice privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti Ghid pentru execuia i exploatarea rezervoarelor metalice pentru nmagazinarea apei potabile Ghid de proiectare, execuie i exploatare a lucrrilor de alimentare cu ap i canalizare n mediul rural Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti Partea a IV-a: Treapta de epurare avansat a apelor uzate NORMATIVE CONEXE Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor tehnico-sanitare i tehnologice cu evi din polipropilen Normativ pentru proiectarea i executarea conductelor de ap din tuburi din azbociment Instruciuni tehnice pentru proiectarea filtrelor de nisip cu nivel liber Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor tehnico-sanitare i tehnologice cu evi din policlorur de vinil (pvc) neplastifiat Specificaie tehnica privind certificarea de conformitate a calitii materialelor i echipamentelor pentru instalaii interioare termice i sanitare
SC CivilCAD SRL Ordin de aprobare H.G. nr. 188/2002 H.G. nr. 188/2002 O.M.T.C.T. 164/2005 O.M.T.C.T. 161/2005 O.M.T.C.T. 163/2005 nlocuiete NTPA 0021997
ST 0181997
4. 5. 6.
7. 8.
C 180-1988 C 181-1988
C 180-1976 C 181-1976
9.
C 200-1981
I.C.C.P.D.C. 162/22.12.1981
Pag 200 / 229
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr 10 Indicativ C 204-1980 Titlu carotajului sonic Normativ cadru privind verificarea calitii lucrrilor de montaj al utilajelor i instalaiilor tehnologice pentru obiective de investiii Instruciuni tehnice privind ncercarea n situ prin ncrcri statice, conform STAS 13361980 a construciilor civile i industriale ndrumtor pentru utilizarea dispozitivului FINT 2 Instruciuni tehnice privind verificrile abaterilor de la forma geometric i a calitii custurilor sudate ale rezervoarelor din oel cilindrice verticale pentru depozitarea ieiului i produselor petroliere lichide Instruciuni tehnice privind utilizarea metodelor acustice prin oc la controlul calitii elementelor prefabricate Instruciuni tehnice pivind folosirea metodei semidistructive prin smulgere de pe suprafaa de determinare a rezistenei betonului n lucrare Instruciuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere din profunzime la determinarea rezistenei betonului din lucrare Ghid pentru inspectare i diagnosticare privind durabilitatea construciilor din beton armat i precomprimat ndrumtor cadru privind exploatarea i ntreinerea cldirilor de locuit din mediu urban aflate n proprietatea autoritilor publice Ordin de aprobare I.G.S.I.C. i I.C.C.P.D.C. 31/21.11.1980
11
C 205-1981
I.C.C.P.D.C. 97/11.07.1981
12 13
C 214-1983 C 220-1985
14
C 222-1985
I.C.C.P.D.C. 57/01.10.1985
15
C 231-1989
I.C.C.P.D.C. 44/30.12.1989
16
C 236-1991
M.L.P.A.T. 17/N/14.12.1991
17
C 244-1993
18
C 247-1993
h.2 CONSTRUCTII
h.2.1 Betoane
Nr. 1. 2. Indicativ ST 0092005 NE 0121999 Titlu Specificaie tehnic privind produse din oel utilizate ca armturi: cerine i criterii de performan Ordin de aprobare M.T.C.T. 1.944/14.11.2005 nlocuieste ST 0091996 C 140 1986 C 211985 C 206 1985 C 281976 P 591980
Pag 201 / 229
Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, M.L.P.A.T. beton armat si beton precomprimat 59/N/24.08.1999
3. 4.
C 281983 P 59-
Instructiuni tehnice pentru sudarea armturilor de otel - I.C.C.P.D.C. beton 46/28.06.1983 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea I.C.C.P.D.C.
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr. 5. 6. 7. 8. 9. Indicativ 1986 C 1221989 C 1301978 P 1342003 C 1551989 C 1561989 C 2121987 C 2211985 C 2371992 C 2481993 GE 0392001 GE 0402001 NE 0132002 ST 0432001 ST 0422001 NP 0932003 GP 0812003 GP 0752002 GP 0802003 C 8-1975 C 2381992 NP 0331999 GP 0421999 Titlu armrii cu plase sudate a elementelor de beton Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrrilor de constructii din beton aparent cu parament natural Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabl cutat-beton Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate usoare ndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 "Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee, instrumente si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului Instructiuni tehnice privind optimizarea tratamentelor termice n fabricile de prefabricate cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls Instructiuni de utilizare a aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment Instructiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip
SC CivilCAD SRL Ordin de aprobare 49/09.12.1986 I.C.C.P.D.C. 51/30.12.1989 I.C.C.P.D.C. 48/22.03.1979 M.T.C.T. 302/16.09.2003 I.C.C.P.D.C. 52/30.12.1989 I.C.C.P.D.C. 47/30.12.1989 I.C.C.P.D.C. 52/09.12.1987 I.C.C.P.D.C. 56/01.10.1985 nlocuieste C 122 1981 C 130 1971 revizuire P 134/11993 C 155 1981 C 156 1972 C 212 1983
10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.
M.L.P.A.T. 2/N/21.01. 1993 M.L.P.A.T. 24/N/01.10. 1993 Ghid pentru determinarea experimental in situ si n M.L.P.T.L. laborator a modulului static si dinamic de elasticitate a 1224/06.09.2001 betonului. Ghid privind utilizarea metodei electro magnetice la de- M.L.P.T.L. terminarea parametrilor de armare a elementelor exis- 1223/06.09.2001 tente din beton armat Cod de practic pentru executia elementelor prefabri- M.L.P.T.L. cate din beton, beton armat si beton precomprimat 451/26.03.2002 Specificatie tehnic privind cerintele si criteriile de M.L.P.T.L. performant pentru ancorarea n beton cu sisteme 1620/02.11.2001 mecanice si metode de ncercare Specificatie tehnic privind ancorarea armturilor cu M.L.P.T.L. rsini sintetice la lucrrile consolidare a elementelor si 1621/02.11.2001 structurilor din beton armat-proiectare si executie Normativ de proiectare a elementelor compuse din M.T.C.T. betoane de vrste diferite si a conectorilor pentru lucrri 871/19.11.2003 de cmsuieli si suprabetonri Ghid privind proiectarea si executia rezervoarelor mici M.T.C.T. din elemente prefabricate din beton n zone rurale 306/16.09.2003 Ghid privind stabilirea criteriilor de performant si a M.L.P.T.L. compozitiilor pentru betoanele armate dispers cu fibre 603/21.04.2003 metalice Ghid privind proiectarea si executia consolidrii prin M.T.C.T. precomprimare a structurilor din beton armat si din 307/16.09.2003 zidrie NORMATIVE CONEXE Normativ pentru folosirea aditivilor la prepararea be- I.G.S.C. toanelor si mortarelor 116/10.07.1975 Instructiuni tehnice provizorii privind realizarea be- M.L.P.A.T. toanelor de clasa Bc 60 - Bc 80 3/N/21.01.1993 Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu M.L.P.A.T. armatura rigida 61/N/25.08.1999 Ghid de proiectare si exemple de calcul pentru structuri M.L.P.A.T. din beton armat cu armatura rigida 62/N/25.08.1999
C 8-61
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
7. 8. 9. 10. 11.
Metodologie pentru determinarea indicelui californian de capacitate portanta Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigida (BAR) Ghid de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigida (BAR) Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide Imbunatatiri la P 73 78 I.C.C.P.D.C. 10.10.1984 Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea I.C.C.P.D.C. constructiva a structurilor compuse beton-otel Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti M.L.P.A.T. structurali de beton armat 30/N/10.04.1996 Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea I.C.C.P.D.C. elementelor de constructii din poliesteri armati cu 21/30.03.1977 fibre de sticla Cod de proiectare seismic prevederi de M.T.C.T. 1711/2006 proiectare pentru cldiri Instructiuni tehnice pentru proiectarea elementelor din beton precomprimat partial, folosind armaturi pretensionate si nepretensionate complementare Instructiuni tehnice pentru proiectarea executarea si exploatarea cailor de rulare pe grinzi din beton armat si beton precomprimat Modificari la P 119 - 83 Normativ pentru proiectarea courilor industriale din beton armat (revizuire P133-96) Normativ tehnic republican privind repararea si consolidarea cosurilor industriale din beton armat Normativ de clasificare si caracteristici geometrice a cosurilor industriale glisate Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social/culturale, agrozootehnice si industriale indicativ P100-92 Detalierea parametrilor de calcul Ks si Tc la nivelul unitatilor administrativ teritoriale Ghid privind proiectarea sistemelor de izolare seismica pasiva (reazeme, disipatori) a cladirilor Metodologie privind calculul sistemelor de protectie seismica pasiva. Cladiri autoadaptabile la solicitari seismice Metodologie de elaborare a hartilor de hazard seismic local pentru localitati urbane Calculul si alcatuirea structurilor de rezistenta din lemn amplasate in zone seimice( completare la normativul pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,social- culturale si industriale- P100-92- la capitolul IX, referitor la I.C.C.P.D.C. 150/30.11.1982 I.C.C.P.D.C. 88/27.10.1983 I.C.C.P.D.C. 10.10.1985 M.T.C.T. 178/2005
P 981974 P 851982
12.
P 119-1983
P 133-1996
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr. 21. Indicativ ME 003-1999 Titlu constructiile din lemn Manual privind investigarea de urgenta postseism si stabilirea solutiilor cadru de interventie imediata pentru punerea in siguranta provizorie a constructiilor avariate Ghid privind adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS- 98 la conditiile seismice ale Romanieisi la necesitatile ingineresti Ghid privind constituirea, intretinerea si utilitarea bancii de date pe suport magnetic (CD ROM) cuprinzand inregistrari ale miscarilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 si 1990 obtinute in reteaua seismica nationala Ghid privind constituirea, intretinerea si utilitarea bancii de date cuprinzand inregistrari ale cutremurelor puternice obtinute pecladiri instrumentateseismic in reteaua seismica nationala Normativ privind consolidarea cu fibre a elementelor structurale de beton Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului.
SC CivilCAD SRL Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 8/N/4.02.1999 M.T.C.T. 803/28.04.2003 M.T.C.T. 805/28.04.2003 Inlocuieste
22. 23.
GT 053-2004 GT 054-2004
24.
