INSTALATII DE STINGERE CU APA A INCENDIULUI LA CLADIRI GENERALITATI Apararea impotriva incendiilor, apararea vietii oamenilor si a bunurilor constituie o problema

de interes public, la care trebuie sa participe autoritatile administratiei publice centrale si locale, persoanele juridice si fizice romane si straine care desfasoara activitati sau se afla in tranzit pe teritoriul Romaniei. Autoritatile publice centrale au obligatia de a emite strategii privitoare la apararea impotriva incendiilor si legii, norme si reglementari tehnice de specialitate pentru constructii si amenajari, echipamente, utilaje si instalatii. Normele si reglementarile se emit si se modifica cu avizul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari si au aplicabilitate generala indiferent de titularul dreptului de proprietate. Proiectantii de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii tehnologice sunt obligati sa cuprinda in documentatiile pe care le intocmesc masurile de aparare impotriva incendiilor specifice naturii riscurilor pe care le contin obiectele proiectate. Reglementarile din domeniu sunt obligatorii pentru constructiile noi de orice fel si instalatiile aferente, indiferent de forma de proprietate. Pentru lucrarile de amenajare sau schimbare de destinatie a constructiilor existente, atunci cand nu pot fi indeplinite unele prevederi ale normativelor se vor asigura prin proiect masuri compensatorii de sigurata la foc. Pentru monumente istorice sau de arhitectura prevederile normativelor au caracter de recomandare, urmand a fi luate masuri, posibile de realizat, de imbunatatire a siguratei la foc, fara afectarea caracterului monumentului. Proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari (campinguri, tribune, parcaje, platforme etc.) se realizeaza astfel incat, in cazul unui incendiu produs in faza de utilizare a acestora, sa asigure urmatoarele cerinte: a) protectia si evacuarea utilizatorilor, tinand seama de varsta si de starea lor fizica; b) limitarea pierderilor de bunuri; c) preintampinarea propagarii incendiului; d) protectia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea si salvarea persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si inlaturarea unor efecte negative ale acestuia. (art. 2 Ordin 775/98) Inceperea lucrarilor de executie la constructii si la instalatii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinatiei celor existente, precum si punerea in functiune a acestora se supun, potrivit legii, avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor. (art. 28 Ordonanta 60/97) Procedura avizarii/autorizarii (stabilita prin Ordinul 685/97) este obligatorie pentru toate categoriile de constructii si amenajari stabilite prin Hotarare (nr. 448/2002) de catre Guvernul Romaniei. Avizele de prevenire si stingere a incendiilor (p.s.i.) sunt actele emise, in baza legii, de catre brigazile si grupurile de pompieri militari, dupa verificarea de conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice in vigoare a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, adoptate in documentaiile tehnice de proiectare. Autorizatiile de prevenire si stingere a incendiilor (p.s.i.) sunt actele emise de catre brigazile si grupurile de pompieri militari, prin care se certifica, in urma verifiarii in

teren, realizarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, cuprinse in documentatiile tehnice de executie a constructiilor, instalatiilor tehnologice si ale altor amenajari. Dosarul pentru obtinerea avizului PSI contine urmatoarele: a) o cererea intocmita de beneficirul proiectului b) certificatul de urbanism c) dovada titlului asupra terenului si constructiilor d) certificatul de inmatriculare in registrul comerului, pentru persoanele juridice e) documentatia tehnica, piese scrise si desenate, in care sunt incluse masurile de prevenire si de stingere a incendiilor f) referatul verificatorului de proiect pentru cerinta de calitate - siguranta la foc - dupa caz g) opisul cu specificarea documentelor depuse Termenul maxim de emitere a avizelor/autorizatiilor este de 30 de zile. Avizele P.S.I. eliberate isi pierd valabilitatea, daca, in termen de 2 ani, nu au fost incepute lucrarile de executie prevazute in documentatia tehnica. Documentatiile contin date despre: 1. Caracteristicile constructiei - Date de identificare a obiectivului destinatia - Categoria si clasa de importanta conform L 10/95, HGR 261/94 si HGR 766/97 - Particularitati specifice constructiei 2. Nivelurile criteriilor de performanta si timpii de siguranta la foc in conformitate cu reglementarile tehnice - Riscul de incendiu - Densitatea de sarcina termica - Clase de combustibilitate si periculozitate - Surse potentiale de aprindere - Conditiile preliminare ce pot determina sau favoriza aprinderea - Vitezele de ardere si edepropagare a flacarii - Masuri de protectie pentru reducerea riscului de incendiu - Rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie - Degajarile de fum si gaze fierbinti - Comportarea la foc - Masuri recomandate pe timpul interventiei in caz de incendiu pentru a nu afecta comportarea la foc - Stabilitatea la foc Gradul de rezistenta la foc numar compartimenrte de incendiu Comportarea la foc si rezistenta la foc a elementelor de rezistenta Timpii operativi de interventie Timpul de incendiere totala - Cai de acces, evacuare si intretinere Cai de interventie Cai de evacuare Scari de salvare si ascensoare 3. Dotari cu echipamente de protectie necesare Sisteme instalatii si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu

 Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor Dotarea cu stingatoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte 4. Conditii specifice pentru asigurarea interventiei in caz de incendiu Sursele de alimentare cu apa, substantele de stingere si rezervele aferente Pozitionarea racordurilor de alimentare cu energie electrica, gaze si alte utilitati Instalatia de paratraznet Asigurarea serviciului propriu de pompieri civili (cand este obligatoriu) Timpii operativi de interventie asigurati pentru alrmare ti alertare Zonele, incaperile, spatiile in care se gasesc materiale periculoase si pentru care sunt necesare produse de stingere si echipamente speciale, tipul echipamentului individual de protectie a personalului 5. Concluzii si masuri tehnico-organizatorice Categoriile de constructii si amenajari care se supun avizarii/autorizarii de prevenire si stingere a incendiilor sunt (conform Hotararii 448/2002): cladiri civile inalte (H pardoseala ultimului nivel 28 m) sau foarte inalte (H pardoseala ultimului nivel 45 m) incaperi sau grupuri de incaperi considerate ca fiind sali aglomerate (suprafata care revine unei persoane este mai mica de 4 mp si in care se pot intruni simultan 150 de persoane sali de spectacole, sali de intruniri, incaperi pentru expozitii, muzee, cluburi, cinematografe, comert, cazinouri, discoteci) amplasate in cladiri multifunctionale cladiri independente sau spatii amenajate in cladiri multifunctionale avand destinatia de comert, productie sau depozitare, cu aria mai mare de 400 mp spatii amenajate in cladiri de locuit, avand destinatia de comert, productie sau depozitare cladiri sau spatii amenajate in cladiri, avand destinatia de alimentatie publica, cu aria desfasurata mai mare de 400 mp sau capacitate de peste 100 de persoane spatii publice amenajate la subsolul, demisolul sau pe terasa cladirilor cladiri cu destinatie de cazare temporara (hoteluri, moteluri, camine) sedii ale autoritatilor publice cladiri sau spatii amenajate in cladiri, avand destinatia de birouri, invatamant, financiar-bancara, de asigurari si burse cu aria desfasurata mai mare de 500 mp cladiri sau spatii amenajate in cladiri, avand destinatia de ingrijire a sanatatii, cu peste 40 de paturi sau cu aria desfasurata mai mare de 1.000 mp spatii amenajate in cladiri, destinate supravegherii, ingrijirii sau cazarii copiilor prescolari, batranilor, persoanelor cu handicap sau lipsite de adapost cladiri sau spatii accesibile publicului avand destinatia de gara, autogara, aerogara si statie de metrou lacasuri de cult accesibile publicului sau destinate vietii monahale

 cladiri si amenajari sportive, avand mai mult de 600 de locuri pe scaune in interior sau mai mult de 5.000 de locuri pe scaune in exterior amenajari temporare pentru spectacole sau intruniri cu capacitatea mai mare 300 de persoane sau avand destinatia comerciala cu suprafata mai mare de 2.500 mp depozite si sisteme de alimentare a consumatorilor cu gaze petroliere lichefiate, stocate in rezervoare sau grupuri de rezervoare cu capacitatea totala mai mare sau egala cu 5.000 litri sau puncte de livrare a buteliilor cu gaze petroliere lichefiate avand capacitate totala mai mare de 750 kg statiile publice de distributie a carburantilor pentru autovehicule cu capacitate de stocare mai mare 50 mc lichide petroliere sau mai mult de 5.000 litri gaze petroliere lichefiate precum si statiile transportabile de distributie a carburantilor cladiri sau spatii amenajate in cladiri destinate parcarii sau intretinerii si repararii a peste 50 de autovehicule. RISCUL DE INCENDIU RISCUL DE INCENDIU este criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor, determinata de interactiunea proprietatilor specifice materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere, in anumite imprejurari, in acelasi timp si spatiu. Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe zone, spatii, incaperi, compartimente de incendiu, cladiri sau instalatii tehnologice, asigurandu-se incadrarea in nivelurile de risc sau in categoriile de pericol de incendiu, corespunzator reglementarilor specifice. a).Cladiri civile riscul de incendiu este determinat, in principal, de densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si de destinatia respectiva. In functie de densitatea sarcinii termice (q) riscul de incendiu poate fi: - mare: q = peste 840 MJ/mp - mijlociu: q = 420-840 MJ/mp - mic: q = sub 420 MJ/mp In functie de destinatie (functiune): - mare: in care se utilizeaza sau depoziteaza materiale sau substante combustibile - mijlociu: in care se utilizeaza foc deschis - mic: celelalte incaperi si spatii b). Cladiri de productie si/sau depozitare riscul de incendiu se determina in functie de natura activitatilor desfasurate, caracteristicile de ardere ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate si densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este definit prin CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU: - Categoriile A si B (BE3a,b) posibilitati de incendiu si explozie volumetrica (risc foarte mare de incendiu);

Categoia C (BE2) posibilitati de incendiu/ardere (risc mare de incendiu); Categoria D (BE1a) existenta focului deschis sub orice forma, in absenta substantelor combustibile (risc mediu de incendiu); Categoria E (BE1b) existenta unor materiale sau substante incombustibile in stare rece sau a substantelor combustibile in stare de umiditate inaintata, peste 80% (risc mic de incendiu).

REZISTENTA, COMPORTAREA SI STABILITATEA LA FOC REZISTENTA LA FOC este proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri de a-si pastra pe o durata determinata stabilitatea, etanseitatea la foc si/sau izolarea termica cerute si/sau alta functiune specializata, intr-o incercare la foc standardizata. Rezistenta la foc a structurii portante se evalueaza pentru ansamblul constructiei sau pentru un compartiment de incendiu. COMPARTIMENTUL DE INCENDIU reprezint constructia sau o parte a unei constructii continand una sau mai multe incaperi sau alte spatii, delimitate prin elemente de constructii destinate sa il izoleze de restul constructiei, in scopul limitarii propagarii incendiului, pe o durata determinata. GRADUL DE REZISTENTA LA FOC reprezinta capacitatea constructiei sau a compartimentului de incendiu, indeosebi a structurii portante sau de rezistenta, de a raspunde la incendiu, indiferent de destinatie. Gradul de rezistenta la foc se stabileste in functie de nivelurile de rezistenta la foc ale principalelor elemente de constructii componente. Gradul de rezistenta la foc al constructiei sau al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul sau cu cea mai defavorabila incadrare si se precizeaza obligatoriu in documentatia tehnico-economica. Gradele de rezistenta la foc, in ordinea descrescatoare a sigurantei la foc, sunt: I, II, III, IV si V.

Nr. Crt. 0. 1. 2. 3. 4.

Tipul elementelor de constructie 1 Stalpi, coloane, pereti portanti Pereti interiori neportanti Pereti exteriori neportanti Grinzi, plansee, nervuri, acoperisuri terasa Acoperisuri autoportante fara pod (inclusive contravantuiri) sarpanta acoperisurilor fara pod Panouri de invelitoare si suportul continuu al invelitorii combustibile

Gradul de rezistenta la foc 2 C0 (CA1) 2 ore C0 (CA1) 30 min C0 (CA1) 15 min C0 (CA1) 1 ora C0 (CA1) 45 min (30 min) C0 (CA1) 15 min 3 C0 (CA1) 2 ore C1 (CA2a) 30 min C1 (CA2a) 15 min C0 (CA1) 45 min (30 min) C1 (CA2a) 30 min (15 min) C1 (CA2a) 4 C1 (CA2a) 1 ora C2 (CA2b) 15 min C2 (CA2b) 15 min C1 (CA2a) 45 min (30 min) C2 (CA2b) 15 min 5 C2 (CA2b) 30 min C3 (CA2c) 15 min C3 (CA2c) C2 (CA2b) 15 min C3 (CA2c) 6 C4 (CA2d) C4 (CA2d) C4 (CA2d) C4 (CA2d) C4 (CA2d) -

5.

