REGIONAREA AMELIORATIVA

Regionarea ameliorativa
Regionarea ameliorativa este esentiala pentru tinerea sub
control a evolutiei benefice a solurilor din cadrul incintelor
indiguite, desecate si cu lucrari de drenaj si a celor din cadrul
sistemelor de irigatie.
Pentru a evita degradarea solurilor, trebuie urmarite in principiu
3 procese :
excesul de umiditate

continutul
de
(salinizarea/alcalizarea)
compactarea

saruri

solubile/sodiu

schimbabil

Pentru realizarea regionarii ameliorative se efectueaza

cartarea pedologica (identificarea tipurilor si subtipurilor de sol),
cu accent special pe cele 3 procese mentionate anterior.
excesul de umiditate
Pentru determinarea in teren a excesului de umiditate de
natura freatica (gleizare), sunt urmariti 3 indicatori, adancimea
gleizarii, intensitatea gleizarii, gradul de gleizare.

ADNCIMEA GLEIZRII

Simbol
d1

Adncime
(cm)
0-20

d2

21-50

d3

51-100

d4

101-150

d5

151-200

d6

201-300

d7

301-500

d8

peste 500

INTENSITATEA GLEIZRII
Simbol

Culori de
reducere (%)

Intensitate

Orizont

g1

sub 5
6-15

Negleizat
Slab gleizat

Fr G

16-30
31-50

Moderat gleizat
Puternic gleizat

Go

g4

g5

51-70

Gr

g6

71-90
peste 90

Foarte puternic
gleizat
Excesiv gleizat
Complet gleizat

g2

g3

g7

GRADUL DE GLEIZARE
Simbol Gradul de gleizare

Criterii
- adncime, intesitate -

Corelare

G0
G1

Negleizat
Freatic umed

g1d1-d5
g2d5, (g1d1-d4)

G2
G3

Gleizat slab
Gleizat moderat

Subtip gleizat

G4

Gleizat puternic

g2d4, g3d5, g4d5, (g1d1-d3)

g2d3, g2d4, g4d4, g5d5, g6d5,
(g1d1-d2)
g2d1-d2, g3d3, g4d4, g5d4

G5
G6

Gleizat f. puternic
Gleizat excesiv

g3d1, g4d2, g5d3

g4d1, g5d2, g6d2

Gleiosol

G7

Submers

g5d1, g6d1, g7d1-d2 + ap la

suprafa

Mlatini i bli

LEGENDA
G0
G1
G2
G3
G4
G5
G6
- ------------------------

G7

Gradul de gleizare al
solurilor


continutul
de
(salinizarea/alcalizarea)

saruri

solubile/sodiu

schimbabil

Pentru determinarea in teren a salinizarii/alcalizarii sunt

urmriti de asemenea 3 indicatori, adncimea la care apare
salinizarea/alcalizarea, intensitatea salinizrii/alcalizrii si gradul
de salinizare/alcalizare.
n
acest
caz,
cele
dou
elemente
definitorii
ale
salinizrii/alcalizrii, adncimea la care apar i intensitatea de
manifestare, care corelate indica gradul de salinizare/alcalizare, nu
pot fi depistate dect prin efectuarea unor analize de laborator la
probele recoltate n teren.

Simbol

Adncimea
-cm-

d1
d2
d3
d4
d5
d6

<20
21-50
51-100
101-150
151-200
201-300

Adncimea salinizrii ( I.C.P.A. 1987, cu modificri)

SIMBOL

CONINUT DE SRURI (mg/100g sol)

textur grosier
textur mijlocie
textur fin
Cl
SO4
Cl
SO4
Cl
SO4

INTENSITA
TE

s1

<90

<140

<100

<150

<115

<170

Nesalinizat

s2

91-230

141-330

101-250

151-350

116-300

171-400

Slab salinizat

s3

231-550 331-830

251-600

351-900

301-700

401-1050

Moderat
salinizat

s4

551-920 831-1400 601-1000 901-1500 701-1200 1051-1750

Puternic
salinizat

s5

>920

>1400

>1000

>1500

>1200

>1750

Cl salinizare cloruric; SO4 salinizare sulfatic

Intensitatea salinizrii ( I.C.P.A., 1987, simplificat)

Foarte
puternic
salinizat

Simbol

Gradul

S0
S1

Nesalinizat
Salinizat n
adncime
Salinizat slab
Salinizat moderat
Salinizat puternic