GT 055-2004
M.T.C.T. 804/28.04.2003 M.T.C.T. 1.177/2004 M.T.C.T. 2.228/2005 M.T.C.T. 2.230/2005 M.T.C.T. 3/06.01.2006 M.T.C.T. 165/2005
P 851996
h.2.3 Cofraje
Nr. 1. 2. 3. Indicativ C 11-1974 C 41-1986 C 162-1973 Titlu Ordin de aprobare Instructiuni tehnice privind alctuirea si folosirea n M.C.Ind. constructii a panourilor din placaj pentru cofraje 125/19.11.1974 Normativ pentru alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante Normativ privind alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la cldiri I.C.C.P.D.C. 26/4.09.1986 I.G.S.C. 26/13.03.1974 nlocuieste C 11-62 C 32-63 C 39-63 C 41-1976
h.2.4 Fundatii
Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Indicativ NE 0011996 P 7- 2000 NE 0081997 NP 1122004 GP 0141997 ST 0151997 Titlu Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pmnturi cu umflturi si contractii mari Normativ privind fundarea constructiilor pe pmnturi sensibile la umezire (proiectare executie, exploatare) Normativ privind mbunttirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice. Compactare cu maiul f.greu caiet VIII Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 11/N/12.02.1996 M.L.P.A.T. 333/N/8.12.2000 M.L.P.A.T. 60/N/11.03.1997 nlocuieste P 70-1979 P7-1992 C 29 1977 P 10-1986 C 2391992
M.T.C.T. 275/2005 Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la actiuni M.L.P.A.T seismice n cazul fundrii directe. 58/N/11.03.1997 Specificatie tehnic privind refacerea prin obturare si M.L.P.A.T. etansare a contactului tereninfrastructur pentru 54/N/11.03.1997 constructii de locuinte, social - culturale si industriale
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr. 7. 8. 9. 10. 11. Indicativ GE 0261997 GE 0291997 C 61-1974 NP 1142004 C 159-1989 Titlu Ghid pentru executia compactrii n plan orizontal si nclinat a terasamentelor Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii Instructiuni tehnice pentru determinarea tasrii constructiilor de locuinte, social culturale si industriale, prin metode topografice Normativ privind proiectarea l execuia ancorajelor n teren Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrrii cu con, penetrare static penetrare dinamic, vibropenetrare Instructiuni tehnice pentru folosirea pmnturilor stabilizate la lucrrile de fundatii Instructiuni pentru completarea formularului de evident a studiilor geotehnice conform prevederilor STAS1242/1 1989 Instructiuni tehnice pentru elemente de fundatii din beton cu adaos de cenus de centrale termoelectrice situate n terenuri cu agresivitti naturale si industriale ndrumtor de proiectare si executie a gropilor stantate pentru fundatii Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitri seismice Ghid privind execuia minipiloilor forai (revizuirea i completarea ndrumtorului tehnic C 245-1993) Instructiuni tehnice pentru proiectarea executarea, receptionarea lucrrilor de mbunttire a terenurilor slabe de fundare prin metoda mbunttirii cu materiale locale de aport pe cale dinamic Instructiuni tehnice pentru proiectarea executarea si receptionarea lucrrilor de fundatii pe piloti scurti executati pe loc prin vibropresare Normativ privind ncercarea n teren a pilotilor de prob si a pilotilor din fundatii Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrrile de constructii Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetrii geotehnice a terenului de fundare Ghid pentru sistematizarea, stocarea i reutilizarea informaiilor privind parametrii geotehnici.
SC CivilCAD SRL Ordin de aprobare M.L.P.A.T 59/N/11.03.1997 M.L.P.A.T. 55/N/11.03.1997 I.G.S.C. 183/29.12.1974 M.T.C.T. 363/2005 I.C.C.P.D.C. 42/18.12.1989 I.C.C.P.D.C. 30/03.10.1986 I.C.C.P.D.C. 26/28.04.1983 I.C.C.P.D.C. 83/06.12.1988 I.C.C.P.D.C. 19/08.05.1989 M.L.P.A.T. 8/N/12.03.1993 M.T.C.T. 172/2005 M.L.P.A.T. 4/N/11.02.1994 M.L.P.A.T. 3/N/11.02.1994 M.L.P.A.T. 264/N/02.11.2000 M.L.P.T.L. 1228/03.09.2002 M.L.P.T.L. 1216/29.08.2002 M.L.P.T.L. 1219/06.09.2001 M.T.C.T. 279/2005 M.T.C.T. 1730/09.09.2006 M.T.C.T. 1764/03.09.2006 nlocuieste
C 160 1975
C 215 1983
C 2451993
C 252-1994 NP 0452000 NP 0752002 NP 0742002 GE 0442001 NP 1132004 NP 1202006 GP 0932006 NP 0742007 C 166-1973 P 70-1979 P 106-1985
C 2271988
I.G.S.C. 58/16.05.1974 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea I.C.C.P.D.C. constructiilor fundate pe pamnturi cu umflari si contractii 10/29.01.1979 mari (PUCM) Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea bare- I.C.C.P.D.C.
P 70-1973 P 106-
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr. 31. 32. Indicativ GT 0352002 C 176-1984 Titlu
Ordin de aprobare telor pentru fundarea constructiilor 5/14.02.1985 Ghid privind modul de ntocmire i verificare a documen- M.L.P.T.L. taiilor geotehnice pentru construcii 837/06.06.2002 Instruciuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare I.C.C.P.D.C. prin penetrare dinamic cu con 57/16.05.1984
h.2.5 Geodezie
Nr. 1. 2. Indicativ C 83-1975 Titlu Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii Metodologie privind executarea lucrarilor de introducere a cadastrului retelelor edilitare in localitati Ordin de aprobare I.C.C.P.D.C. 49/08.12.1975 M.L.P.A.T Of.N Cad. si cartografie 90/N02.06.1997, 911CP/02.06.1997 Metodologie privind executarea lucrarilor de intro- M.L.P.T.L. Of.N ducere a cadastrului imobiliar in localitati Cad. si cartografie 90/N02.06.1997, 911CP/02.06.1997 Specificatie tehnica. Criterii si metode pentru deter- M.L.P.A.T. minarea prin masuratori a tasarii constructiilor 57/N/11.03.1997 nlocuieste C 83-68
3.
4.
ST 016-1997
C 61-75
h.2.6 Izolatii
Nr. 1. 2. 3. 4. 5. Indicativ GP 001-1996 GE 025-1997 C 107/0-2002 C107-2005 P 121-1989 Titlu Protectia la zgomot.Ghid de proiectare si executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic Ghid pentru refacerea etanseittii rosturilor la cldirile civile cu fatade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat Normativ pentru proiectarea si executarea lucrrilor de izolatii termice la cldiri Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 22/N/03.04.1996 M.L.P.A.T. 62/N/17.03.1997 C 107-1982 C107/1,C107/2, C107/3,C107/4, C107/5 P 1211983 nlocuieste P 1161987
M.L.P.T.L. 1572/15.10.2002 M.T.C.T. Normativ privind calculul termotehnic al 2055/29.11.2005 elementelor de construcie ale cldirilor Instructiuni tehnice pentru proiectarea si I.C.C.P.D.C. executarea msurilor de protectie acustic 15/24.03.1989 si antivibrativ la cldiri industriale Modificri,completri la P 121-1989 M.L.P.A.T. 7/N/12.03.1993 Instructiuni tehnice pentru proiectarea I.C.C.P.D.C. msurilor de izolare fonic la cldiri civile 49/30.12.1989 social-culturale si tehnico-administrative Instructiuni tehnice privind proiectarea si I.C.C.P.D.C. executarea slilor de auditie public din 50/30.12.1989 punct de vedere acustic Normativ privind proiectarea i execuia M.T.C.T. msurilor de izolare fonic i a tratamentelor 195/2005 acustice n cldiri Instructiuni tehnice pentru executarea si I.C.C.P.D.C. receptionarea termoizolatiilor la elemente de 9/04.04.1985 instalatii Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din I.C.C.P.D.C. pvc la hidroizolarea constructiilor subterane 20/28.02.1984 si bazinelor Instructiuni tehnice pentru izolarea termic M.L.P.A.T.
6. 7. 8. 9. 10. 11.
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr. 12. Indicativ C 234-1991 Titlu cu produse textile netesute a conductelor si aparatelor din instalatii termice Instructiuni tehnice privind alctuirea si executarea hidroizolatiei monostrat cu folie stratificat din PVC plastifiat la acoperisurile cldirilor industriale si agrozootehnice, necirculabile Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la cldiri Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cldirilor folosind plci din materiale termoizolante Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termic la cldirile de locuit Normativ general privind calculul transferului de mas(umiditate) prin elemente de constructie Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor (revizuire NP 200/89) Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unittile functionale ale cldirilor existente Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de constructie la cldiri existente, n vederea reabilitrii termice Ghid de proiectare, executie si exploatare a protectiilor anticorosive pentru constructii hidrotehnice Ghid de proiectare, executie si exploatare a protectiilor anticorosive pentru rezervoare din otel ngropate Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor n constructii Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselorpentru constructii Ghid privind mbunttirea calittilor termoizolatoare ale ferestrelor la cldirile civile existente Metodologie privind determinarea permeabilittii la ap a finisajelor si protectiilor anticorozive aplicate pe suprafetele elementelor de constructii Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor ncastrate din PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii Normativ pentru hidroizolarea tunelurilor pentru ci de comunicaie cu folii din mase plastice Normativ privind reabilitarea hidroizolaiilor bituminoase ale acoperiurilor cldirilor NORMATIVE CONEXE Norme tehnice pentru izolarea termic a acoperiurilor cldirilor de locuit i socialOrdin de aprobare 1/N/10.12.1990 M.L.P.A.T. 11/N/18.10.1991
M.L.P.T.L. 607/21.04.2003 M.L.P.A.T. 334/N/8.12.2000 M.L.P.A.T. 331/N/8.12.2000 M.L.P.T.L. 1063/30.07.2002 M.L.P.T.L. 1574/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1579/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1573/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1577/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1580/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1578/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1571/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1569/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1570/15.10.2002 M.L.P.T.L. 605/21.04.2003 I.C.C.P.D.C. 40/21.09.1987 M.T.C.T. 177/2005 M.T.C.T. 1732/2006 I.C.C.P.D.C. 25/27.08.1986
C 2461993
NP 200-1989
26.
NP 064-2002
C234-1991
C 1631973
NP 40-1984
Pag 207 / 229
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr. 31. 32. 33. 34. Indicativ C 112 - 1986 C 217-1983 C 246-1993 GP 065-2001 Titlu culturale cu diferite materiale granulare n vrac Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase la lucrrile de construcii Norme tehnice privind alctuirea i executarea hidroizolaiei cu folii din PVC la acoperiuri Instruciuni tehnice pentru utilizarea foilor cu bitum aditivat la hidroizolaia acoperiurilor Ghid privind proiectarea i executarea lucrrilor de remediere a hidroizolaiilor bituminoase la acoperiuri de beton Ordin de aprobare I.C.C.P.D.C. 36/12.11.1986
M.L.P.A.T. 15/N/22.04.1993
h.2.7 Tencuieli
Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Indicativ NE 001-1996 C 4-1977 C 6-1986 C 70-1986 C 202-1980 C 223-1986 Titlu Ordin de aprobare Normativ privind executarea tencuielilor um- M.L.P.A.T. ede groase si subtiri 23/N/03.04.1996 Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor I.C.C.P.D.C. 131/05.09.1977 Instructiuni tehnice pentru executarea I.C.C.P.D.C. placajelor din faiant majolic si plci 55/20.12.1986 ceramice smltuite CESAROM Instructiuni tehnice pentru executarea I.C.C.P.D.C. placajelor interioare cu plci emailate sau 54/20.12.1986 melaminate din fibre de lemn Instructiuni tehnice pentru executarea placa- I.C.C.P.D.C. jelor exterioare din plci de argil ars 101/18.11.1980 Instructiuni tehnice privind executarea I.C.C.P.D.C. placajelor din plci de faiant majolic si plci 7/11.05.1986 ceramice smltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si M.L.P.T.L. pardoselilor cldirilor civile 1575/15.10.2002 Ghid de proiectare si executie a placajelor M.L.P.T.L. ceramice exterioare aplicate la cldiri 604/21.04.2003 nlocuieste C 18-1983 C 3-1976 Caiet VII-IX C 6-1975 C 70-1970
7. 8.
