SOCUL ANAFILACTIC

Matei Maria Liliana

Definitie
reprezint o manifestare acut sistemic, grav, de
tip I (anafilactic), care survine la cteva secunde sau
minute dup ce organismul, anterior sensibilizat, vine
n contact cu alergenul specific.
Se produce prin vasodilataie brutal i creterea
permeabilitii vasculare, cu exsudaie +/_ exocitoz
discret i selectiv (eozinofile, PMN, limfocite).
Se manifesta prin o mare varietate de simptome si
poate pune n pericol viata persoanei sensibilizate.

Etiologie

n SA IgE mediat:
nepturi de insecte- venin de insecte, (Hymenoptere, arahnoide), alimente,
aditive alimentare: legume, nuci, scoici, oua, lapte;
Antibiotice (penicilina si derivatele sale)/medicamente (mai ales n cazul
administrrii lor parenterale), investigaiile cu substane de contrast etc. :
extracte alergizante, relaxanti musculari, steroizi, anestezice locale,
vaccinuri, seroprofilaxiile,( vaccinuri, gamaglobulina antilimfocitara ),
proteine heterogene: Insulina, Vasopresina, Parathormon, L-asparaghinaza,
protamine, ACTH, enzime (Streptochinaza; tripsina, chemotripsina,
penicilaza), ser heterogen, latex.

Mecanism
alergic tip I
(anafilaxia)

Raspunsul mediat prin complexe

imune: (tip III)
- Formarea complexelor imune
antigen (IgA si IgG) anticorp
poate sa mimeze reactia
anafilactica IgEmediata.
- Acest tip de raspuns se intalneste
in reactiile alergice la sange si
produse din sange.

Alte tipuri de reactie

Efectul asupra mastocitelor -reactiile anafilactoide apar ca

urmare a eliberarii mediatorilor chimici din mastocite si
bazofile, fara participarea antigenelor si anticorpilor.
In acest fel se produc reactiile la substantele de contrast
radiologice, fara sa existe o sensibilizare prealabila.
Anomalii ale metabolismului acidului arahidonic
Acidul acetilsalicilic poate produce astm, angioedem si soc
anafilactic. Aceste reactii nu implica sinteza de anticorpi.
Pacientii pot tolera molecule asemanatoare dar sunt intoleranti
la substante cu structura chimica diferita insa avand aceeasi
actiune, de exemplu, alte antiinflamatoare nesteroidiene.

Tablou clinic
pacientul este anxios, cu tulburri ale strii de contien,
acuz acufene, vertij, dispnee, opresiune toracic, frison,
eruptie de tip urticarian, prezint hiperemie facial sau
generalizat, eventual paloare (la scderea TA) sau
tegumente marmorate, hipotermie sau febr tahicardie etc.
intensa senzatie de rau; insotita de mancarimi in palme
Dupa putina vreme apare o jena respiratorie, o scadere a
tensiunii arteriale, pulsul devine imperceptibil.
Uneori, survin varsaturi si o diaree sangvinolenta, o criza
de astm, un edem Quincke.
In formele cele mai grave si in absenta tratamentului, socul
si insuf. respiratorie importanta pot atrena moartea.
Uneori tabloul clinic este mai puin alarmant, frust, ns
prezint acelai potenial grav evolutiv.

Explorari de laborator

Explorrile de laborator: VSH sczut, semne de

"plasmoragie" (hemoconcentraie),
leucopenie/leucocitoz, mai rar Tr sczute
(citopenie imun-alergic),
Ionograma si constantele echilibrului gazos sg.
CIC crescute sau normale,
fraciune C3 redus sau nemodificat

Diagnosticul diferential
Se

face n primul rnd cu:

alte tipuri de oc
reactii vasovagale
sindromul carcinoid
feocromocitom
embolia pulmonara
infarctul miocardic
reactii insulinice
aspirarea de corpi straini
apoplexia
reactii isterice

Evolutia si prognosticul
strii de oc, fr tratament, sunt rezervate.

Masuri preventive:
1. Mijloacele utilizate sunt non-medicamentoase (n
primul rnd eviciunea alergenului, inclusiv a celor
alimentari) i medicamentoase, cu caracter etiologic i
patogenetic. Pe lng eviciunea alergenului depistat
i desensibilizarea nespecific i specific
2. Mai mult, se prescrie subiectului (la care persista
riscul) sa aiba intotdeauna asupra sa adrenalina care
sa-i poata fi administrata cu usurinta si in absenta
unui medic.

Tratament
se aplic de urgen, nc de la locul accidentului, apoi
pacientul se transport ntr-un serviciu specializat, unde se
aplic tratamentul de deocare
msurile terapeutice sunt adecvate etiologiei i gravitii
tabloului clinic.
Pacientul se poziioneaz corect (n Trendelenburg), iar
pentru ocul survenit dup nepturi, se aplic un garou
proximal de locul nepturii + adrenalin administrat
s.c., perilezional

Adrenalina - medicaie de elecie, 0,3-0,5 ml s.c. i.m. sau i.v.(doar n

caz de hipotensiune arterial i n lipsa contraindicaiilor majore), din
sol.1%., repetat la 10-20 min., n caz de nevoie. Efectul apare rapid, n
1-2 minute.
Autoinjectoarele
cu adrenalina (Epipen, Anapen), eliberate pe baza de prescriptie
medicala. Acestea pot fi de uz pediatric (0,15 mg) sau pentru adulti
(0,3 mg adrenalina, solutie 1%o). Sunt usor de folosit si nu necesita o
asamblare prealabila. Injectia se poate face si prin haine, de obicei, pe
fata anterioara a coapsei.
Se asociaz perfuzii cu substane micro-i macro-moleculare + HHC
(100 mg "n bolus", apoi pn la 1 g/zi, n perfuzie), ritmul i
cantitatea administrat fiind dependente de valorile TA.
Dup tratamentul de "deocare" se mai pot administra: alte preparate
cortizonice (Urbason = metilprednisolon, 1g/zi, Prednison 1 mg/kg
corp/zi, timp de 5-6 zile, Diprophos 1 f/lun), calciu gluconic (1-3 f/zi),
antihistaminice (prometazin, romergan, tavegyl, ciproheptadin etc.).
Tratament etiopatogenetic (de elecie)
Tratamentul simptomatic i cel al complicaiilor (antialgice, sedative,
oxigen, miofilin, depletive cerebrale, cardiotonice ,
traheotomie/traheostomie, beta2 agonist).