6.

C2 (CA2b) -

C3 (CA2c) -

C4 (CA2d) -

Conformare la foc: Pentru cladiri civile supraterane ariile construite ale compartimentelor de incendiu admise sunt: Aria maxima construita (la sol) a unui compartiment de incendiu (in mp) Gradul de rezistenta la foc I II III IV V Cladiri cu un nivel 2500 1800 1400 1000 1000 800 Cladiri cu mai multe niveluri

Nota: Pentru cladiri echipate cu instalatii automate de stingere a incendiilor, ariile se pot majora cu 100%. Atunci cand se prevad instalatii automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majora cu 25%. Majorarile mentionate nu se cumuleaza. COMBUSTIBILITATEA MATERIALELOR SI ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE este capacitatea de a se aprinde si de a arde. Clasele de combustibilitate sunt: materiale incombustibile - C0 materiale combustibile - C1 (CA2a) neinflamabile

- C2 (CA2b) dificil inflamabile - C3 (CA2c) mediu inflamabile - C4 (CA2d) usor inflamabile COMPORTAREA LA FOC a constructiilor si a instalatiilor, in ansamblu sau a unor parti componente este determinata de contributia la foc a elementelor, materialelor si substantelor combustibile utilizate, in raport cu rezistenta la foc asigurata. Constructiile si instalatiile trebuie sa se comporte la foc astfel incat, pe timpul interventiei in caz de incendiu, sa nu pericliteze siguranta utilizatorilor si a personalului de interventie. STABILITATEA LA FOC A CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR sau a compartimentelor de incendiu reprezinta caracteristica globala, exprimata in unitati de timp (ore, minute), intre momentul izbucnirii incendiului si momentul in care structura de rezistenta respectiva isi pierde capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunilor si a efectelor incendiului. Aprecierea stabilitatii la foc a constructiilor si a instalatiilor in care s-au produs incendii se poate face pe baza calificativelor: foarte buna, buna, corespunzatoare, satisfacatoare si nesatisfacatoare.

NP 118/99 1. LIMITAREA PROPAGARII INCENDIILOR Constructiile si instalatiile tehnologice independente, grupate sau comasate potrivit reglementarilor tehnice, se amplaseaza la distante de siguranta fata de vecinatati sau se compartimenteaza astfel incat, in caz de incendiu, sa nu puna in pericol alte constructii, compartimente de incendiu, instalatii si vecinatati. In cazul executarii unor lucrari la constructiile si instalatiile existente care nu respect conditiile privind distantele de siguranta la foc normate, se vor lua masuri compensatorii de aparare impotriva incendiilor. Elementele de constructii, pereti si plansee utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a exploziilor sunt de tipul: - antifoc (AF) - rezistente la foc (RF) - rezistente la explozie (RE) - etanse la foc (EF). Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii se realizeaza cu usi, obloane, cortine, incaperi tampon sau tamburi deschisi. Timpul minim de rezistenta al peretilor la foc trebuie sa fie in funtie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din spatiile pe care le desparte. 2. EVACUARE FUM (DESFUMARE) SI GAZE FIERBINTI

Prin desfumare se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si gazele de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare si a folosirii mijloacelor de interventie. Desfumarea se asigura: - prin tiraj natural - organizat sau mecanic Golurile de introducere a aerului si cele de evacuare se repartizeaza alternant si uniform. Introducerea aerului se poate asigura prin: - goluri practicate in fatada - usile incaperilor desfumate practicate in peretii exteriori - incaperi sau coridoare in suprapresiune sau bine aerisite - goluri de introducere racordate sau nu la canale si ghene. Evacuarea fumului se asigura prin goluri in acoperis sau pereti. Dispozitivele de protectie a golurilor de introducere sau evacuare trebuie realizate cu actionare manuala sau automata (dublata de actionare manuala). Desfumare prin tiraj natural Se realizeaza prin introduceri si evacuari ale fumului care comunica direct cu exteriorul sau prin canale sau ghene. Evacuarea fumului se realizeaza prin goluri in fatade, prin canale si ghene sau prin dispozitive (trape) cu deschidere automata dispuse in acoperis sau in treimea superioara a peretilor exteriori ai incaperii. Dispozitivele de evacuare a fumului dispuse in peretii exteriori asigura desfumarea pe max. 30 m adancime a incaperii. Desfumare mecanica Se realizeaza prin evacuarea mecanica a fumului si introducerea naturala sau mecanica a aerului. Poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii in spatiul protejat de fum (incaperi tampon, degajamente protejate, case de scara). Introducerea mecanica a aerului se realizeaza prin guri de introducere racordate prin canale (ghene) la un ventilator de introducere. Evacuarea mecanica a aerului se realizeaza prin guri de evacuare racordate prin canale (ghene) la un ventilator de evacuare (extragere). Raportul dintre latura mare si latura mica a unei guri este cel mult 2. Gurile de desfumare trebuie protejate cu voleti din materiale C0 (CA1) etanse la foc pentru gurile de introducere si rezistente la foc pentru gurile de evacuare. Case de scara inchise Se evita inundarea cu fum a caselor de scara de evacuare inchise. Desfumarea se face prin tiraj natural-organizat sau prin punerea in suprapresiune fata de incaperile adiacente. Nu e admisa evacuarea mecanica a aerului din casele de scara. Desfumarea se realizeaza prin deschiderea automata si manuala a dispozitivului de evacuare a fumului (amplasat in treimea superioara a ultimului nivel a casei de scara) si a gurii de introducere a aerului (prevazuta in partea de jos a casei scarii). Impiedicarea patrunderii fumului se realizeaza prin suprapresiune la usile inchise ale casei de scara cuprinsa intre 20 si 80 Pa. Debitul trebuie sa asigure o viteza de cel putin 0,5 m/s in dreptul usilor de acces la nivelul incendiat, considerand usile inchise la celelalte nivele.