GT 041-2002 GP 073-2002
C 2021980
h.2.8 Terasamente
Nr. 1. 2. Indicativ GE 0281997 C 29-1985 Ordin de aprobare Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si M.L.P.A.T. vertical 56/N/11.03.1997 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare I.C.C.P.D.C. slabe prin procedee mecanice (caietele I....VI) 20/11.04.1985
CAIET I: Prevederi generale privind mbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice CAIET II: Compactarea terenurilor cu maiul greu CAIET III: Compactarea de adncime cu coloane de pamnt CAIET IV: mbunatatirea cu coloane din balast, nisip, piatra sparta si alte materiale locale executate prin vibrare sau batere CAIET V: mbunatatirea terenurilor cu vibromaiul CAIET VI: Compactare prin vibrontepare
Titlu
3. 4. 5.
Indrumator tehnic pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare
C 168 1974
Pag 208 / 229
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. IM 0041996 Indicativ C 1691988 C 1781976 C 2181984 GE 0271997 GT 0011996 Titlu
Ordin de aprobare Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente I.C.C.P.D.C pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industri- 59/30.09.1988 ale Instructiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale I.G.S.C. prin vibroforare 132/29.06.1976 Instructiuni tehnice pentru executarea forajelor prin me- I.C.C.P.D.C. toda vibroforarii 58/16.05.1984 NORMATIVE CONEXE Ghid pentru proiectarea i execuia lucrrilor de aprare i M.L.P.A.T. consolidare a taluzurilor la canale i diguri 53/N/11.03.1997 Ghid privind criterii de alegere a ncercrilor i metodelor M.L.P.A.T. de determinare a caracteristicilor fizice i mecanice ale 8/N/05.02.1996 pmnturilor Instruciuni tehnice departamentale pentru determinarea M.T.T.C. sensibilitii la nghe a pmnturilor 1204/25.07.1989 Metodologie privind elaborarea cerintelor pentru mi- M.L.P.A.T. jloacele tehnice si echipamentele utilizate la executarea 45/N/15.07.1996 lucrarilor de constructii
4. 5. 6.
7. 8.
C 180-1988 C 181-1988
C 180-1976 C 181-1976
9.
C 200-1981
10
C 204-1980
11
C 205-1981
I.C.C.P.D.C. 97/11.07.1981
Pag 209 / 229
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr Indicativ Titlu carea n situ prin ncrcri statice, conform STAS 13361980 a construciilor civile i industriale ndrumtor pentru utilizarea dispozitivului FINT 2 Instruciuni tehnice privind verificrile abaterilor de la forma geometric i a calitii custurilor sudate ale rezervoarelor din oel cilindrice verticale pentru depozitarea ieiului i produselor petroliere lichide Instruciuni tehnice privind utilizarea metodelor acustice prin oc la controlul calitii elementelor prefabricate Instruciuni tehnice pivind folosirea metodei semidistructive prin smulgere de pe suprafaa de determinare a rezistenei betonului n lucrare Instruciuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere din profunzime la determinarea rezistenei betonului din lucrare Ghid pentru inspectare i diagnosticare privind durabilitatea construciilor din beton armat i precomprimat ndrumtor cadru privind exploatarea i ntreinerea cldirilor de locuit din mediu urban aflate n proprietatea autoritilor publice Ordin de aprobare
12 13
C 214-1983 C 220-1985
14
C 222-1985
I.C.C.P.D.C. 57/01.10.1985
15
C 231-1989
I.C.C.P.D.C. 44/30.12.1989
16
C 236-1991
M.L.P.A.T. 17/N/14.12.1991
17
C 244-1993
18
C 247-1993
h.2.10 Zugrveli
Nr. 1. Indicativ C 3-1976 Ordin de aprobare Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i I.G.S.C. vopsitorii 44/23.02.1976 Completare cu caietul VII "Prepararea i aplicarea I.C.C.P.D.C. pastei Gipac" 74/17.06.1977 Completat cu "Instruciuni tehnice pentru utilizarea I.C.C.P.D.C. vopselelor Dasirom, Veparom Vepatim i a vopse- 35/3.11. 1989 lelor strop Titlu Inlocuieste C C C C C 143-72 3/61 66-70 96-70 124-72
3.
GP 052-2000
M.L.P.A.T.
I 7/11994
Pag 210 / 229
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea de pn la 1000 V c.a. i 1500 V c.c. Normativ pentru exploatarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000V c.a. i 1500V c.c. Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier i pietonal Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000V c.a. i 1500V c.c. Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor interioare de cureni slabi aferente cldirilor civile i de producie. Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarmare contra efraciei din cldiri Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea i exploatarea instalaiilor electrice n zone cu pericol de explozie NORMATIVE CONEXE Instruciuni privind determinarea seciunii economice a conductoarelor n instalaiile electrice de distribuie de 1-110 kv Normativ privind metodologia de calcul a curenilor de scurtcircuit n reele electrice cu tensiunea sub 1 kv Normativ pentru construcia liniilor aeriene de energie electric cu tensiuni peste 1000 v Normativ pentru construcia instalaiilor electrice de conexiuni i transformatoare cu tensiuni peste 1kv. Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice Normativ de ncercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice 49/N/30.06.2000 M.L.P.T.L. 1606/02.11.2001 M.L.P.T.L. 939/02.07.2002 M.L.P.T.L. 938/02.07.2002 M.L.P.T.L. 1055/26.07.2002 M.L.P.T.L. 1617/02.11.2001 M.L.P.T.L. 2014/18.12.2002 O.M.T.C.T. 176/2005
SC CivilCAD SRL
4. 5. 6. 7. 8. 9.
I 7-1998
I 18-1998
10.
NP 099-2004
PE 196-84
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Importana vital Importana social-economic i cultural Implicarea ecologic Necesitatea luarii in considerare a duratei de utilizare (existenta) 5 Necesitatea adaptararii la condiiile locale de teren si de mediu 6 Volumul de munc i materiale necesare Punctaj TOTAL CATEGORIA DE IMPORTANTA
1 2 3 4
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
ii iii
2 2
2 i
Importana social-economic i cultural marimea comunitatii care apeleaza la functiunile constructiei si/sau valoarea bunurilor materiale adapostite de constructie ponderea pe care functiunile constructiei o au in comunitatea respectiva natura si importanta functiilor respective
2 1
ii
2 0 1 0 0 0 1 0 0
5 i ii
iii
Implicarea ecologic Mediul natural si construit in cazul alimentarilor masura in care realizarea si exploatarea constructiei intervine in perturbarea mediului natural si a mediu- cu apa are implicatii reduse din punct de vedere ecologic (P=1) lui construit gradul de influenta nefavorabila asupra mediului Alimentarile cu apa nu au influente nefavorabile natural si construit asupra mediului natural si construit rolul activ in protejarea / refacerea mediului activ si Alimentarile cu apa nu sunt lucrari de protejare / construit refacere a mediului activ si construit Necesitatea luarii in considerare a duratei de utilizare (existenta) durata de utilizare preconizata Durata preconizata are importanta redusa masura in care performantele alcatuirilor construcEvolutia actiunilor (solicitarilor) nu modifica tive depind de cunoasterea evolutiei actiunilor (soperformantele constructive. Nu sunt riscuri care licitarilor) pe durata de utilizare depind de solicitari in utilizare masura in care performantele functionale depind de Evolutia cerintelor in utilizare nu modifica in evolutia cerintelor pe durata de utilizare timp performantele functionale, alimentarea cu apa fiind deja calculata pentru consumurile de perspectiva Necesitatea adaptararii la condiiile locale de teren si de mediu masura in care asigurarea solutiilor constructiva este ca orice constructie de infrastructura necesitatea dependenta de conditiile locale de teren si de mediu adaptarii la teren si mediu are o importanta medie masura in care conditiile locale de teren si de mediu Alimentarile cu apa sunt construite paralel cu evolueaza defavorabil in timp infrastructura de drum in intravilanul localitatilor. Riscul de modificare a conditiilor de teren si de mediu este redus masura in care conditiile locale de teren si de mediu Conditiile locale de teren si de mediu determina determina activitati / masuri deosebite pentru exactivitati / masuri reduse pentru exploatare in ploatarea constructiei sensul de mentinere a zonelor de protectie si de mentinere in stare de functionare a constructiilor de captare a apei Volumul de munc i materiale necesare
0 2 1
1
Pag 213 / 229
Proiect Tehnic
Alimentare cu Apa in Comunele Orlesti si Scundu, Judet Valcea Nr i ii Detalii ale Factorilor Determinanti ponderea volumului de munca si de materiale inglobate volumul si complexitatea activitatilor necesare pentru mentinerea performantelor constructive pe durata de existenta a acesteia activitati deosebite in exploatarea constructiei impuse de functiunile acesteia
iii
Descriere risc specific constructiei Fiind vorba de investitii mici ponderea volumului de munca si materiale este redus Activitatile necesare pentru mentinerea performantelor constructive sunt cu caracter redus, fiind vorba numai de supraveghere permanenta si si foarte rar interventii pentru maintenanta Activitatile deosebite sunt cu caracter mediu si constau in realizarea probelor periodice privind calitatea apei distribuite
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
4.2 FISE TEHNICE a) FISE TEHNICE - OB.1 CAPTARE. PUTURI FORATE (6 BUC)
TEHNICA - POMPA SUBMERSIBILA, CONTROL PUT DOTAT CU NOD RADIO
a.1 FISA
Q=3
L/S,
H=170
MCA SI
PANOU
DE
Fisa Tehnica - Pompa submersibila si Panou de control put dotat cu nod radio
Nr. crt.
0
Productor
3
PARAMETRII TEHNICI SI FUNCTIONALI: POMPA SUBMERSIBILA, complet echipata (la cheie) cu urmatoarele componente : - POMPA SUBMERSIBILA, din materiale inoxidabile 6 buc: - Qp =10.8 [m3/h] - Hp = 170 [mH2O] - Putere = ___________ [kW] - Turatie = ___________ [rpm] - Tensiune alimentare = ___________ [V] - Frecventa = ___________ [Hz] - Curba caracteristica si dimensiuni de gabarit - Cablu de alimentare pompe Diametru pompei trebuie sa faca posibila introducerea ei in put. - Electrice si automatizari: - PANOU DE CONTROL PUT DOTAT CU NOD RADIO 6 buc cu urmatoarele caracteristici : - pornire directa - protectie la scurtcircuit - protectie la suprasarcina - protectie la minima si maxima tensiune - protectie la lipsa faza - protectie la umiditate in camera statorului - protectie la succesiunea incorecta a fazelor - protectie la supraincalzirea bobinajului - DOTARE CU NOD RADIO pentru automatizarea pompelor de la distanta ATENTIE !!! Pompa submersibila, Panourile de protectie si automatizare, Nodurile de transmitere radio la distanta a datelor (6 buc la puturi si 1 buc la panoul central), Panoul de automatizare dispecer PLC gateway radio pentru automatizare 6 puturi care se monteaza in containerul de exploatare si Traductorul de Nivel din rezervor trebuie sa fie perfect compatibile si sa poata functiona impreuna. Condiii privind conformitatea cu standarde relevante: Ofertantul va prezenta urmatoarele documente: - Agrementarea tehnica MLPAT in Romania pentru pompe; Alte condiii cu caracter tehnic : - Nu se accepta varianta tehnologica alternativa fata de alternativele date in prezenta fisa tehnica - Ofertantul va include in oferta sa in format electronic: - Desene tehnice de executie si detalii de montaj - Caiete de sarcini aferente PROIECTANT Verificator, SC CivilCAD SRL
OFERTANT
Pag 217 / 229
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL Corespondena propunerii tehnice cu specificaiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini
2
Productor
3
c) FISE TEHNICE - OB.3 GOSPODARIA DE APA (INMAGAZINARE SI TRATARE) c.1 FISA TEHNICA - STRUCTURA DIN OTEL FLEXIBIL
Fisa Tehnica - Structura din Otel Flexibil
Nr. crt.
