AFECTIVITATEA 2

Prof.univ.dr. Mihai ANITEI

1.AFECTIVITATE SI COMPORTAMENT

Anumite emotii afecteaza atat viata personala,
cat si viata profesionala a oamenilor

Acestia incearca sa controleze/sa evite aceste
emotii, dar atunci cand mecanismele de
aparare sunt ineficiente, apare anxietatea
sau angoasa.



ANXIETATEA
Anxietatea, alaturi de angoasa,
frica, teama, spaima, teroare,
panica, face parte din categoria
starilor timetice.
au in comun trairea de natura
psihofiziologica
Se deosebesc prin intensitatea
diferita si prin imprejurarile in
care se manifesta acestea
Angoasa reprezinta o forma de
anxietate majora

ANXIETATEA
Din punct de vedere temporal, prezinta manifestari
acute, dar sunt si unele permanente.
Manifestarile acute ~ la tulburari care apar chiar si
cand nu sunt depuse eforturi fizice si psihice majore
~anxietatea nu este declansata de expunerea la un
stimul aversiv
~cel putin patru din simptomele:
-dificultati respiratorii; -palpitatii;
-dureri toracice; -senzatie de sufocare;
-ameteli; -senzatia de ireal;
-parestezii; -senzatii de caldura/frig;
-transpiratie; -senzatie de lesin;
-frica de a muri
ANXIETATEA PERMANENTA
Denumita si Anxietate generalizata
Presupune prezenta a cel putin trei din
urmatoarele simptome:
~ tensiune motorie: tresariri musculare,tremuraturi,
tensiune musculara, dureri musculare, oboseala,
incapacitate de relaxare, sprancene mereu incruntate
etc.
~ tulburari neurovegetative: transpiratie, tahicardie,
maini reci si umede, gura uscata, senzatii de
caldura/frig, nod in gat etc.
~ asteptare tematoare
~ explorarea foarte vigilenta a mediului
inconjurator
Anxietatea
Manifestari pozitive ale anxietatii
si angoasei:
~ arta, literatura, filosofie, ritualuri
religioase
~ organizatiile umanitare,
campaniile medicale vizeaza
angoasa oamenilor in legatura
cu diferite boli.
Angoasa poate fi sursa de
placere daca este controlata, iar
experienta respectiva se termina
cu bine.
STRESUL
Desemneaza orice situatie in care organismul
trebuie sa faca fata la un eveniment
fizic/psihologic, prin mecanismele de adaptare.
Este determinat de orice situatie noua care
necesita o reactie adaptativa.
Holmes & Rahe- scara de vulnerabilitate
exemple: divortul-73; casatoria-50; concediul-13;

Eustresul (stresul pozitiv) este stresul aferent
activitatilor zilnice placute pe care le
desfasuram
STRESUL-poate fi diferit in functie de anumiti
factori de personalitate sau in functie de
imprejurari - (mediatori)
Personalitatea subiectului:
vulnerabilitatea depinde de situatii trecute sau
prezente, dar si de resursele subiectului.
~factori majori ce determina vulnerabilitatea: moartea unui parinte
inainte de varsta adolescentei; imposibilitatea de a avea o
relatie intima cu cineva.
Patternul comportamental de tip A este specific acestui
mediator.
Caractersitici ale patternului de tip A: caracter
agresiv,competitiv; nerabdare permanenta; sentimente
de lupta permanenta impotriva persoanelor etc.
Acest mediator depinde mult de factorii genetici, educativi si
sociali.
Stresul- mediatori
Suportul social- confortul,
asistenta si informatia pe care
persoana le primeste prin
intermediul contactelor
formale/ informale din partea
celorlalti.

~suportul social: profunzimea lui
(gradul de apropiere si gradul de
intimitate)
largimea unei retele
autocentrate

Stresul - mediatori
Evenimente ce provoaca o schimbare sociala
~ se leaga de nivelul stresului la care este supusa
o persoana
Se refera la traumatisme
Kobasa & colaboratorii: descrierea personalitatii
rezistente la stres
-persoana sa considere ca are controlul asupra
evenimentelor
-sa fie implicata in activitatile sale vitale
-sa trateze schimbarile ca pe niste provocari ce
trebuie inlaturate
STRESUL COTIDIAN
Activitatile zilnice, cu un grad mic de stres, dar care se
repeta monoton in fiecare zi, pot fi la fel de periculoase
ca si marile evenimente stresante

Mici necazuri
-preocupari legate de greutate
-cresterea preturilor
-plata taxelor
-criminalitatea
-aspectul fizic
Satisfactii
-relatii bune cu partenerul
-stare buna de sanatate
-somn bun
-timpul petrecut acasa
-stare de confort acasa
PROCEDEE DE GESTIUNE A STRESULUI
Relaxarea: tensiunea acumulata in
timpul zilei poate fi inlaturata prin destindere
corporala
Meditatia si exercitiile de
imagerie mintala
Activitatea corporala: dans/terapie
prin miscare/ sport
~procedeele autocalmante: gesturi de
autocontact si ritualurile personale
Relatiile sociale amicale, intime
2. CLASIFICAREA EMOTIILOR
W.Wundt- starile afective sunt clasificate in functie
de criteriul cantitativ-calitativ.
-trairi de intensitate mare (groaza)& emotii ce cresc lent (tristetea)
-placerea & neplacerea
In functie de gradul de evolutie:
-emotii inferioare si emotii superioare