La partea superioara trebuie sa fie prevazut un dispozitiv de evacuare a fumului cu aria libera de cel putin 1 mp, avand asigurate posibilitati de deschidere prin comanda de la nivelul de acces in scara. Deschiderea dispozitivului trebuie sa poata fi comandata si de la serviciul de pompieri. Circulatii comune orizontale inchise Se evita inundarea cu fum a circulatiilor comune orizontale inchise. Se poate asigura punerea in suprapresiune a acestora fata de incaperile adiacente cu care comunica sau desfumarea lor prin tiraj natural-organizat sau mecanic. Daca incaperile adiacente sunt prevazute cu instalatii de desfumare circulatiilor commune orizontale nu mai necesita desfumare asigurandu-se o suprapresiune de cca. 20 Pa fata de incaperile cu care comunica. Desfumarea prin tiraj natural-organizat are urmatoarele reguli: - introducerile de aer si evacuarile fumului se dispun alternat, la distante care sa nu depaseasca 10,00 m in linie drepta si 7,00 m in linie frata, - usile incaperilor accesibile publicului trebuie situate la cel mult 5,00 m de orice gura de introducere sau evacuare, - gurile de introducere de aer si de evacuare fum vor avea suprafete minime de 0,10 mp pentru fiecare flux de evacuare al circulatiei comune orizontale din zona pe care o desfumeaza, - gurile de introducere vor fi dispuse cu partea lor cea mai inalta la maxim 1,00 fata de pardoseala, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos la minim 1,80 m de pardoseala (trebuie sa se afle in treimea superioara a circulatiei comune). Desfumarea mecanica are urmatoarele reguli: - introducerile de aer si evacuarile fumului se dispun alternat, la distante, masurate in axele de circulatie, care sa nu depaseasca 15,00 m in linie drepta si 10,00 m in linie frata, - usile incaperilor accesibile publicului trebuie situate la cel mult 5,00 m de orice gura de introducere sau evacuare, - gurile de introducere vor fi dispuse cu partea lor superioara la maxim 1,00 fata de pardoseala, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos la minim 1,80 m de pardoseala (trebuie sa se afle in treimea superioara a circulatiei comune) - portiunile de circulatie comuna cuprinse intre o gura de evacuare a fumului una de introducere a aerului, trebuie sa aiba asigurat un debit de extragere de cel putin 0,50mc/s pentru fiecare flux de evacuare asigurat. Diferenta de presiune dintre casa de scara si circulatia comuna orizontala desfumata trebuie sa fie mai mica de 80 Pa la toate usile inchise ale scarii. In anumite situatii, la constructii fara pereti interiori despartitori, se prevad in acoperis sisteme alcatuite din dispozitive de evacuare si ecrane verticale C0(CA1) coborate sub tavan in functie de densitatea sarcinii termice din spatiile respective. Aceste dispozitive vor fi distribuite cat mai uniform si au deschidere automata si manuala. Golurile din acopris (pemanent deschise) si cele aflate in treimea superioara a peretilor exteriori se insumeaza la suprafata necesara evacuarii gazelor fierbinti. Evacuarea mecanica a fumului va respecta urmatoarele: - dispunerea ecranelor sub plafon se face conform prevederilor evacuarii prin tiraj natural, - gurile de evacuare se se prevad la o suprafata de maxim 320 mp,

debitul de extragere al unei guri este de de cel putin 1mc/s pentru 100 mp delimitati de ecran, iar pentru incapere de minim 1,5 mc/s, introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, prin partea de jos a peretilor, cat mai aproape de pardoseala. Raportul dintre suma ariilor libere ale dispozitivelor (deschiderilor) si aria incaperii 1 : 150 1 : 125 1 : 80 1 : 80 1 : 60 1 : 60 1 : 40 1 : 30 Distanta maxima (m) intre axele a doua deschideri 45 35 35 30 30 ecranele suspendate sub tavan 75 70 70 30 30

Densitatea sarcinii termice q (MJ/mp) q < 420 420 < q < 840 840 < q < 1680 1680 < q < 4200 q > 4200

3. CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE Caile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor, precum si circulatia si orientarea rapida a fortelor de interventie. Constructiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele amenajate trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori al cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate. Caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitatea si sa fie usor recunoscute. Numar Persoanele trebuie sa aiba acces la doua cai de evacuare, care sa duca in directii opuse. A doua cale de evacuare poate fi constituita din ferestre sau trape exterioare, daca evacuarea se face in conditii de siguranta. Se admite o singura cale de evacuare daca la fiecare nivel se afla maxim 20 de persoane. La cladiri inalte, foarte inalte si la salile aglomerate sunt obligatorii minim doua cai de evacuare. Alcatuire Usile au deschidere obligatorie spre exterior (exceptie usi pentru evacuarea a max. 30 de persoane). Nu se admit usile care se pot bloca datorita mecanismelor auxiliare si a usilor de tip glisant, ghilotina, basculant etc. Prin deschidere nu trebuie sa stanjeneasca evacuarea. Nu se admit praguri mai mari de 2,5 cm. Scari interioare Pot fi inchise sau deschise.

Trebuie sa duca pe aceeasi verticala de la ultimul nivel pana la nivelul iesirii in exterior la nivelul terenului sau al unei suprafete carosabile exterioare sau pe o terasa de pe care evacuare poate fi continuata pana la nivelul terenului. Scarile se separa de restul cladirii pentru a impiedica patrunderea fumului pe caile de evacuare. Casele de scari de evacuare ale nivelurilor supraterane se recomanda sa nu fie continuate in subsolul cladirilor. Casele de scari se recomanda sa fie iluminate natural, direct. Scarile de evacuare pot fi inlocuite cu planuri inclinate. Panta maxima admisa este de 1:10 (1:8 in dreptul iesirilor). Scari exterioare Pot inlocui scarile interiore daca sunt realizate din materiale cu rezistenta la foc de minim 15 minute - C0(CA1) si daca sunt dimensionate si conformate corespunzator. Acestea trebuie protejate prin pereti si usi etanse rezistenti la foc minim 15 minute. Terase si curti interioare Terasele circulabile, logiile si balcoanele care sunt cai de evacuare trbuie sa fie C0 (CA1). Terasele cu latime mai mica de 6,00 m trebuie sa fie protejate cu parapete pline. Latimea minima a curtilor interioare 3,50 m. Dimensionare Evacuarea persoanelor se considera ca se face ordonat sub forma de fluxuri (siruri de personae asezate una in spatele celeilalte) care circula prin caile de evacuare spre exteriorul constructiei. Latimea rampelor se calculeaza in functie de nivelul din care provine cel mai mare numar de fluxuri, fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. Latimea podestelor este mai mare sau egala cu a celei mai late rampe pe care o intersecteaza. Daca persoanele aflate la parter si cele aflate pe alte niveluri se evacueaza printr-o iesire comuna, latimea acesteia se determina prin insumarea: - numarului de persoane care vin pe scari interioare de la nivelul cel mai populat - 60% din numarul de persoane aflate la parter - 60% din numarul de persoane care vin pe scarile interioare de la subsol. Determinarea fluxurilor de evacuare Numarul de fluxuri se determina cu F = N/C unde: F = numar de fluxuri N = numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare C = capacitatea normata, de evacuare a unui flux C=50, la cladiri care adapostesc persoane incapabile de a se evacua singure C=70, la cladiri de invatamant, administrative, sociale, sali aglomerate, cladiri inalte si foarte inalte C=80, la cladiri de locuit, administrative, hoteluri, camine, cabane, care nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte

Pentru constructii cu un numar mare de fluxuri care trebuie sa fie evacuate se accepta o reducere a latimii usilor exterioare: - cu 10% - 10-20 de fluxuri - cu 20% - 21-30 de fluxuri - cu 25% - mai mult de 30 de fluxuri Gabaritele cailor de evacuare Latimea minima libera necesara este minim: - 0,80 m pentru un flux - 1,10 m pentru doua fluxuri - 1,60 m pentru trei fluxuri - 2,10 m pentru patru fluxuri - 2,50 m pentru cinci fluxuri Usile deschise spre podestele scarilor utilizate pentru evacuare nu trebuie sa reduca gabaritul acestora. Latimea podestului din fata usilor ascensoarelor este de minim 1,60 m (1,20 m pentru ascensoare cu usi glisante). Latimea libera, de trecere, a unei usi de evacuare este mai mica de 2,50 m. Daca latimea e mai mare atunci acesta se subimparte cu montanti verticali. Fac exceptie usile cu latimi de doua ori mai mari decat cea necesara trecerii fluxurilor de evacuare. Latimea rampei scarilor de evacuare este mai mica decat 2,50 m intre pereti si balustrada. Altfel se pun balustrade intermediare. Inaltimea libera a cailor de evacuare este de minim 2,00 m. Timpul de evacuare (lungimea cailor de evacuare) Pentru calcul se ia in considerare traseul parcurs in axa caii de evacuare de la punctual de plecare pana la o iesire in exterior sau pana la o scara de avacuare inchisa sau deschisa sau degajament protejat. La stabilirea timpului de evacuare nu se iau in considerare distantele parcurse: - pe scarile de evacuare si de la baza acestora spre exterior, precum si in interiorul degajamentelor protejate, - in interiorul incaperilor in care nu se depaseste timpul de evacuare admis pentru coridoare infundate. Perioada de evacuare = lungimea de evacuare admisa / viteza medie de deplasare (0,4 m/sec pe orizontala si 0,3 m/sec pe verticala)

Caile de acces, de evacuare si interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte spatii prin elemente de constructii cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul

incendiilor si se prevad, dupa caz, cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare. Cai de acces, interventie si salvare Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc. Pentru asigurarea conditiilor de acces, interventie si salvare se prevad cai de circulatie sau fasii libere de teren amenajate pentru accesul utilajelor si autospecialelor de interventie ale pompierilor. - Constructiile cu curti interioare (aria mai mare de 600 mp) si inchise pe toate laturile, cu o diferenta de nivel mai mica de 0,50 m accese carosabile pentru autospecialelor de interventie in caz de incendiu cu gabarite de minim 3,80 m latime si 4,20 m inaltime; - Constructiile cu curti interioare situate la o diferenta de nivel mai mare de 0,50 m (fara acces carosabil) acces pietonal cu latimea de minim 1,50 m si inaltimea de 1,90; - Constructiile blindate posibilitati acces obligatorii prin deschideri prevazute in peretii exteriori inchise cu panouri usor demontabile din exterior si marcate (obligatoriu pentru etajele situate pana la 28 m inaltime); - Constructii cu pereti cortina asigurarea circulatiilor carosabile in dreptul panourilor de fatada marcate. 4. INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIILOR SI INSTALATII TEHNOLOGICE Instalatiile aferente cladirilor si si instalatiile tehnologice se proiecteaza astfel incat sa nu constituie surse de izbucnire si propagare a incendiilor. 4.1.Componentele specifice instalaiilor de stingere a incendiilor utilizate, procurate din ar sau din import, vor fi de tipul celor avizate de Comandamentul trupelor de pompieri 4.2.Proiectarea i execuia, echiparea i dotarea minim obligatorie cu instalaiile de stingere cu ap a incendiilor la cldiri, vor corespunde prezentului normativ i standardelor n vigoare, ndeplinind principiile i cerinele din normele generale de protecie mpotriva incendiului. Investitorul poate solicita dotarea suplimentar i cu alte instalaii sau elemente de instalaii de stins incendiu. 4.3.Fiecare cldire sau grup de cldiri dintr-o incint, prevzut cu instalaii de stins incendiu, va fi alimentat, de regul, printr-un singur branament. Reelele exterioare de ap pentru incendiu aferente ansamblurilor de cldiri i incinte industriale se fac, de regul, comune cu cele pentru ap menajer sau industrial Ele se fac de regul inelare.