0
Productor
3
PARAMETRII TEHNICI SI FUNCTIONALI: Structura din otel flexibil : 1 buc - deschidere [m] D = 4.67 - inaltime [m] H = 3.77 - lungime inferioara [m] Li = 11.84 - lungime superioara [m] Ls = 7.54 - pas vertical [m] x = 1.39 - Inclinatie taluz 2:3 - grosime tabla [mm] g = 4.50 - unghi de oblicitate [o] = 90.00 - galvanizare conform: EN ISO 1461:2000 - tip otel: S235JRG2 Condiii privind conformitatea cu standarde relevante: Elementele metalice ondulate sunt realizate din otel tip Fe360 min S235JR conform EN ISO 10025:2004. Dupa fabricare, elementele din tabla ondulata sunt protejate anticoroziv prin galvanizare la cald corform EN ISO 1461:1999. Suruburile sunt realizate conform normei EN ISO 3740:11:1982 + A1:1995, galvanizate conform EN ISO 1461:1999. Alte condiii cu caracter tehnic : Nu se accepta varianta tehnologica alternativa fata de alternativele date in prezenta fisa tehnica Punerea in opera a produselor din tabla ondulata se face numai pe baza proiectului de montaj, intocmit de producator, dupa efectuarea verificarii proiectului tehnic. PROIECTANT Verificator, SC CivilCAD SRL
OFERTANT
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL Corespondena propunerii tehnice cu specificaiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini
2
Productor
3
Productor
3
PARAMETRII TEHNICI SI FUNCTIONALI: GRUP POMPARE ALIMENTARE CU APA INSTALATIE DE INCENDIU, complet echipat (la cheie) cu urmatoarele componente : - Pompa centrifuga verticala normal aspiratoare de inalta presiune, cu mai multe trepte, din otel inoxidabil, cu electromotor. Etansare mecanica bidirectionala fara intretinere: - Qp =18 [m3/h] - Hp = 25 [mH2O] - Putere = ___________ [kW] - Turatie = ___________ [rpm] - Tensiune alimentare = ___________ [V] - Frecventa = ___________ [Hz] - Curba caracteristica si dimensiuni de gabarit - Cablu de alimentare pompe - Instalatii hidraulice si armaturi necesare functionarii (vane, clapete de sens, conducte, coturi, etc) 1 - Electrice si automatizari: - Tablou electric de comanda si control necesar functionarii, protectiei electropompelor cu urmatoarele caracteristici : - pornire directa pentru cele doua pompe - protectie la scurtcircuit - protectie la suprasarcina - protectie la minima si maxima tensiune - protectie la lipsa faza - protectie la umiditate in camera statorului - protectie la succesiunea incorecta a fazelor - protectie la supraincalzirea bobinajului - modul de rotire a electropompelor in functionare pentru asigurarea unei uzuri uniforme - comada automata de pornire in cazul afectarii de incendiu a panoului electric; Panoul de automatizare, pentru comanda unei pompe cu motoare pana la 3 kW. Cu protectie incorporata a motorului, comutator manual-0automat. Comanda pompei prin presostat. Releu de protectie la lipsa apei. - Accesorii:
Pag 219 / 229
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL Corespondena propunerii tehnice cu specificaiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini
2
Productor
3
Rezervor de presiune cu membrana (volum 8 l) incl. armatura de traversare conform DIN 4807, clapeta de retinere integrata, presostat si manometru pentru comanda automata a statiei. Lampa de semnalizare functionare si avarie precum si contacte fara potential pentru semnalizare colectiva de functionare si de avarie. Cablajul si tubulatura gata pentru conectare, cu robinet cu bila cu motor pe partea de refulare, montat pe un cadru de baza. Carcasa de aspiratie si refulare.
aspiratie si refulare: DN100/DN100
Condiii privind conformitatea cu standarde relevante: Ofertantul va prezenta urmatoarele documente: - Agrementarea tehnica MLPAT in Romania pentru pompe; Alte condiii cu caracter tehnic : - Nu se accepta varianta tehnologica alternativa fata de alternativele date in prezenta fisa tehnica - Ofertantul va include in oferta sa in format electronic: - Desene tehnice de executie si detalii de montaj - Caiete de sarcini aferente PROIECTANT Verificator, SC CivilCAD SRL
OFERTANT
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Productor
3
REZERVOR METALIC
CARACTERISTICI TEHNICE : Tip rezervor : metalic fuzionat cu sticla Volum : 544 m Diametru nominal : 12.80 m nlime rezervor : 4.20 m Panou curbat 2682,5x1400 mm Perimetru : 40.20 m Numr panouri pe inel : 15 Numr total panouri : 45 COMPONEN REZERVOR 2.a. PEREI Pereii rezervorului sunt alctuii din panouri curbate din oel fuzionat cu sticla la temperaturi de +850C, tip ISOFUSION V 700 cu dimensiuni de 2682,5x1400 mm i grosimi de la 2.0 8.0 mm care se asambleaz ntre ele cu ajutorul bolurilor cu cap din plastic. Panourile componente ale pereilor rezervorului se monteaz pe o fundaie circular din beton armat n care se realizeaz perimetral un canal de dimensiuni 350x150 mm, prin intermediul unui cornier laminat care se fixeaz de fundul canalului cu boluri de ancoraj M20/200. La partea superioar a rezervorului este prevzut un cornier de rigidizare, iar la partea superioar a fiecrui inel corniere necesare fixrii termoizolaiei. Etaneitatea rezervorului se realizeaz cu mastic special tip SIKAFLEX TS PLUS att pentru mbinrile ntre panouri ct i pentru scafa perimetral interioar de la baza rezervorului. 2.b. ACOPERI Este format din panouri de acoperi tip sandwich cu 3 nervuri de 10 cm grosime fixate pe un sistem de grinzi principale i secundare care reazem pe un stlp central i pe pereii rezervorului TERMOIZOLAIA PERETELUI REZERVORULUI Se realizeaz cu vat bazaltic de 10 cm grosime i densitate de 40 kg/m protejat cu tabl cutat de 0,5 mm grosime. ACCESORII Rezervorul este prevzut cu : - gur de acces la baz de 800 - gur de vizitare 440 pe acoperi - gur de ventilaie 500 pe acoperi - scar de acces ACCESUL N REZERVOR PENTRU INSTALAIILE HIDRAULICE Accesul conductelor n rezervor se face sub cota 0.00 a inelului fundaiei de beton, respectiv la 0.90 m de la bae prevzute n radierul de beton. Intrarea conductelor n interiorul rezervorului se face prin peretele baei prin intermediul unor piese de trecere montate nainte de turnarea betonului. Accesul n rezervor se refer la urmtoarele : - conduct de alimentare a rezervorului - conduct de ieire din rezervor respectiv de distribuie - conduct de preaplin - conduct de golire a rezervorului - sistem pentru rezerva de incendiu - altele.
Pag 221 / 229
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL Corespondena propunerii tehnice cu specificaiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini
2
Productor
3
SPECIFICAII DE PERFORMAN Fabricarea rezervoarelor din oel prin fuziune cu sticla se realizeaz n conformitate cu standardele EN 15282 i EN 14483 iar constana calitii produselor este asigurat prin asigurarea unui control intern n conformitate cu procedurile sistemului de management al calitii ISO 9001:2000. Firma productoare este certificat n conformitate cu standardul ISO 9001:2000. Durata de via estimat a produselor este de 30 ani. La terminare, rezervorul va avea ataate : - Declaraia de Conformitate a productorului - Agrementul Tehnic eliberat de ICECON Bucureti - termen de garanie pentru partea metalic a rezervorului pentru o perioad de 5 ani - termen de garanie pentru montaj pentru o perioad de 2 ani - instruciuni specifice privind exploatarea i ntreinerea rezervoarelor metalice ALTE CONDIII CU CARACTER TEHNIC Se asigur manual care cuprinde n detaliu Instruciunile tehnice privind montajul rezervoarelor metalice pentru stocarea apei potabile Verificator, PROIECTANT SC CivilCAD SRL
OFERTANT
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Productor
3
PARAMETRII TEHNICI SI FUNCTIONALI: TRADUCTOR NIVEL IN REZERVOR cu urmatoarele caracteristici: Transmite la panoul de automatizare central din containerul de exploatare date despre nivelul apei in rezervor. 1 ATENTIE !!! Pompa submersibila, Panourile de protectie si automatizare, Nodurile de transmitere radio la distanta a datelor (6 buc la puturi si 1 buc la panoul central), Panoul de automatizare dispecer PLC gateway radio pentru automatizare 6 puturi care se monteaza in containerul de exploatare si Traductorul de Nivel din rezervor trebuie sa fie perfect compatibile si sa poata functiona impreuna. PROIECTANT Verificator, SC CivilCAD SRL
OFERTANT
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Productor
3
PARAMETRII TEHNICI SI FUNCTIONALI: Container Standard: 1 buc Dimensiuni : 6,15 x 2,38 x h 2,50 - dimensiuni externe, asezat pe o placa de beton B75 de 15 cm sub care se asterne un pat de nisip de egalizare de 10 cm), dotat cu: 2 3 1 usa pentru exterior 900x2100 mm cu geam dublu, 3 ferestre oscilobatante 500x1100 mm cu geam dublu, 2 plafoniere 2x100w, 2 prize de curent 16A 2P+T, 2 convectoare electrice 2kw, 1 priza generala externa de alimentare 1 tablou de siguranta automat, perete despartitor cu usa plina, 700x2100mm impartirea camerelor si dotarea cu instalatii si mobilier se face conform desenului tehnic de detaliu instalatii sanitare de exterior si de interior conform listelor instalatii de incalizire (2 calorifere electrice)
Condiii privind conformitatea cu standarde relevante: Conform Standardelor in vigoare; Alte condiii cu caracter tehnic : Se accepta varianta tehnologica alternativa fata de alternativele date in prezenta fisa tehnica cu respectarea conditiilor impuse PROIECTANT Verificator, SC CivilCAD SRL
OFERTANT
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
c.6 FISA TEHNICA - PANOU AUTOMATIZARE DISPECER PLC GATEWAY RADIO PENTRU AUTOMATIZARE 6 PUTURI
Fisa tehnica - Panou automatizare dispecer PLC Gateway radio pentru automatizare 6 puturi
Nr. crt.
