Recuperarea copilului cu

Sindrom Down
-Studiu de caz-

Profesor logoped
Valeria Balaban

Ce este comunicarea?

Comunicarea reprezint schimbul de informaii ntre dou

sau mai multe persoane. Oamenii nu pot trai fara s comunice
unul cu cellalt. De la natere, copilul comunic cu mama lui i
mama lui cu el. Cnd i este foame, el plnge, atunci cnd el este
fericit, zmbete, atunci cnd mama lui l mbrieaz, el
sime cldura ei, dragostea ei, astfel i ofer siguran i
ncredere. Acestea sunt doar cteva exemple de comunicare
ntre mama i copilul .
Scopul acestei prezentri este de a evidenia aspectele
caracteristice comunicrii, limbajului i vorbirii persoanelor
cu sindrom Down. Voi prezenta un studiu de caz.

Istoric
Majoritatea informaiilor despre profilul cognitiv i dezvoltarea
abilitilor cognitive ale persoanelor cu sindrom Down, care exist n literatura
de specialitate, au fost obinute prin studierea copiilor i adulilor care au fost
crescui n mediile nestimulative ale instituiilor. Majoritatea copiilor cu sindrom
Down erau plasai n instituii speciale datorit credinei multor specialiti de la
nceputul secolului trecut, c abilitile lor cognitive erau motenite iar mediul
nu putea avea o prea mare influen asupra dezvoltrii lor. Astfel dizabilitatea
mintal nu era un aspect care putea fi influenat prin educaie.

Pn nu de mult, acest model de gndire a avut o mare influen asupra

felului n care erau abordai copii cu deficiente mintale. Majoritatea copiilor cu
sindrom Down erau clasificai ca needucabili, iar profesorii i educatorii ignorau
n mare msur domeniul handicapului mintal. Astfel, cea mai mare parte a
literaturii de specialitate timpurii a fost lsat n seama profesionitilor medicali.

Istoric
Este de neles de ce aceast literatur reflecta propriile opinii i
interese ale acestor specialiti: se punea accent mai mult pe caracteristicile
fizice i medicale, care erau importante pentru diagnosticare, i erau
limitate i pesimiste n informaiile despre dezvoltarea cognitiv i social
ale acestor persoane. Rareori se amintea faptul c o intervenie prin
educaie ar putea aduce ameliorri n dezvoltare.

Langdon Down ns aprecia, nc din secolul XIX, importana

educaiei timpurii. El a specificat c persoanele cu sindrom Down:
.sunt adesea capabile s vorbeasc; limbajul este dens i neclar, dar
poate fi mbuntit printr-o schem bine direcionat a gimnasticii limbii.
Facultatea de coordonare este anormal, dar nu ntr-un asemenea grad de
deficient nct s nu poat fi ntrit. Prin educaie sistematic, o putere
considerabil de manipulare poate fi obinut.

Istoric

O dat cu trecerea anilor i schimbarea mentalitii si-a dovedit

veridicitatea observaiilor sale, i este trist faptul c aceast parte a lucrrii sale
a fost neglijat pn la jumtatea secolului trecut.
Schimbarea
mentalitii s-a produs astunci cnd specialitii au nceput s contientizeze
importana necontestabil a mediului n dezvoltarea abilitilor cognitive i
sociale. Cteva studii au comparat nivelul de dezvoltare cognitiv i social a
copiilor cu sindrom Down care fuseser crescui n familie, cu cei
instituionalizai. Toate aceste studii au demonstrat diferene clare. Copiii
crescui acas de ctre familiile lor erau mult mai avansai n general, n toate
ariile de dezvoltare, spre deosebire de cei instituionalizai. Lucrrile ulterioare
au explicat i de ce: aceste instituii nu erau capabile s le ofere acelai nivel i
calitate de atenie individual de care are nevoie un copil, i de care se poate
bucura numai n snul familiei.