Nu se admite trecerea reelelor exterioare de incendiu neprotejate corespunztor prin cldiri, subsoluri tehnice, precum i prin canale de conducte, cabluri etc. care prezint pericol de incendiu sau explozie. 4.4.Rezerva de ap necesar stingerii incendiilor se stabilete conform prevederilor STAS 1478 i se pstreaz n rezervoare independente sau n rezervoare comune, care servesc i ali consumatori. Rezerva de ap pentru stins incendiu va fi intangibil. Rezervoarele se pot amplasa n interiorul cldirilor sau n exterioarul acestora. n scopul supravegherii permanente a alimentrii normale cu ap a rezervoarelor se prevd instalaii pentru semnalizare optic i acustic a nivelului rezervei de incendiu, care s permit, n caz de necesitate, luarea msurilor de utilizare a rezervei de incendiu n regim de avarii, stabilite prin instruciunile de exploatare (nlturarea avariilor n timp util, restrngerea sau suprimarea unor consumuri, ntrirea regimului de supraveghere etc.). Cnd rezerva de incendiu este mai mare de 1000 m3, aceasta se pstreaz n cel puin dou rezervoare sau compartimente, legate ntre ele, proiectate astfel nct s poat fi scoase individual din funciune 4.5.HIDRANTI INTERIORI : Alimentarea cu ap a hidranilor de incendiu interiori, din construciile prevzute cu instalaii de ap potabil sau industrial se face, de regul, prin reele comune, ramificate sau inelare. Echiparea cu hidrani de incendiu interiori a construciilor, compartimentelor de incendiu i a spaiilor, potrivit scenariilor de siguran la foc elaborate, se asigur dup caz la:

a - Construciile nchise din categoriile de importan excepional i deosebit (A i B), ncadrate conform legislaiei n vigoare indiferent de arie i numr de niveluri; b - Construcii publice, administrative i sociale, cu aria construit de cel puin 600 mp i mai mult de 4 niveluri; c - Cldiri nalte i foarte nalte, precum i construcii cu sli aglomerate, indiferent de ariile de construire i numrul de niveluri; d - Construcii de producie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor n vigoare, cu arii construite de minimum 600 mp, precum i depozite cu stive nalte (peste 4 m nlime); e - Construcii sau spaii publice, administrative, sosiale i de producie sau depozite subterane, cu aria desfurat mai mare de 600 mp; f - Parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme i cele supraterane nchise cu mai mult de 2 niveluri. Nu se prevd hidrani de incendiu interiori atunci cnd apa nu este indicat pentru stingere sau se asigur stingerea cu alte substane (gaze inerte, spum, abur etc.)

precum i la construciile parter la care se realizeaz intervenia de la hidrani exteriori cu furtun maxim de 40 m lungime. Hidranii interiori se pot monta aparent sau ngropat, marcndu-se conform STAS 297/1. Amplasarea hidranilor interiori se face astfel nct fiecare punct din interiorul ncperilor s fie protejate de cel puin: - dou jeturi: n ncperi sau grupuri de ncperi industriale ce comunic prin goluri neprotejate atunci cnd acestea se ncadreaz n categoriile A, B sau C de pericol de incendiu i au un volum de peste 1000 m3, n cldiri civile cu nlimi mai mari de 45 m, n depozite comerciale sau industriale, n magazine sau expoziii cu exponate combustibile, la sli de spectacole (numai n sal, scen, depozitele i atelierele anexe), pentru care n STAS 1478 se prevede n ntreaga cldire funcionarea simultan a dou sau mai multe jeturi; - un jet, n celelalte ncperi, inclusiv n cele prevzute cu instalaie automat de stingere. Aceste jeturi trebuie obinute din hidrani situai pe acelai palier i n acelai compartiment de incendiu. Hidranii interiori se amplaseaz n locuri vizibile i uor accesibile n caz de incendiu, n funcie de raza lor de aciune i de necesiti, n urmtoarea ordine: lng intrri n cldiri, n case de scri, n holuri sau n vestibuluri, pe coridoare, lng intrarea n ncperi i n interiorul acestora. n slile de spectacole, atunci cnd distribuia interioar a cldirii permite, se vor amplasa n sal un numr suficient de hidrani interiori pentru a putea aciona n fiecare punct al slii cu cel puin un jet, iar restul hidranilor (necesari pentru realizarea cerinelor din STAS 1478) se vor amplasa n exteriorul slii, lng u. n cldirile civile cu nlimi mai mari de 28 m, hidranii se amplaseaz numai pe coridoare sau n ncperile tampon de acces n casele de scri. Robineii hidranilor se monteaz de la 0,8 m la 1,50 m de la pardoseal, iar cutiile lor vor fi protejate mpotriva loviturilor. Cutiile hidranilor se execut n conformitate cu prevederile STAS 3081. Niele hidranilor nu trebuie s strpung pereii antifoc, pe cel care despart ncperi cu pericol de incendiu diferit sau care delimiteaz ci de evacuare. n cazul n care se monteaz n ni, rezistena la foc a peretelui trebuie s rmn neschimbat. n cazul stingerii incendiilor cu spum aeromecanic, hidranii interiori se vor echipa cu toate mijloacele necesare pentru producerea i refularea spumei necesare stingerii. La proiectarea instalaiilor de hidrani interiori, pentru cldirile civile foarte nalte, de peste 45 m, se vor respecta urmtoarele:

- se prevd minimum dou coloane de alimentare, dimensionate astfel nct fiecare s asigure un debit de ap pentru incendiu de 15 l/s pentru cldirile pn la 50000 m3 i de 20 l/s, pentru cldirile cu un volum mai mare; - pe fiecare nivel se prevd cel puin doi hidrani a cte 2,5 l/s, alimentate de la coloane diferite; - hidrani se amplaseaz numai pe coridoare sau n ncperile tampon de acces n casele de scri; - conductele vor fi legate n inel i prevzute cu robinete de nchidere, astfel nct s nu existe pericolul scoaterii din funciune a mai mult de 5 robinete pe nivel; - se vor prevedea robinete i pe coloane, din 5 n 5 niveluri; - se va prevedea sigilarea robinetelor n poziie normal deschis"; - pe conducta principal a reelei de distribuie se prevede o conduct cu Dn 100 mm cu robinet de nchidere ventil de reinere i dou racorduri fixe tip B, amplasate pe peretele exterior al cldirii, n nie cu geam, marcate cu indicatoare, la nlimea de maximum 1,40 m de la nivelul trotuarului cldirii, astfel nct s fie posibil alimentarea instalaiei interioare direct de la pompele mobile de incendiu. La cldirile industriale monobloc, la care nu se poate asigura protecia ntregii suprafee de la hidranii exteriori, se prevd hidranii interiori pe tunelurile speciale de evacuare, care s funcioneze n condiiile prevzute pentru hidranii exteriori. Debitul necesar se va stabili conform STAS 1478. Reelele interioare care servesc mai mult de 8 hidrani pe nivel se proiecteaz inelare sau cu circuitul nchis cu ajutorul a dou racorduri la reeaua exterioar. Reelele interioare de hidrani, avnd timpul teoretic de funcionare de 60 minute i mai mare, se prevd cu racorduri fixe, amplasate n exteriorul cldirilor, n aceleai condiii ca la art. pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu. n cldirile nchise ale depozitelor cu stive nalte (cu nlime mai mare de 4 m), cldiri industriale monobloc, garaje mari etc. se admite ca hidranii interiori, necesari pentru protejarea zonelor ce nu pot fi acoperite cu jeturile celor montai pe perei sau pe stlpi, s fie amplasai la nivelul pardoselii sau ngropai n pardoseal, n cutii speciale, corepunztoare. Hidranii interiori se echipeaz cu furtun tip C (O 50 mm) flexibil sau tip B (O 75 mm) flexibil, cu o lungime de maximum 20 m i, dup necesiti, cu dispozitive de refulare a apei sub form de jet compact, pulverizat sau mixt. Dispozitivele de refulare a apei pot fi: - evi de refulare simple; - evi simple prevzute cu ajutaj pulverizator;