0
Productor
3
PARAMETRII TEHNICI SI FUNCTIONALI: PANOU AUTOMATIZARE DISPECER PLC GATEWAY RADIO PENTRU AUTOMATIZARE 6 PUTURI cu urmatoarele caracteristici: Functionarea pe rand - alternativ (in grup sau o singura pompa) pentru protectia puturilor impotriva innisiparii si a pompelor impotriva functionarii unei pompe pe o perioada mai lunga decat celelalte (rotatia in functionare) Transmiterea si actionarea automata a acestora de la distanta (porniri, opriri) avand in vedere ca operatorul si panoul de control se afla in gospodaria de apa in containerul de exploatare. Transmiterea starii de functionare (oprit pornit) Conditii pentru porniri - opriri o Pornire pompe in secvente - Nivel minim apa in rezervor. Daca o pompa sau un grup de pompe este in functiune si nivelul apei in rezervor este tot la minim sa porneasca pompe suplimentare (cate are nevoie pentru depasirea nivelului minim pana la umplerea rezervorului). o Oprirea tuturor pompelor - Nivel maxim apa in rezervor o Oprire manuala - De urgenta
Distantele de operare sunt: Put Put nr. 1 Put nr. 2 Put nr. 3 Put nr. 4 Put nr. 5 Put nr. 6 Distanta Panou control - Puturi [m] 65,00 235,00 400,00 585,00 185,00 325,00
ATENTIE !!! Pompa submersibila, Panourile de protectie si automatizare, Nodurile de transmitere radio la distanta a datelor (6 buc la puturi si 1 buc la panoul central), Panoul de automatizare dispecer PLC gateway radio pentru automatizare 6 puturi care se monteaza in containerul de exploatare si Traductorul de Nivel din rezervor trebuie sa fie perfect compatibile si sa poata functiona impreuna. PROIECTANT Verificator, SC CivilCAD SRL
OFERTANT
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Productor
3
PARAMETRII TEHNICI SI FUNCTIONALI: Container Standard: 1 buc Dimensiuni : 6,15 x 2,38 x h 2,50 - dimensiuni externe, asezat pe o placa de beton B75 de 15 cm sub care se asterne un pat de nisip de egalizare de 10 cm), dotat cu: 2 3 2 usi pentru exterior 900x2100 mm cu geam dublu, 2 ferestre oscilobatante 500x1100 mm cu geam dublu 1 fereatra oscilobatanta 1050x1100 mm cu geam dublu 2 plafoniere 2x100w, 2 prize de curent 16A 2P+T, 2 convectoare electrice 2kw, 1 priza generala externa de alimentare, 1 tablou de siguranta automat, perete despartitor cu usa plina, 700x2100mm impartirea camerelor si dotarea cu instalatii si mobilier se face conform desenului tehnic de detaliu instalatii sanitare de exterior si de interior conform listelor instalatii de ventilatie camera de dezinfectie din container instalatii de incalizire (2 calorifere electrice)
Condiii privind conformitatea cu standarde relevante: Conform Standardelor in vigoare; Alte condiii cu caracter tehnic : Se accepta varianta tehnologica alternativa fata de alternativele date in prezenta fisa tehnica cu respectarea conditiilor impuse PROIECTANT Verificator, SC CivilCAD SRL
OFERTANT
Productor
3
1 buc
Aparatul de clorinare este montat in containerul de tratare si are urmatoarele functionalitati: Stocarea si dozarea hipocloritului de sodiu Ajustarea acestui dozaj in functie de parametrii cititi de senzorul de
Pag 226 / 229
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL Corespondena propunerii tehnice cu specificaiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini
2
Productor
3
prelevare a apei tratate. Pompa Dozatoare Este o pompa cu dozare analogica cu microprocesor pentru diferite moduri de lucru. Circuitul electronic receptioneaza semnalul de la senzorul de clor si il transmite la pistonul electromagnetic care actioneaza o diafragma din teflon. Debit maxim : Presiune maxima : Frecventa Volum injectie: Inaltime aspiratie: Elemente componente auxiliare: 1 Injectior de clor 2 furtun presiune pt. refulare 3 cutie siguranta 4 pompa dozatoare 5 cablu electric 220V 6 furtun amorsare 7 furtun absorbtie 8 flotor ( indicator nivel) 9 sorb 10 debitmetru cu impuls 2 3 Condiii privind conformitatea cu standarde relevante: Conform Standardelor in vigoare; Alte condiii cu caracter tehnic : Se accepta varianta tehnologica alternativa fata de alternativele date in prezenta fisa tehnica cu respectarea conditiilor minime impuse PROIECTANT Verificator, SC CivilCAD SRL 9 l/h 10 bar 120 imp/min 1.11 ml/imp 2m
OFERTANT
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Productor
3
PARAMETRII TEHNICI SI FUNCTIONALI: MINI-STATIE DE EPURARE: 1 buc Staie de epurare pentru ape uzate menajere, echipata cu sistem de aerare cu bule fine. Epurarea are loc integral ntr-un singur container, care cuprinde decantorul primar, bazinul de activare i decantorul secundar. Staia de epurare este compact, format dintr-un container din mas plastic, compartimentat. n acest container este amplasat sistemul de aerare ce const din sistem de distribuie a aerului, pomp aer-lift i suport de biomas. Staia este acoperit cu un capac detaabil. Nr. Locuitori echivalenti : Dimensiuni: 1 3 loc 1200 / 1500 / H 2500 mm 0,75 0.30 0,75 0,62 0,22 0,15 0,07 2 1,25 1,40 2x
Parametrii tehnologici minimi: Debit mediu zilnic (m 3/zi) Incarcare organica (kg CBO5/zi) Volumul decantorului primar si de retinere a namolului (m3) Volumul bazinului de activare (m3) Volumul suportului de biomasa (m3) Volumul decantorului secundar Qomax- evacuare regulata (m3) T - timp de retinere in decantorul secundar (h) Volum util de acumulare (m3) Productie de namol cu cone, de substanta uscata de 4% (m3/an) Vidanjari / an (max.)
2 3
Condiii privind conformitatea cu standarde relevante: Conform Standardelor in vigoare; Alte condiii cu caracter tehnic : Se accepta varianta tehnologica alternativa fata de alternativele date in prezenta fisa tehnica cu respectarea conditiilor minime impuse PROIECTANT Verificator, SC CivilCAD SRL
OFERTANT
Proiect Tehnic
SC CivilCAD SRL
Elaborat de:
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
CUPRINS:
1 DATE GENERALE .......................................................................................................................................... 5 1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIII ................................................................................................................. 5 1.2 AMPLASAMENTUL ................................................................................................................................................... 5 1.3 TITULARUL INVESTIIEI ........................................................................................................................................... 5 1.4 BENEFICIARUL INVESTIIEI ...................................................................................................................................... 5 1.5 ELABORATORUL PROIECTULUI ................................................................................................................................. 5 2 DESCRIEREA LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA...................................... 7 2.1 SURSA DE ENERGIE ELECTRICA ................................................................................................................................ 7 a) Alimentarea cu energie electrica a obiectivului .................................................................................................... 7
a.1 Solutia de alimentare analizat prevede urmtoarele lucrri :............................................................................................. 7 a.1.1 Caracteristicile constructiilor.................................................................................................................................... 7 a.1.1.1 Protectiile amplasate in CD satisfac urmatoarele cerinte :.................................................................................. 8 a.1.1.1.1 Circuit general : ................................................................................................................................... 8 a.1.1.1.2 Circuit 1 JT.......................................................................................................................................... 8 a.1.1.1.3 Asigurarea sensibilitatii protectiilor la curentul minim de scurtcircuit : .................................................. 8 a.1.1.1.4 Circuit 2 JT.......................................................................................................................................... 8 a.1.1.1.5 Circuit 3 JT.......................................................................................................................................... 8 a.1.2 Instalatii electrice la puturile de apa.......................................................................................................................... 9 a.1.3 Instalatii electrice la rezervor ................................................................................................................................. 10
3 BAZELE PROIECTARII ............................................................................................................................... 11 4 CERINTE ESENTIALE ................................................................................................................................. 12 5 MASURI DE TEHNICA SECURITATII SI IGIENA MUNCII SI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR.................................................................................................................................................. 13 6 FISE TEHNICE .............................................................................................................................................. 15 6.1 FISA TEHNICA - TRANSFORMATOR 20/0,4 KV 100 KVA .................................................................................. 15 6.2 FISA TEHNICA - CELULE DE MEDIE TENSIUNE ................................................................................................ 15 6.3 FISA TEHNICA CELULA DE MASURA MEDIE TENSIUNE ................................................................................ 16 6.4 FISA TEHNICA - CUTIE DE DISTRIBUTIE CD 1-4............................................................................................... 17 6.5 FISA TEHNICA DISPOZITIV DE ACTIONARE PENTRU EPARATOR TRIPOLAR DE EXTERIOR :DISPOZITIV AME....................................................................................................................................................................... 18 6.6 FISA TEHNICA SEPARATOR TRIPOLAR DE EXTERIOR ORIZONTAL CU CUTITE DE LEGARE LA PAMANT ........................ 19 6.7 FISA TEHNICA SOCLU TRIPOLAR 24KV CU IZOLATOAR E COMPOZITE CU DESCARCATOR CU ZNO ..... 21
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
1 DATE GENERALE
1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII Alimentare cu Apa in comunele Orlesti si Scundu, jud. Valcea. 1.2 AMPLASAMENTUL Amplasamentul lucrarilor este: Comuna Scundu si comuna Orlesti, judetul Valcea, Romania, 1.3 T ITULARUL INVESTITIEI ADI Orlesti Scundu, judetul Valcea 1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI ADI Orlesti Scundu, judetul Valcea 1.5 ELABORATORUL PROIECTULUI
SC CivilCAD SRL
Reg. Com.: CUI: Tel: mail: Adresa: Activitate principala: Personalul elaborator: Domeniu Sef de proiect: Instalatii / hidrotehnica: Drumuri / poduri: Rezistenta: Electrice/Automatizari: Instalatii mecanice: Liste de cantitati: CAD/CAM: Geodezie / Topografie:
Craiova
J16/859/2005 RO 16175947 0351 / 465014 Fax: 0351 / 814555 civilcadro@yahoo.com Web: www.civilcad.ro Str. Nicolae Titulescu, bl.39, ap.9, Craiova, Dolj 7112: Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea 7022: Activitati de consultanta pentru afaceri si management
Nume ing. Adrian BONDOC ing. Alin APOSTOL ing. Silviu BOBEI ing. Adrian BONDOC ing. Ilie GURITOIU ing. Daniel TECU ing. Adrian BONDOC ing. Ilie GURITOIU SC ElectroValcea SRL ing. Irinel DRAGOMIR ing. Daniel TECU Ing. Adrian BONDOC teh. Vlad BRATAN ing. Irinel DRAGOMIR ing. Cristina-Violeta GIURCA-STASISIN ing. Dragos Dumitru BARBU teh. Ovidiu SMIRNOV
Pregatire (master Stiinta Mediului) (ing. Hidrotehnica, MCPC1) (ing. Hidrotehnica) (ing. Silvicultura) (ing. CFDP2) (ing. Silvicultura) (ing. Silvicultura) (ing. CFDP) (ing. Mecanica) (ing. Silvicultura) (ing. Silvicultura) (ing. Geodezie) (ing. Geodezie)
1 MCPC Monitorizarea si controlul poluarii si calamitatilor 2 CFDP Cai Ferate Drumuri si Poduri 5