S2
S3
S4
S5

Criterii
adncime, intensitate
s1d1-d5
s2-s5, d4-d5

Corelare

s2d1-d3,s3d2-d3 s4d3
s3d1,s4d2,s5d3
s4d1,s5d2

Subtip
salinizat

s5d1

Solonceac

Salinizat foarte
puternic

Gradul de salinizare
Aprecierea tipului de salinizare, cloruric (Cl) sau sulfatic
(SO ) se face astfel :
raportul Cl/SO >1,1 salinizare cloruric
raportul Cl/SO <1,0 salinizare sulfatic

Etapele realizrii hrii solurilor salinizate

SIMBOL
d1

ADNCIME
- cm <20

d2

21-50

d3

51-100

d4

101-150

d5

151-200

d6

201-300

Adncimea la care apare alcalizarea ( I.C.P.A., 1987)

SIMBOL

INTENSITATEA

a1

GRADUL DE SATURAIE N SODIU

- % din T <5

a2

6-10

Slab alcalizat

a3

11-15

Moderat alcalizat

a4

>16

Puternic alcalizat

a5

>16

Foarte puternic alcalizat

Nealcalizat

Intensitatea alcalizrii ( I.C.P.A., 1987, simplificat)

SIMBOL

GRADUL

CRITERII
-adncime, intensitate-

CORELARE

A0

Nealcalizat

a1 d1-d5

A1

Alcalizat n
adncime

a2-a5; d4-d5

A2

Slab alcalizat

a2d1-d3; a3d2-d3; a4d3

Subtip alcalizat

A3

Moderat
alcalizat

a3d1-d2; a4d2; a5d3

Subtip alcalizat

A4

Puternic
alcalizat

a4d1; a5d2

Solone

A5

Foarte puternic
alcalizat

a5d1

Solone

Gradul de alcalizare a solului ( I.C.P.A., 1987, simplificat)

Penetrometru cu arc dinamic

Penetrometru dinamic electronic

Profil principal
de sol
Profil principal
de sol

2
3

4
5
6

media determinarilor (0,8)

0,8

1,5

Clasa

Criterii

foarte afanat 0

nu opune nici o rezistenta la

patrunderea cutitului

afanat < 0,5

cutitul patrunde cu usurinta in sol,

fara efort

slab compact 0,5 1

cutitul patrunde usor in sol pe cativa

cm, necesitand un efort mic

moderat compact 1 - 2

cutitul patrunde greu in sol pe 2-3 cm,

printr-o impingere puternica

foarte compact > 2

cutitul nu patrunde in sol, saparea

solului se poate face doar cu ranga si
tarnacopul

Clase de compactitate a solului, I.C.P.A. 1987

sondaje

Acolo unde s-au inregistrat valori ale compactarii mai mari

decat cele normale, se unesc intre ele sondajele pentru a se
delimita arealele cu soluri afectate de compactare.

Harta solurilor cu compactare

LEGENDA

Fara compactare (foarte afanat,

afanat)
Compactare slaba

Compactare moderata
Compactare puternica

Regionarea ameliorativa se realizeaza prin gruparea terenurilor

in functie de gradul de afectare prin cele 3 procese : gleizarea,
salinizarea/alcalizarea, compactarea.
In acest sens, rezulta areale afectate in mod diferit de unul, de
2 sau de toate cele 3 procese, numite districte sau subdistricte.
Districtele se noteaza cu cifre romane (I,II,III............X), iar
subdistrictele cu litere arabe (a, b, c.........x). Astfel, un district (I)
poate avea mai multe subdistricte (Ia, Ib, Ic).

Regionarea ameliorativa a incintei

Calmatui-Gropeni
districtul I zone de lunca cu aluviosoluri
molice, cu conditii potentiale de inmlastinire
si salinizare (nivel freatic la 3-5m)
districtul II zona limitrofa orezariei, cu
inmlastinire si salinizare actuale, nivel
freatic la adancime critica (122cm)
districtul III areale depresionare cu
salinizare actuala, cu soluri saline si
alcalice slab productive
districtul IV foste areale submerse cu
inmlastinire si salinizare potentiala si
actuala
districtul V zona grindurilor longitudinale
cu aluviosoluri afectate de infiltratiile pe sub
dig si din orezarie
districtul VI zona de sub orezarie cu
aluviosoluri ameliorate sau in curs de
ameliorare