- evi de refulare universale. evile de refulare simple se vor utiliza acolo unde jetul compact nu produce pagube, dar este necesar fora de impact a jetului compact (ex. depozite comerciale, industriale etc.). evile de refulare universale se vor utiliza n incinte industriale (hale, ateliere). evile simple prevzute cu ajutaj pulverizator se vor utiliza n toate cldirile, cu excepia celor indicate mai sus. Presiunea minim la eava de refulare - n cazul utilizrii dispozitivelor de pulverizare i a evilor de refulare universale - va fi de minimum 2,5 bari. Pe timp de noapte sau n locurile unde se desfoar activiti la lumin artificial, marcarea hidranilor se va face prin iluminat de siguran. Instalaiile prevzute cu hidrani, amplasate n spaii cu pericol de nghe vor fi dotate cu armturi de golire, dispuse n imediata apropiere a robinetului de secionare (electrovanei). 4.6. COLOANELE USCATE sunt instalaii fixe, rigide, montate n interiorul construciilor, utilizate numai de formaiile de pompieri. Se vor prevedea coloane uscate la toate construciile cu nlimea mai mare de 28 m, msurat de la cota terenului. Construciile echipate cu coloane uscate se vor echipa i cu instalaii de stingere cu ap a incendiilor, conform prevederilor din prezentul normativ. Pentru alimentare, se va asigura accesul mainilor de pompieri n orice anotimp, fr ca distana de la calea de acces cea mai apropiat fa de racordul de alimentare s depeasc 40 m. Racordul de alimentare al coloanei uscate (de tipul B) se amplaseaz pe peretele exterior al cldirii i se obtureaz cu un racord nfundat; la baza coloanei prevznduse ventil de reinere i robinet de golire. Racordul se monteaz la loc vizibil, separat de orice alt racord, la o nlime de maximum 1,5 m fa de sol i nclinare de 45o fa de vertical. Pentru recunoatere, racordul de alimentare se marcheaz prin indicator COLOANA USCAT". 4.7. INSTALATII SPRINKLERE : Echiparea cu instalaii automate de stingere tip sprinkler a construciilor, compartimentelor de incendiu i ncperilor, potrivit scenariilor de siguran la foc elaborate, dup caz, se asigur dup caz la: a - Construcii nchise din categoriile de importan excepional i deosebit (A i B) ncadrate conform legislaiei n vigoare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m2;

b - Cldiri nalte i foarte nalte cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m2, cu excepia locuinelor; c - Platouri de filmare amenajate i nchise, studiouri de televiziune i scene amenajate, cu arii mai mari de 150 mp, inclusiv buzunarele, depozitele i atelierele anex acestora; d - Construcii de producie ncadrate n categoria A, B sau C de pericol de incendiu cu arie desfurat de cel puin 2000 mp i totodat cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m2; e - Construcii publice cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/m2, cele destinate depozitrii materialelor combustibile, cu aria desfurat mai mare de 750 mp i densitatea sarcinii termice peste 1680 MJ/m2, precum i depozitele cu stive nalte (peste 6 m nlime); f - Garaje i parcaje subterane pentru mai mult de 50 autoturisme, precum i la cele supraterane nchise cu mai mult de 3 niveluri.

Enumerarea echiprii cu instalaii automate de stingere tip srinkler fiind minimal, investitorii le pot prevedea i n alte situaii, n funcie de pericolul i riscul de incendiu, amplasare, combustibilitatea construciei i valoare.

Nu se prevd instalaii de stingere tip sprinkler n cazurile n care apa nu este indicat pentru stingere sau se asigur stingerea cu alte substane (gaze inerte, spum, abur etc.). ncperile protejate cu instalaii de sprinklere, de regul trebuie s fie separate de spaiile nvecinate, prin elemente de construcie incombustibile sau prin alte dispozitive corespunztoare (ecrane, cortine cu acionare automat etc.). Instalaia de sprinklere trebuie s fie permanent sub presiune i se poate realiza n urmtoarele sisteme: cu ap-ap i ap-aer. Sistemele cu ap-ap se utilizeaz numai n cazul n care temperatura ncperilor nu scade sub 4oC i nu urc peste 100oC. Reelele de distribuie care pornesc de la aparatele de control i semnalizare (ACS), pot fi inelare sau ramificate. Sprinklerele se monteaz pe conducte de distribuie i pe ramificaiile (ramurile) acestora. Pe fiecare ramur se pot monta maximum 6 sprinklere, cu excepia perdelelor de ap de protecie pe care se pot monta mai multe sprinklere.

Prin dispunere (amplasare) sau, prin msuri de protecie, sprinklerele se protejeaz mpotriva deteriorrilor mecanice, a efectelor termice i a influenrii reciproce asupra declanrii lor. Pentru mediile corosive se utilizeaz sprinklere de construcie special (de regul, din materiale rezistente la coroziune). 4.8. INSTALATII DE DRENCERE : Instalaiile de drencere pot fi utilizate pentru:

stingerea incendiilor; protecie cu perdele de ap.

Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevd la:

ncperi cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare, hangare pentru avioane, garaje mari etc., unde, din cauza propagrii rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu destul eficien alte mijloace de stingere; scenele teatrelor, expoziii i alte sli aglomerate, n care publicul se afl n prezena unor cantiti mari de materiale combustibile; depozite de materiale sau substane combustibile cu degajri mari de cldur (cauciuc, celuloid, alcooli, etc.).