SC CivilCAD SRL
Studii Geotehnice: Studii Hidrogeologice: Studii Hidrologice: Analize economice: Consultanta Ec./Tehn.:
teh. Vlad BRATAN SC SAMI CONSULT SRL pentru Scundu SC PROIECT ALBA SRL - pentru Orlesti SC Prosecon GH 2007 SRL Slatina ec. Luiza URUCU (Economist) ing. Adrian BONDOC ec. Luiza URUCU
SC CivilCAD SRL
a) ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A OBIECTIVULUI a.1 SOLUTIA DE ALIMENTARE ANALIZAT PREVEDE URMTOARELE LUCRRI :
Realizarea unui racord in LES de MT in lungime de 1010m, din reteaua de MT(LES) Derivatia Scundu-Derivatia Pesceana, cu montarea a trei celule de linie si a unei celule de masura. - Proiectarea unui Post de Transformare Aerian 20/0.4kV, 100kVA care va prelua alimentarea cu energie electrica a tuturor consumatorilor din zona Gospodariei de apa.. - Realizarea a trei linii electrice aeriene in lungime de 550m, 400m si 350m pentru alimentarea tuturor consumatorilor. - Realizarea a sapte bransamente in cablu ACYABY 5x25mmp. a.1.1 Caracteristicile constructiilor Linie Electrica Subterana 20kV: o celule de linie echipata cu separator cui SF 6- 3buc o celula de masura -1buc o lungime retea 1010m o tensiune nominala:20kV o tip si sectiune conductor: A2XS(FL)2Y 1x150=3300ml o priza de pamant cu doua contururi4=1buc o profil canalizare:tip M PTA 20/0,4kV+RACORD 20kV: o stalp SC 15014=2buc o cap terminal=1set o separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant tip STEPNO in montaj orizontal -1buc o transformator 20/0,4 , 100kVA in ulei=1buc o cadru de sigurante cu izolatori compozit si descarcatori cu oxid de zinc=1buc o CD 1-4 echipata cu intrerupator general de 250A o priza de pamant cu doua contururi 1,25=1buc o priza de pamant cu doua contururi 4=1buc Linie Electrica Aeriana de Joasa Tensiune: o lungime LEA :550m, 400 si 350m. o tensiunea nominal 0,4kV o tip si sectiune conductor TYIR 50OL-AL 3x35+16=1500ml o talp SE 4=24buc o stalp SE 5=1buc o stalp SE 10=6buc o bransament in cablu ACYA BY 5x25mmp=70buc 7 -
SC CivilCAD SRL
a.1.1.1 Protectiile amplasate in CD satisfac urmatoarele cerinte : a.1.1.1.1 o o o a.1.1.1.2 o o o o a.1.1.1.3 Circuit general : Curent nominal intrerupator : In = 250 A Curent de reglaj protectie termica : Irt = 144 A Curent de reglaj protectie electromagnetica : Irm = 1250 A Circuit 1 JT Curent nominal intrerupator : In = 160 A Curent de reglaj protectie termica : Irt = 100 A Curent de reglaj protectie electromagnetica : Irm = 400 A Temporizare la declansare electromagnetica : T = 50 ms Asigurarea sensibilitatii protectiilor la curentul minim de scurtcircuit :
o Curentul minim de scurtcircuit la capat de retea este Iscc = 431A, o Intrerupatorul, conform reglajului, va declansa in 50 milisecunde. a.1.1.1.4 o o o o a.1.1.1.5 o o o Circuit 2 JT Curent nominal intrerupator : In = 160 A Curent de reglaj protectie termica : Irt = 100 A Curent de reglaj protectie electromagnetica : Irm = 200 A Temporizare la declansare electromagnetica : T = 50 ms Circuit 3 JT Curent nominal intrerupator : In = 160 A Curent de reglaj protectie termica : Irt = 100 A Curent de reglaj protectie electromagnetica : Irm = 200 A
Pentru realizarea strii separat vizibil, fiecare circuit de linie este echipat cusigurane fuzibile MPR amplasate n amonte de ntreruptoare. Este prevzut un circuit de rezerv echipat cu SIST 201 pe circuitul general avand curentul nominal 200/5 A. Cablurile se pozeaza in profil de tip M, la adincimea de pozare de 0,8m(conformPE 107/95). La subtraversarea cailor de acces adincimea de pozare va fi de 1m . Adincimea de pozare se poate reduce pina la 0,5m in portiuni scurte (sub 5m) la intrarea cablului de medie tensiune in postul de transformare si la pozarea in tuburi de protectie. Cablul de medie tensiune folosit se pozeaza in sant, intre doua straturi de nisip de 10 cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor, pamint rezultat din sapatura, folie avertizoare si pamint compactizat din care s- au indepartat toate corpurile ce ar putea produce deteriorari ale cablului. Cablurile de medie tensiune. se vor poza in trefla. Legarea acestora in trefla se va executa din 5 m in 5 m,cu bride din PVC. Subtraversarile se fac in tuburi PVC de tip G.La subtraversari, tuburile din PVC se vor rigidiza in beton pe toata lungimea. Montarea tuburilor de protectie la subtraversari se face astfel: o pe fundul santului se toarna un strat de beton de 10 cm grosime, pe toata latimea santului prevazuta pentru traversare; o peste stratul de beton se aseaza teava din PVC tip G cu D= 160x7,7mm o deasupra tevilor si in partile laterale se toarna un nou strat de beton de 10 cm grosime si de aceleasi dimensiuni ca si cele din radier; o se executa umplerea santului cu pamint, in straturi succesive de 20cm grosime,bine compactate. 8
SC CivilCAD SRL
o Tevile din PVC vor depasi cu 0,5m de o parte si alta lungimea de traversat. o Tevile de protectie se monteaza cu panta de cel putin 0,1% spre unul din capetele traversarii pentru evitarea acumularii apei. Se va acorda mare atentie la pozarea cablurilor in tuburi, respectandu-se cu strictete fisa tehnologica. De asemenea, o atentie sporita se va acorda la etansarile tevilor de protectie.Cablurile se vor marca pe traseu din 10 in 10 m cu etichete de identificare, care vor avea inscrise pe ele: tensiunea (kV) si anul de pozare. Mansoanele vor fi prevazute , de asemenea cu etichete de identificare.Traseul cablurilor va fi marcat prin borne de marcaj la suprafata. Se vor marca prin borne schimbarile de directie, traversarile de carosabil, mansoanele si intersectiile cu alte canalizari subterane.Bornele vor fi fixate lateral de cablu, la 0,8m de axul lui, cu placa de inscriptie orientata spre cablu.La pozarea cablurilor se vor prevedea rezerve de cablu la capetele traseului,pentru compensarea deformarilor, a inlocuirii capetelor terminale(rezerva va avea lungimea necesara refacerii o singura data a capului terminal respectiv) si pentru mansoane. Separatorul de post se va amplasa pe stalpul nr.1 tip SC 15014.Stalpul va fi echipat cu console CIT 140 , legaturi duble de intindere, priza de pamant artificiala de 4ohmi. Postul de transformare proiectat este de tip abonat, amplasat aerian pe stalp tip SC 15014, in fundatie tipizata si se va echipa cu: o consola CIT 140, cadru de sigurante cu izolatori compozit si descarcatori cu oxid de zinc, stelaj metallic pentru sustinerea transformatorului tip TTU-ONAN 20/0,4kV-100kVA, cutie de distributie echipata cu intrerupator USOL de 250A, 3 circuite de plecare echipate cu intrerupator de 160A si sigurante SIST 201, un circuit de rezerva echipat cu SIST 201. a.1.2 Instalatii electrice la puturile de apa Lucrarea prezinta alimentarea cu energie electrica a consumatorilor tehnologici electrici in structura rezultata in urma lucrarilor de amenajarea a tablourilor electrice puturi apa. Prezentul proiect cuprinde documentatia referitoare la instalatiile electrice iluminat, prize si instalatii de protectie impotriva electrocutarii. In cadrul proiectului de realizare sunt tratate urmatoarele categorii de instalatii electrice aferente imobilului: o instalatia de iluminat; o instalatia de prize; o instalatia de impamantare; Alimentarea cu energie electrica se va realiza de la reteaua nou proiectata. Instalatiile electrice se alimenteaza din tablourle electrice TPA1-TPA 6. Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor aferenti obiectivului se realizeaza din tablourile de forta TPA1-TPA6 amplasate conform planului, acesta avand alimentare individuala din reteaua nou proiectata. Tabloul si cutia cu prize sunt in constructie etansa IP 54 si contine aparatajul prevazut in schema monofilara prezentata in plan, iar cutia cu priza trifazica si sigurante este IP55. Tablourile electrice generale vor fi echipate cu aparate de protectie dimensionate corespunzator conform schemelor monofilare. Tablourile electrice vor contine intreruptoare generale prevazute cu protectii la suprasarcina si la scurtcircuit, intreruptoare diferentiale dupa caz, conform cu schemele acestora. Priza de pamant va fi artificiala si se va realiza cu platbanda OL-Zn 40x4 pozata in teren si cu electrozi verticali de 3 m ingropati in pamant la 0,8m. Electrozii verticali se instaleaza in exteriorul spatiului de protejat, la cel putin 1 metru fata de fundatia constructiei. Priza de pamant este comuna pentru instalatia de protectie si cea de paratrasnet.Rezistenta prizei de pamant trebuie sa fie de maxm 1 ohm. In cazul in care la masuratori se constata depasirea acestei valori se va completa priza de pamant cu electrozii necesari din OLZN. Toate carcasele metalice precum si conductele diverselor instalatii care pot ajunge, accidental, sub tensiune vor fi legate echipotential la priza de pamant prin bara de echipotentializare BEP aflata in camera tabloului general. Se va prevedea 9
SC CivilCAD SRL
in camera tablourilor electrice bara de egalizare a potentialelor BEP. Aceasta se va executa din bara Cu 500x80x5. In afara legaturilor echipotentiale ale tuturor conductelor cu diverse fluide care se vor lega la BEP, se vor lega la aceasta si barele PE (Cu16) ale tuturor tablourilor electrice.Instalatia de legare la pamant se va realiza in coformitate cu normativele in vigoare. a.1.3 Instalatii electrice la rezervor Sunt tratate urmatoarele categorii de instalatii electrice aferente: o instalatia de iluminat; o instalatia de prize; o instalatia de impamantare; o instalatii de paratrasnet. Alimentarea cu energie electrica se va realiza de la reteaua de joasa tensiune proiectata. Instalatiile electrice se alimenteaza din tabloul electric al gospodariei de apa TGA. Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor aferenti obiectivului se realizeaza din tabloul de forta TGA amplasat conform planurilor, acesta avand alimentare individuala din reteaua proiectata. Tabloul si cutia cu prize sunt in constructie etansa IP 54 si contine aparatajul prevazut in schema monofilara prezentata in plan, iar cutia cu priza trifazica si sigurante este IP55. Tablourile electrice generale vor fi echipate cu aparate de protectie dimensionate corespunzator conform schemelor monofilare. Tablourile electrice vor contine intreruptoare generale prevazute cu protectii la suprasarcina si la scurtcircuit, intreruptoare diferentiale dupa caz, conform cu schemele acestora. Instalatia se va realiza cu paratrasnet cu dispozitiv de amorsare tip PDA, amplasat in varful unui catarg pe acoperisul cladirii. Raza minima de actionare a paratrasnetului PDA trebuie sa fie de 12 m. Cele doua legaturi la priza artificiala se vor face prin intermediul unei platbande OLZn 40x4 care coboara prin elementele de constructie a cladirii si care este legata la cate o placuta amplasata pe terasa. In cazul in care in volumul protejat se afla o antena individuala sau colectiva, aceasta trebuie legata la instalatia de paratrasnet prin intermediul unui eclator. Toate elementele metalice exterioare si interioare se leaga la conducta de coborare in punctul cel mai apropiat. Varful PDA se va fixa in varful catargului si va trebui sa depaseasca cu cel putin 2 m zona pe care o protejeaza. Priza de pamant va fi artificiala si se va realiza cu platbanda OL-Zn 40x6 pozata in teren si cu electrozi verticali de 3 m ingropati in pamant la 0,8m. Electrozii verticali se instaleaza in exteriorul spatiului de protejat, la cel putin 1 metru fata de fundatia constructiei. Priza de pamant este comuna pentru instalatia de protectie si cea de paratrasnet.Rezistenta prizei de pamant trebuie sa fie de maxm 1 ohm. In cazul in care la masuratori se constata depasirea acestei valori se va completa priza de pamant cu electrozii necesari din OLZN. Toate carcasele metalice precum si conductele diverselor instalatii care pot ajunge, accidental, sub tensiune vor fi legate echipotential la priza de pamant prin bara de echipotentializare BEP aflata in camera tabloului general. Se va prevedea in camera tablourilor electrice bara de egalizare a potentialelor BEP. Aceasta se va executa din bara Cu 500X80X5. In afara legaturilor echipotentiale ale tuturor conductelor cu diverse fluide care se vor lega la BEP, se vor lega la aceasta si barele PE (Cu16) ale tuturor tablourilor electrice. Instalatia de legare la pamant se va realiza in coformitate cu normativele in vigoare.