Kant: emotiile stenice si emotiile astenice

Se ajunge la un consens privind clasificarea starilor
afective: primare/ complexe/ superioare
CLASIFICAREA EMOTIILOR
Starile afective primare: sunt de regula
innascute, nu sunt controlate voluntar, sunt
conditionate biologic
-tonul emotional
-trairile de esenta organica
-starile de afect
Procesele si starile afective complexe:
sunt dobandite si sunt supuse intr-o anumita masura
controlului voluntar
-emotiile situational curente
-emotiile integrate principalelor forme de activitate
-dispozitiile

CLASIFICAREA EMOTIILOR
Starile afective superioare: conditionate socio-
cultural, organizate in functie de criterii valorice; sunt
integrate in sistemul personalitatii fiecarui individ.
-sentimentele
-pasiunile
R.Plutchik (1980): emotiile de baza sunt teama,
surpriza, tristetea, dezgustul, furia, anticiparea,
bucuria si acceptul.


CLASIFICAREA EMOTIILOR
Plutchik: din combinatiile celor opt emotii de
baza iau nastere celelalte emotii
Teama+surpriza=respect
Surpriza+tristete=dezamagire
Tristete+dezgust=remuscare
Dezgust+furie=dispret
Furie+anticipare=agresiune
Anticipare+bucurie=optimism
Bucurie+acceptare=iubire
Acceptare+teama=supunere
Woodworth si Schlosberg(1964): emotiile
de baza sunt bucuria, surpriza, frica, tristetea,
dispretul, disperarea.
.
Eckman(1992):caracteristici ale emotiilor
ce permit specificarea diferentelor intre
emotiile de baza (furie/frica/tristete/bucurie/
dezgust/surpriza)

1. Universalitatea semnelor emotionale
2. Prezenta unor expresii comparabile la om si la
celelalte primate
3. Fiecare emotie se bazeaza pe un context fiziologic
specific
4. Universalitatea evenimentelor declansatoare

.
5. Corelatia reactiilor emotionale (legatura puternica intre
experienta emotionala si expresia ei, si invers)

6. Declansarea rapida (valoarea adaptativa a emotiilor)

7. Durata limitata (emotiile dureaza cateva secunde,
caracteristica ce le deosebeste de dispozitii)

8. Mecanismul de perceptie automata (emotiile apar brusc,
nefiind voluntare sau logice)

9. Aparitia spontana (din cauza derularii rapide si a reactiilor
expresive involuntare, experimentarea emotiei nu este o alegere
deiberata)
3. ROLUL AFECTIVITATII IN ACTIVITATEA
UMANA
Afectivitatea reprezinta fondul si latura
energetica a vietii psihice a individului, dar si a
comportamentului acestuia in raport cu sine
sau cu cei din jur.
Viata afectiva are un rol important in viata
umana prin motivatia intretinuta pentru diverse
activitati
V. Pavelcu: emotiile dezorganizeaza
comportamentul, in timp ce sentimentele il
organizeaza

APLICATII ALE STUDIULUI AFECTIVITATII
IN MEDIUL CONTEMPORAN
Oamenii de stiinta au conceput sisteme/
programe care citesc emotiile umane
(ex.detectorul de minciuni)
-folosirea detectorului de minciuni este o practica veche
(beduinii din Arabia; chinezii; inchizitia)
Poligraful:monitorizeaza indicatori ai initierii
sistemului simpatic, in timp ce persoana este
examinata (bataile inimii, presiunea sangvina,
intensitatea respiratiei, raspunsul electrodermal)
Criticii sustin ca poligraful este mai putin sigur si poate fi
influentat de alte emotii/trairi, in afara de minciuna.
(ex. tensiuni musculare, droguri, medicamente etc)
ROBOTII SI EMOTIILE
Existenta preocuparilor
cercetatorilor de a
induce unui robot emotii
si sentimente, de a
construi un robot cu viata
afectiva asemanatoare cu
cea umana.
Ce poate oferi relatia dintre
tehnologie si om?
iCAT (Universitatea din Utrecht) platforma
robotica ce adopta diferite expresii faciale
(foloseste sprancenele, botul, pozitia
capului si pleoapele);
Scop:
- relatia mai naturala dintre om si robot
- incercarea de simulare a emotiilor: furia,
speranta, satisfactia, frica si bucuria


Interactiunea Om- Robot
John Seabrock
- nu exista nicio masina n stare
s nvee i s aplice regulile
gramaticale pentru susinerea
unei conversaii;
- Existenta dificultatilor in
procesarea limbajului natural
(recunoasterea si
interpretarea sunetelor
receptionate).



Interactiunea Om- Robot
Robotul JULES
(Universitatea Bristol,
Marea Britanie) este
capabil sa imite miscarile
si expresiile fetei umane;
Robot educator, baby-
sitter, robot cosmonaut.
Kerstin Dautenhahn:
oamenii pot insa avea
reactii negative in privinta
robotilor cu fete umane.


SFARSIT