Istoric
Studiile ulterioare au evideniat de asemenea importana educaiei
timpurii, preciznd c acei copii cu sindrom Down care au benificiat de
educaie i stimulare timpurie erau cu mult mai avansai dect cei care
nu au primit asemenea ajutor. nc din 1950 multe studii au artat c
persoanele cu sindrom Down pot fi ajutate s nvee abiliti noi i adesea
complexe care se presupuneau a fi depite pentru nivelul lor.

ntrzierea mintal implic dezvoltarea lent i anevoias. n

cazul acestor copii, aceast ntrziere poate fi observat din primele luni
de via datorit faptului c bornele de dezvoltare, cum ar fi zmbitul,
ntinderea dup jucrii, ezutul, mersul i aa mai departe, apar mai
trziu dect n cazul copiilor obinuii.

ntrzierea mintal poate fi ameliorat prin intervenia timpurie,

prin educaie special i prin compensare.

Caracteristici Fizice

FATA privit din fata, copilul cu sindrom Down are in mod normal o fata
rotunda.Din profil fata tinde spre plat.
CAPUL spatele capului este aproape aplatizat la cei mai multi dintre copii cu
sindrom Down. Aceasta trasatura mai este cunoscuta si sub numele de
brahicefalie.
OCHII la majoritatea copiilor si adultilor cu acest sindrom sunt usor oblici,
inclinati in sus. Mai mult, uneori prezinta un pliu de piele vertical intre coltul
interior al ochiului si baza nasului, care poate exista si la copii normali. In ambele
cazuri el devine mai putin vizibil sau dispare odata cu inaintarea in varsta. Ochii
pot avea pete galben deschis in jurul irisului. Aceste pete sunt numite petele
Brushfield dupa doctorul englez Dr. T. Brushfield(1858-1937). Ele pot aparea si
la ochii copiilor normali. De cele maimulte ori dispar dupa ce irisul devine
maroniu. Ca si pliurile epicantice, nu influenteaza vederea.

Caracteristici Fizice
PARUL la copiii cu sindrom Down este de obicei drept si moale.
GATUL nou-nascutii cu sindrom Down pot prezenta piele in
exces pe spatele gatului, care dispare odata cu inaintarea in
varsta. Copiii mai mari sau adultii cu Down tind sa aiba gatul
scurt si gros.
GURA cavitatea lor bucala este usor mai mare decat la
majoritatea copiilor si limba este usor mai lata. Aceasta
combinatie determina ca uneori copii sa-si scoata limba
afara. Parintii pot interveni aici pentru a opri acest obicei,
invatand copilul sa-si tina limba in gura de mic, folosind anumite
proceduri speciale.

Caracteristici Fizice

MAINILE tind sa fie late, cu degete scurte. Degetul mic uneori are
decat o articulatie in loc de doua. El poate fi de asemenea usor inclinat
spre celelalte degete, aceasta caracterisitica existand insa si in familii
fara legatura cu sindromul Down. Este cunoscuta sub denumirea de
clino-dictalie. Palma poate avea doar o linie (pliu) de-a lungul ei iar
daca sunt doua, amandoua se pot extinde de-a lungul mainii.
Amprentele pot avea anumite caracterisitici proprii. Nici una din aceste
caracteristici nu afecteaza copilul, chiar daca el nu poate tine, prinde in
mana la fel de bine fata de un copil normal.
PICIOARELE tind sa fie scurte si groase si au un spatiu mai mare
intre primul si urmatorul deget. Aceasta se poate asocia si cu un pliu
scurt pe talpa, care incepe de la acest spatiu si merge cativa centimetri
in spate.

Caracteristici Fizice

TONUSUL membrele si gatul copiilor cu sindrom Down au un tonus

scazut, sunt hipotonice. Tonusul reprezinta rezistenta muschilor pentru a
se misca cand sunt relaxati. Este diferit de puterea (forta) muschilor, care
necesita contractia activa a muschilor. Forta musculara este de obicei
normala la copiii cu sindrom Down. Tonusul scazut este mai pronuntat la
unii copii fata de altii. El este cel mai scazut in primii ani de viata si se
imbunatateste odata cu cresterea in varsta, astfel incat la adolescenta sau
maturitate nu mai reprezinta o problema semnificativa.
MARIMEA CORPULUI copiii cu sindrom Down de obicei cantaresc
mai putin decat media la nastere. De asemenea si lungimea corpului la
nastere este mai mica. In copilarie, ei cresc constant dar incet iar inaltimea
lor ca adult este mai mica decat cea specifica familiei. Ea este limita de jos
a inaltimii normale si este 145-168 cm la barbati si 132-155 cm la femei.