10
SC CivilCAD SRL
3 BAZELE PROIECTARII
Baza de proiectare a fost proiectul de arhitectura precum si normativele si standardele in vigoare. Imobilul este dotat cu instalatii pentru asigurarea cerintelor de confort termic, igiena, protectie la incendiu si necesitati sanitare/tehnologice corespunzatoare cu prevederile cadru din TEMA DE PROIECTARE si normele tehnice. La adoptarea solutiilor tehnice au fost respectate cerintele exigentelor: o rezistenta mecanica si stabilitate; o secuntate la incendiu: o igiena, sanatate si mediu: o siguranta in exploatare; o protectia impotriva zgomotului; o economie de energie si izolare termica. Proiectul a fost intocmit in conformitate cu prevederile principalelor prescriptii in vigoare: I7-02. Normativ republican privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000V. I 18-02. Normativ de proiectare si executie a instalatiilor de telecomunicatii si semnalizare din cladiri civile si de productie. I 20-02. Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului P118-99. Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor Norme generale de aparare impotriva incendiilor/ 28.02.2007 Ordin nr. 130/25.01.2007 privind Metodologia de eleborare a scenariilor de siguranta la foc. PE116-1995. Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice PE124-95. Normativ pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari STAS 12604/4,5. Protectia impotriva electrocutarilor. Prescriptii de proiectare, executie si verificare RE - IP 30 - Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant STAS 9436/2-80- Cabluri si conducte electrice PE 107-95 Proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice SR CEI 60364-1-1997 Instalatii electrice ale cladirilor HG1007/2004- Regulament de furnizarea energiei electrice consumatori HG867/2003- Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public C56-02 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii Legea 608/2001 rep.2006 privind evaluarea conformitatii produselor Legea 50/91 rep.2004 privind autorizarii executiei constructiilor Ordin nr. 1430 din 26 august 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale Legea 13/2007 -legea energiei electrice Legea 307/2007 privind protectia impotriva incendiilor Legea 10-1995 privind Calitatea in constructii inclusiv toate reglementarile legale valabile emise in aplicarea acestei legi. 11
SC CivilCAD SRL
4 CERINTE ESENTIALE
o Rezistenta mecanica si stabilitate Circuitele electrice se realizeaza cu conducte in tuburi sau cabluri montate fixate de console.Aparatele electrice si corpurile de iluminat sunt de tip omologat. Distantele de prindere ale podurilor de cabluri vor respecta prevederile normativelor astfel incat sa fie eliminate deformarile de orice natura. Punctele de fixare vor fi astfel alese incat podurile de cabluri sa nu sufere modificari de pozitie. Se va verifica lipsa deteriorarilor materialelor si aparatelor de orice fel. Se vor respecta prevederile Normativului I702. o Securitate la incendiu Instalatia electrica este adaptata la gradul de rezistenta la foc al constructiei si la riscul de incendiu al acesteia. Circuitele sunt prevazute cu protectie la scurtcircuit si suprasarcina. Se respecta prevederile normativelor: Normativi P 118/1999-Normativ de siguranta la foc a constructiilor Normativ NP- 17-02-Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V c.a. si l500V. o Igiena, sanatate si mediu Instalatiile au fost proiectate in asa fel incat sa perrnita o curatire si intretinere usoara a acestora. In acest sens instalatiile sunt in general pozate aparent , in pardoseala tehnica sau in ghene de cabluri vizitabile.De asemenea au fost prevazute la intrarea in tablouri descarcatoare pentru protectia contra supratensiunilor atmosferice si de comutatie care pot dauna sanatatii oamenilor. Nivelele de iluminare au fost alese conform normelor in vigoare astfel incat sa nu produca oboseala vizuala, sa produca efect de orbire sau sa apara diferetne mari in gradul de uniformitate a iluminarii in incaperi si la pe planul util al locului de munca.Pentru evitarea perturbatiilor electromagnetice in zonele cu trasee commune care s-au luat masuri de separare a circuitelor de curenti slabi de circuitele de curenti tari prin pastrarea conf. normativ I 18 a unei distante de circa 25 cm. o Siguranta in exploatare Instalatia electrica este astfel proiectata si se va realiza astfel incat sa asigure protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice prin contact direct sau indirect.Se vor alege gradele de protectie pentru aparate si corpuri de iluminat in conformitate cu prevederile Normativului 17-02.Elementele instalatiei electrice care in mod normal nu sunt sub tensiune dar care pot intra sub tensiune in mod accidental sunt prevazute ca masuri de protectie cu instalatii de legare la pamant si instalatii de legare la nul. Instalatiile electrice sunt prevazute cu protectie la scurtcircuit si protectie la suprasarcina, prin intreruptoare automate si relee termice precum si cu protectie diferentiala pentru deconectare in cazul aparitiei curentilor reziduali (prin defect de punere la pamant). o Protectia impotriva zgomotului Nivelul de zgomot echivalent datorat surselor de zgomot din instalatiile electrice trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 5dB nivelul de zgomot echivalent din spatiile tehnice (statie hidrofor, centrale ventilatie).Aceasta cerinta se realizeaza prin alegerea unor aparate cu nivel de zgomot redus si care sa respecte parametrii nominali prevazuti in normele interne de fabricatie. De asemenea aparatele de avertizare acustica trebuie sa se incadreze in parametrii prescrisi pentru semnalul acustic in functie de destinatia acestora.
12
SC CivilCAD SRL
SC CivilCAD SRL
Normativ I18-1/2001,I18-2/2004 Instructiuni proprii interne pentru securitatea si sanatatea muncii in transportul si distributia energiei electrice aprobate cu Decizia ELECTRICA nr. 222/05.03.07. Obiectivele proiectate nu se vor pune in functiune partial sau total nici macar pe timp limitat, inainte de executarea integrala a tuturor instalatiilor si a constructiilor si numai dupa asigurarea tuturor masurilor de tehnica securitatii si igiena muncii in vigoare si obtinerea autorizatiei de constructie si functionare. In cazul in care beneficiarul si constructorul considera ca masurile luate prin proiect nu sunt suficiente, vor cere odata cu observatiile ce trebuie facute la proiect si in acelasi termen legal, sa se introduca in proiect masurile suplimentare de tehnica securitatii si igiena muncii pe care le considera necesare. De asemenea se va asigura instructajul personalului de exploatare si executie pentru a se preintampina eventuale accidente sau imbolnaviri, facandu-se si verificarile medicale necesare. Beneficiarul va asigura personalului de exploatare to ate echipamentele si mijloacele de protectia muncii necesare prevazute in normativele in vigoare. Beneficiarul si constructorul vor intocmi instructiuni proprii, speciale si specifice tuturor locurilor de munca ce considera ca au un caracter deosebit sau pentru care norrnele existente nu dau prescriptii suficiente care sa conduca la securitatea investitiei si a personalului. Instalatiile ce fac obiectul prezentului proiect s-au proiectat in conformitate cu normativele republicane si departamentale de prevenire si stingere a incendiilor. Se mentioneaza: Legea 307/2007 - privind apararea impotriva incendiilor; Ordinul MAI 163/28.02.2007 pentru aprobarea "Normelor generale de aparare irnpotriva incendiilor"; Norme tehnice de prevenire si stingere a incendiilor la executarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C300/94; Norme de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor din domeniul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. Prevederi generale indicative NP073/2002.
14
SC CivilCAD SRL
6 FISE TEHNICE
6.1 FISA TEHNICA - TRANSFORMATOR 20/0,4 KV 100 KVA Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Caracteristici tehnice si constructive Tip Putere nominala Tensiune nominala primara Tensiune nominala secundara Reglaj in absenta tensiunii Nivel de izolatie Unda de soc (1,2/50 Hz) Tensiune de tinere la frecventa industriala (50Hz/1min) Grupa de conexiuni Temperatura maxima ambianta Temperatura minima ambianta Temperatura maxima a infasurarilor Temperatura maxima a uleiului Frecventa Altitudinea maxima Pierderi maxime la mers in gol Pierderi maxime la scurtcircuit Tensiunea de scurtcircuit Clasa de izolare Nivel de zgomot maxim admis Date tehnice TTU ONAN etans 100 kVA 20 kV + /- 5% 0,4 kV + / - 5% 24 kV 125kV 50 kVef Yzn-5 +40oC -35oC +65oC +65oC 50 Hz 1000m 0,205 kW 1,000 kW 4% A 52 dB Observatii
Specificatia caracteristicilor
2 CONDITII DE MONTARE CELULE Loc montare Altitudine Temperatura mediului ambiant max. med. min. Umiditatea relativa a aerului Acceleratia seismica CONDITII TEHNICE ALE CELULELOR MT Tipul separatorului Tipul intreruptorului Tensiunea nominala Tensiunea de serviciu Frecventa Tensiunea de tinere la freventa industriala Tensiunea de tinere la unda de soc Curent de stabilitate termica la 1 sec al separator/ intreruptor Curent de stabilitate dinamica Capacitatea de inchidere a separatorului si intrerupatorului
UM
3 m C C C
Valori solicitate
4 Interior Max.1000 +40 +35 -30 90 (La 20C) 3 Cu SF6 In VID 24 20 50 50 125 16 40 40
Valori garantate
5
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
KV KV Hz kVef kVef kA kA kA
15
SC CivilCAD SRL
Nr. crt.