Perdelele de protecie cu drencere se prevd pentru:

protejarea elementelor de nchidere a golurilor (ui, ferestre etc.) din pereii despritori, pentru a evita transmiterea focului de la o ncpere la alta; protecia cortinelor, uilor sau obloanelor din pereii antifoc; protecia unor poriuni din ncperi cu pericol de incendiu;

protecia golurilor scrilor rulante; protecia cldirilor n exterior, cnd nu sunt amplasate la distane corespunztoare (faade, acoperiuri).

Instalaia de drencere are n componen:

vanele (robinetele) de acionare (manual sau electrice) montate pe conductele de alimentare cu ap de la o surs (care trebuie s asigure parametrii de debit i presiune necesari funcionrii); reele de distribuie; drencerele.

Amplasarea drencerelor, utilizate pentru stingerea incendiilor, fa de spaiul protejat, se face similar sprinklerelor. Distanele fa de plafoane se stabilesc funcie de rolul drencerelor fa de acestea (de protecie, de stingere etc.). La slile de spectacole, care au scen amenajat drencerele se prevd:

sub plafonul scenei, cnd acesta este executat din materiale combustibile, sub grtare, sub pasarele i n buzunarele scenei, neseparate de acestea prin cortine de siguran; de ambele pri ale cortinei, de siguran pentru protecia acesteia; deasupra golurilor protejate care leag scena sau buzunarele scenei de ncperile vecine.

Atunci cnd separate prin cortine, buzunarele pot fi prevzute cu sprinklere. n funcie de cerinele de stingere, drencerele se monteaz, de regul, n grupe de maximum 72 capete, care au conducte de alimentare cu vane de acionare separate pentru fiecare grup. 4.9. Instalaii fixe de stingere cu ap pulverizat Instalaiile cu ap pulverizat se prevd pentru:

stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hrtie, textile, materiale plastice etc.); protejarea obiectelor (structuri i echipamente ale instalaiilor tehnologice, recipiente pentru lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mari de 60oC i gaze inflamabile, motoare cu ardere intern, gospodrii mari de cabluri electrice cu izolaie combustibil), mpotriva radiaiei termice emise de un incendiu nvecinat, pentru a limita absorbia cldurii pn la limita care previne sau micoreaz avariile; prevenirea formrii unor amestecuri explozibile n spaii nchise (reducerea evaporrii prin rcirea suprafeelor care vin n contact cu lichide inflamabile ) sau n spaii deschise (prin diluarea amestecurilor explozive sau a scprilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive).

Atunci cnd asigur condiiile necesare, alimentarea cu ap se poate face din:

reeaua de ap potabil; reeaua de incendiu;

reeaua de ap industrial.

4.10.Hidrani exteriori i bazine Asigurarea posibilitilor de stingere a incendiilor din exterior, potrivit scenariilor de siguran la foc elaborate prin alimentarea, din reelele de distribuie a apei ale localitilor, atunci cnd conform avizului gospodriei de ap respective sunt asigurate permanent debitele i presiunile necesare pe timpul normal de funcionare al instalaiei, sau din gospodrii proprii de ap i reele de distribuie - corespunztor alctuite i dimensionate - ori din sisteme combinate, se realizeaz la: a - Construcii nchise de mportan excepional i deosebite (A i B), indiferent de volum; b - Construcii i ansambluri de construcii civile cu mai mult de dou niveluri i volum construit mai mare de 5000 m3; c - Cldiri nalte, foarte nalte i construcii cu sli aglomerate; d - Construcii subterane civile, de producie, depozitare, parcaje sau garaje; e - Construcii de producie sau depozite cu volum mai mare de 5000 m3; f - Depozite deschise pentru materiale sau substane combustibile, cu aria mai mare de 2000 m2; g - Depozite cu tive nalte (peste 4 m nlime). Asigurarea instalaiilor de stingere a incendiilor din exterior nu este obligatorie la construcii amplasate izolat (la mai mult de 500 m de zone construite) i care nu sunt echipate cu instalaii de alimentare cu ap, precum i la incinte izolate de producie sau depozitare cu arii sub 2000 m2 i au construcii cu maximum 2 niveluri. n asemenea situaii se recomand asigurarea posibilitilor de alimentare cu ap a pompelor mobil de intervenie din surse naturale nvecinate (ruri, lacuri, fntni) sau din bazine. Hidranii exteriori de incendiu pot fi:

hidrani subterani (STAS 695); hidrani de suprafa (STAS 3479).

4.11.Consumul de ap, rezerva de incendiu Numrul de calcul al incendiilor simultane, debitul de ap pentru incendiu, presiunile de utilizare, timpul de funcionare a instalaiei, rezerva de incendiu i timpul de refacere a ei sunt indicate n STAS 1478 i STAS 1343. n cazul n care instalaiile pentru stingerea incendiilor sunt comune cu cele de ap potabil sau industrial, se ia n calcul i consumul de ap pentru alte nevoi (ap potabil sau industrial), pe durata teoretic a incendiului, astfel nct s se evite folosirea apei de incendiu n alte scopuri. Se admite s se utilizeze pentru stingerea incendiului apa potabil sau industrial ori apa rece de alimentare a centralelor de ap cald ale incintei respective, dac procesul tehnologic permite acest lucru i pentru utilizarea ei nu se manevreaz mai mult de 2 vane din staia de pompare sau din cmine exterioare accesibile n timpul incendiilor i astfel amplasate sau telecomandate nct s poat fi acionate n timp util.

5. ECHIPAREA SI DOTAREA CU MIJLOACE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR Constructiile se echipeaza cu sisteme, instalatii, dispozitive, aparate si alte mijloace de prevenire si stingere a incendiilor. Dotarea agentilor economici, a institutiilor si localitatilor cu autospeciale si cu alte mijloace mobile de interventie la incendii se face, dupa caz, pe baza scenariilor de siguranta la foc sau a analizei capacitatii de aparare impotriva incendiilor Scenariile de siguranta la foc se elaboreaza obligatoriu pentru categoriile de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari care, potrivit legii, sunt supuse avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor. Numarul jeturilor in functiune in functiune simultana pentru hidranti de incendiu interiori