Caracteristici ale limbajului

copilului cu Sindrom Down

Majoritatea copiilor normali achiziioneaz 3-4 cuvinte

pn la vrsta de 12 luni. Iar n urmtoarele ase luni mai
pot nva nc foarte multe cuvinte. Apoi se poate
observa o cretere semnificativ a numrului de cuvinte,
iar copiii sunt capabili s lege mai multe cuvinte ntre
ele. Muli dintre copiii cu sindrom Down vor achiziiona un
numr redus de cuvinte pn n jurul vrstei de 12-18
luni. ns o cretere semnificativ a volumului
vocabularului este posibil s nu apar pn la vrsta de
cinci, ase ani. Astfel nia de dezvoltare se extinde.
Pentru muli dintre copiii cu sindrom Down, se observ c
C.I. este n declin, apoi urc o dat ce copilul ncepe s-i
dezvolte abilitile de limbaj.

Caracteristici ale limbajului

copilului cu Sindrom Down
Recuperarea limbajului este una dintre cele mai mari provocri n educaia
copiilor i a persoanelor cu sindrom Down.
aptitudinile lingvistice nu sunt pe picior de egalitate cu alte aptitudini
cognitive ale acestora.
dezvoltarea limbajului este mai lent, de multe ori rmne incomplet, nu
toate componentele se dezvolt n acelai ritm.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale limbajului o reprezint
diferenele ntre nelegere i capacitatea de exprimare.
Copii cu sindrom Down nva incontient, morfologia, pe parcursul
dezvoltrii limbajului;
una dintre dificultile majore cu care se confrunt persoanele cu Sindrom
Down este sintaxa, sensul, gramatica sau normele care reglementeaz forma
limbajului: de exemplu, ordinea cuvintelor dintr-o propoziie, frazele
complexe, interogatorii, etc.
Pronumele, utilizarea formei de trecut sau acordul dintre subiect i
predicat sunt unele dintre cele mai importante provocri.
Persoanele cu Down au dificultati n a stabili contacte vizuale sau de a
iniia sau susine o conversaie cu o alt persoan

Caracteristici ale limbajului

copilului cu Sindrom Down
exist abilitati cognitive implicate n dobndirea
limbajului ce sunt afectate la copii cu
SindromDown: ele costau n incapacitatea de a face
generalizri, memoria auditiv de scurt durat
este afectat i nelegerea a ceea ce aud este mai
lent, au dificulti n selectarea unui anumit
cuvnt, i gndirea abstract, n general, este mai
mult limitat.
prin urmare limbajul persoanelor cu sindrom Down
este mai limitat decat gandirea
inteligibilitatea la persoanele cu sindrom Down
influeneaz negativ att dezvoltarea limbajului lor
expresiv i, n general, comunicarea.

Caracteristici ale limbajului

copilului cu Sindrom Down

Oasele craniului si fata persoanelor cu sindrom Down sunt adesea

mai mici dect la restul populaiei.Aceste variaii pot produce ogura
si un gatmai mici, influiennd astfel modul n care sunetele sunt
produse.n plus,cerul guriipoate fi restrns, i nu nalt cum este
uneori.
Ambele caracteristici fac calimba s se mite mai greu i sunetele
s nu apar n mod corespunztor.
n ceea ce privete limba, pare c este mai mare dect de
obicei.Adesea limba este hipoton.
Au amigdalele si vegetatiile adenoide mai mari, ceea ce face dificil
inspiraia nazal.
Sistemul nervosal persoanelor cu sindrom Down prezint anumite
diferene fa de persoanele normale .
Aceste diferene neurologice influientez exprimarea, ritmul, sau
sunt prezente dificulti mari de a face sunetele audibile, dificulti
de meninere a presiunii aerului n gura sau sa planifice ceea ce au
de comunicat