17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
Specificatia caracteristicilor
Capacitatea de rupere a intrerupatorului Capacitatea de rupere a separatorului Curent nominal sistem de bare Comanda de actionare separatoare / intreruptoare ACCESORII indicator de prezenta a tensiunii senzori de trecere a curentului de defect in fiecare celula de linie pntru o viitoare monitorizare de la distanta indicator de verificare a concordantei fazelor teste individuale pe fiecare celula de MT GARANTII - de la punerea in functiune -de la livrare
UM
kA A A
Valori solicitate
40 630 630 Motorizat 48Vcc (interior) DA NU DA DA
Valori garantate
Luni luni
24 24
Specificatia caracteristicilor
2 Standard Tip constructiv Tensiunea nominala Tensiunea de serviciu Curent nominal Frecventa nominala Curent de scurtcircuit descurta durata Altitudine maxima de montare Temperatura de stocare Temperaturi de functionare Grad de protectie
UM
3
Valori solicitate
4 CEI 60298, STAS10990/1-83 SR EN 60129+A1:1996, SR CEI 60694+A1+A2: 1996; SR EN 60420:2001; SR EN 60529/1995 modular 20 24 630 50 16 1000 De la -40 la +70 C De la -25 la +40C IP3X pentru carcasa celulei dinspre exterior spre interior IP2X din interiorul compartimentului de cabluri catre sistemul de bare 20000:3/1003/1003 V 50/5 A Max:1100 Max:750 Max:1950 DA
Valori garantate
5
kV kV A Hz kA/1s m C C
de de
3 buc 3 buc mm mm mm
Rezistenta anticondens DA/NU in compartimetul celulei DOCUMENTE CARE PRESCRIU CALITATEA PRODUSELOR
15.
16
SC CivilCAD SRL
Nr. crt.
Specificatia caracteristicilor
UM
Valori solicitate
Da Da Da Da
Valori garantate
Cartea tehnica redac- Da/Nu tata in limba romana si engleza care sa cu- Da/Nu Da/Nu prinda: -instructiuni de montaj Da/Nu -instructiuni de exploatare -produsul va corespunde normelor tehnice si standardelor Europene DOCUMENTE CARE CERTIFICA CALITATEA PRODUSELOR Buletine de incer- Da/Nu Da/Nu cari,verificari probe Certificat de Da/Nu Da/Nu omologare Da/Nu Certificat de garantie Declaratia de conformitate Limba in care se redacteaza documentele limba romana
Da Da Da Da
17
SC CivilCAD SRL
Nr crt 2 3 4 5 6 7 D 1 2 3 4
Specificatia caracteristicilor
UM
Temperatura mediului ambiant Temperatura ambianta medie in 24h Umiditatea aerului Protectie climatica Durata de viata Temperatura de transport si depozitare Montare si Racordare Cutia de distributie se amplaseaza in postul de transformare aerian, pe acelasi stalp pe care e montat transformatorul. Prinderea cutiei se face in trei puncte cu ajutorul unor coliere. Inaltimea de monatare optima este de 0,7m fata de sol. Racordarea cutiei la transformator se face cu cablu dimensionat corespunzator curentului nominal.Acesta se va proteja cu tuburi din PVC, de diametru adecvat astfel incat sa asigure etansarea stuturilor de intrare. Racordarea consumatorilor la cutie se face cu cablu, iesirea acestora putand fii in partea superioara (iesirea in cablu aerian) si/sau inferioara (iesirea in cablu subteran). Sistem de inchidere corespunzatoare (usile vor avea sistem de asigurare cu lacat) pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate.
Valori ofertate
6.5 FISA TEHNICA DISPOZITIV DE ACTIONARE PENTRU EPARATOR TRIPOLAR DE EXTERIOR :DISPOZITIV AME.
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Caracteristici tehnice si constructive Tip Lungime tija Blocare cu lacat in pozitie superioara si inferioara Bride pentru stalp SE8 si SC 15014 Manete de actionare isolate Protectie anticoroziva prin zincare electrochimica in conformitate cu STAS 7222-90. 2buc. Date tehnice AME 10 12m Observatii
AME Dispozitiv de actionare separator STEPn(o) 24Kv. Dispozitivul AME se foloseste pentru actionarea cutitelor de forta si punere la pamant a separatoarelor tip. STEP(n)o tripolare de exterior cu montaj orizontal si vertical , pe stalpi vibrati precomprimati SE6 SE 8T si centrifugati SC15014 , SC 15015. Modalitate de comanda:Dispozitiv de actionare separator tripolar de exterior , tip AME pentru stalp SE 8 si SC 15014 cu tije si bratari de sustinere.
18
SC CivilCAD SRL
6.6 FISA
PAMANT
TEHNICA
SEPARATOR
Parametrii i condiii impuse de proiectant A Nr. crt. 0 1. 1.1. 1.2. 1.3. Specificaia caracteristicilor 1 Condiii climatice i de mediu Locul de montaj Altitudinea Temperatura aerului -maxim -medie pe 24 h -minim Umiditatea relativ a aerului (la 40C) Acceleraia seismic Grosimea maxim a stratului de chiciur Presiunea dinamica la vant maxim Caracteristici electrice Tensiune nominal Frecventa nominala Curent nominal Curent de scurtcircuit limit termic la 1s -cuitele principale -cuitele secundare Curent limit dinamic -cuitele principale -cuitele secundare Tensiunea de inere nominal fa de pmnt i ntre poli a) la impuls de trsnet (1,2/50s) b) la frecven industrial(50Hz.1min) Tensiunea de inere ntre contactele deschise ale aceluiai pol a) la impuls de trsnet (1,2/50s) b) la frecven industrial(50Hz.1min) Condiii pentru dispozitivul de Acionare Tip: a. Dispozitiv de actionare cuite principale: Tip actionare -Tija de actionare izolata -posibilitatea de blocare a dispozitivului de actionare b. Dispozitiv de actionare CLP: -Tip actionare -Tija de actionare izolata -posibilitatea de blocare a dispozitivului de actionare Locul montrii Tipul montajului U.M. 2 Valori Necesare 3 Exterior max. 1000 + 40 +35 -30 95 3 22 42 24 50 400 16 16 40 40
2.5.
2.6.
125 50 145 60
2.5.
3. 3.1.
1 Manuala da da 1 Manuala da da
3.2. 3.3.
Pe st.15015 orizontal
19
SC CivilCAD SRL
Parametrii i condiii impuse de proiectant A Nr. crt. 0 3.4. Specificaia caracteristicilor 1 Grad de protecie Condiii constructive Tipul izolatoarelor Deschiderea cuitului principal Deschiderea cuitului de punere la pmnt Numr de poli Linia de fug specific minim Racordarea la pmnt a separatorului Tipul de racord la circuitul primar ( tip, dimens.) Suport de montare a echip. Dimensiuni de gabarit - nlimea maxim distanta intre axele izolatoarelor aceleiasi faze Masa separatorului ,dispozitiv de acionare i supori Blocaj mecanic ntre cuitul principal i cuitul de legare la pmnt Echipare: -3 elemente de faza (poli) inclusiv tija elastica pentru prelugirea arcului electric; -3 izolatoare din material compozit pe pol -3 cutite de legare la pamant ; -piesa de interblocaj intre cutitele principale si cutitele de legare la pamat; -2 tije metalice telescopice (10-12m) pentru actionare cutite principale , respectiv cutite de legare la pamant; -piese de fixare a tijelor pe stalp ; -suport metallic pentru fixare pe stalp de beton de tip SC15015. Condiii impuse ncercrilor ncercri individuale ncercri de tip mm mm Kg mmp cm/kV 3 2,5 cf. CEI 60694 Conductor flexibil OLAL 50(35)mmp Da Da Da Da compozit U.M. 2 Valori Necesare 3 IP 54
4. 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. 4.7. 4.8. 4.9 4.10 4.11 4.12.
Condiii de mentenan i Fiabilitate Andurana mecanic (numr cicluri fr nlocuire de piese) Andurana electric la curent nominal
nr. nr.
20
SC CivilCAD SRL
Parametrii i condiii impuse de proiectant A Nr. crt. 0 Specificaia caracteristicilor 1 ( nr. declanri fr nlocuire de piese ) Intervalul ntre dou verificri consecutive ntr-o exploatare Normal Durata de via minim garantat Indicatori de fiabilitate Condiii de asigurarea calitii Condiii de asigurarea calitii Condiii de garanie : -de la data livrarii -de la data PIF: Alte condiii Condiii de livrare Condiii de ambalare Condiii de transport Lista cu piese de schimb i scule speciale recomandate Lista ncercrilor de tip, individuale i de pe antier Certificate de probe pentru teste Cartea tehnic cu specificarea condiiilor de montaj, punere n funcie i exploatare U.M. 2 ani ani ani1
Valori Necesare 3
6.3. 6.4. 6.5. 7. 7.1. 8. 9. 9.1. 9.2. 9.3. 9.4. 9.5 9.6. 9.7
luni luni
6.7 FISA TEHNICA SOCLU TRIPOLAR 24KV CU IZOLATOARE COMPOZITE CU DESCARCATOR CU ZNO
Nr crt 1 2 3 4 5 1 2 3 4 Caracteristici tehnice si constructive Date Tehnice Soclu Tripolar pentru sigurante fuzibile de exterior de medie tensiune 24 Kv Tensiune Nominala 100 A Curent Nominal Maxim Fen=6.3 A Fuzibil de Exterior II Zona de poluare In exterior , pe stalp beton la PTA Montaj Descarcator cu Zn O in carcasa compozita 24 Kv Tensiune maxima a retelei 24.4 kv Tensiune de functionare continua 1 Clasa de descarcare a liniei 2.4 KJ/KV Capacitatea de absorbtie a energiei E/Uc Stabilitatea la supratensiuni temporare -la 1 secunda -la 10 secunde Curentul Nominal de Descarcare,unda 8/20 s Curentul de impuls,unda 4/10 s Curentul de impuls, 2000 s Clasa limitatorului de presiune Tensiunea Reziduala 5 kAmax Nivelul descarcarilor partiale la 1.05 Un Linie de fuga specifica 1.54 Uc(KV) 1.46 Uc(KV) 10 kAmax 100 kAmax 25 Amax 25/10 cicluri 86.8 kVmax 10 Pc 4.4 cm/kv Observatii
5 6 7 8 9 10 11 12
21