Caracteristici ale limbajului

copilului cu Sindrom Down

O treime dintre persoanele cu Sindrom Down au o pierdere uoar sau

moderat a auzului, o alt treime va avea pierderea uoar sau moderat a
auzului intermitent, iar o alt treime nu va suferi pierderea auzului. Cele mai
multe dintre aceste pierderi de auz sunt datorate unor otite prelungite .
Hipotonia, n diferite grade i alte probleme de performan motoarie
persist n timpul copilariei la copiii cu sindrom Down.
Memoria de scurt durat nu se va dezvolta la fel de rapid ca restul abilitilor
cognitive
Copiii cu sindrom Down au dificulti vizuale, auditive i de atenie.
Majoritatea copiilor cu Sindrom Down se balbaie.
Din experienta, am observat ca cele mai frecvente situatii care cauzeaza
balbaiala la copiii cu sindrom Down sunt:
- intrebarile puse brusc
- fixarea cu insistenta asupra balbaitului cand acesta trebuie sa vorbeasca
- incercarea de a-mi impune propria parere de relatare a unor situatii stresante,
neplacute

Caracteristici ale limbajului

copilului cu Sindrom Down

- stari de oboseal fizic, psihic, covalescenta

- povestirea unor fapte neplacute, stresante
- aprecieri asupra modului lui de vorbire si asupra comportamentului
- manifestari agresive din partea celorlalti copii din grup
- pronuntarea unor cuvinte lungi, cu dificultati fonetice, putin cunoscute
- crearea unui scenariu terapeutic care sa favorizeze exprimarea
verbala fluenta se refera la:
- construirea unui climat cald si plin de afectivitate
- comunicarea in buna dispozitie, de relaxare
- supraveghere mai putin rigida a grupului de copiii
- evitarea conflictelor i strii de incordare nervoas

Studiu de caz
Andreea
Data

S.

naterii-27 iunie 2000

Mama avea 22 de ani si tata 26 la nasterea ei(familie de oameni simpli,muncitori i foarte
implicai n recuperarea copilului)
Este primul copil
A facut toate analizele,ecografii,controale periodice si medicii i spuneau mamei ca totul
este bine
La 6 luni i jumtate doctorul a interzis mamei s mai mearga la serviciu pt c avea colul
deschis i putea pierde sarcina
S-a recomandat repaus la pat,fr efort
Naterea normal, la termen, a primit nota zece
A avut 3,5 kg i 51 de cm
A mers la 1,2 luni
Primele cuvinte le-a spus pe la 3,6ani...mama,tata,ap
La doi ani avea control sfincterian,folosea oli a

Studiu de caz
Am inceput terapia logopedic la 5 ani
Am stabilit greu relatia de comunicare cu ea(dup 4 edin e am inceput cu jocuri , cntecele,
jocuri de micare.
M-am folosit de imagini, de obiectele din jur i de repeti ia cuvintelor n faza de nceput a
terapiei.
Am facut terapie cu ntreaga familie, n special cu mama care nu accepta deficien a
copilului.Nici astzi nu o accept.Dar este mult mai mpcat cu ideea c are un copil cu
Sindrom Down.
La 8 ani de la na terea Andreei au mai facut un copil.Am consiliat-o s mearg s fac
analize.I-am spus c exist o tehnic frecvent utilizat pentru obinerea materialului genetic
fetal amniocenteza, tehnic ce detecteaz n timp util sindromul Down.
S-a nscut a doua feti a familiei i ea cu unele probleme de sntate la 3 luni de la na tere.
Un al aselea sim al mamei, a determinat-o s mearg la doctor. Feti a avea o tumor pe ficat.
Alt dram, din nou consiliere cu mama.Lucrurile au evoluat pozitiv cu cea de a doua feti .Nu
a recidivat tumora.Acum, Maria, la patru ani tie toate literele din alfabet i o ajuta pe Andrea
s invee.

EVOLUTIA DESENULUI

EVOLUTIA DESENULUI

EVOLUTIA DESENULUI

Interpretari empirice ale

desenelor

dificultati generale si fine de motricitate;

probleme de vedere
fire deschisa, dar fara sa agreeze neaparat contactul cu ceilalti (
fara anxietati si probleme de sanatate somatice;
emotionalitate puternica, infantila;
nu are elaborat sentimentul de apartenenta la grupul familial;
lumea pentru ea este filtrata de emotional, reactiile ei sunt
preponderent emotionale;
dar dpdv mental are in jur de 4,5 ani (imatura)
are abilitati mentale, dar nu de judecata invata mult pe baza
de memorie

Evoluia scrisului

Evoluia scrisului

Evoluia scrisului

Filmulete