AERUL

Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Facultate Stiinte Agricole Industrie
Alimentara si Protectia Mediului
NUME: Sasu Sorina-Ana
Preda Bianca
Ipa 3

Aerul era mult timp considerat

o substanta simpla.

In 1778, savantul
francez Antoine
Laurent de
Lavoisier a
descoperit ca
aerul este compus
dintr-o mixtura
de doua gaze, pe
care le-a denumit
oxigen si azot

Schimbari
climatice
Dac nu facem nimic, punem
planeta noastr n pericol i
riscm s pierdem ce ar
trebui sa mearg de la sine.
Protocolul de Kyoto este axat
asupra rilor industrializate,
pentru c sunt majoritatea
responsabili ai emisiilor de
gazelor cu efect de ser n
trecut, iar n prezent dein

Urmarile protocolului de
la
Kyoto
Protocolul de Kyoto a intrat n vigoare pe 16
Februarie 2005, odat cu ratificarea Rusiei. La
or actual ( ) 150 de guverne dintre care 27
ri din Uniunea European l-au adoptat. Se
numr printre ei, 36 de ri industrializate
care i -au fiat ca obiectiv, s reduc emisiile
de gaze cu efect de ser de la 5 la 8 % pan n
2012 comparativ cu emisiile din anul 1990.
Numai Statele Unite (responsabil a 20 % din
emisiile de gaze cu efect de ser) i Australia
nu au participat la ratificarea protocolului.
ns, cteva micri n USA pentru lupta
mpotriva emisiilor gazelor cu efect de ser sau realizat deja. Un exemplu ncurajator este
California.

Gaze cu efect de sera

Efectul de sera este
procesul prin care
atmosfera capteaza o
parte din energia
solara, incalzind
Pamantul si
moderand clima.
Activitatile umane acc
entueaza in mod
artificial efectul de
sera ce duce la
cresterea
temperaturilor
globale si deregland
clima in mod
dezastruos.

Stratul de ozon

Daca subtierea stratului de

ozon este responsabila
pentru o parte a
fenomenului de ncalzire
globala, lasnd mai multa
energie solara sa ajunga
pe Pamnt, cresterea
cantitatilor de oxid de
azot, metan si dioxid de
carbon din atmosfera
amplifica acest fenomen
prin producerea accelerata
a efectului de sera.

Acidifierea

Ploaia acida este un tip

de poluare atmosferica,
formata cnd oxizii de
sulf si cei de
azot se combina cu
vaporii de apa din
atmosfera, rezultnd
acizi sulfurici si acizi
azotici,
care pot fi transportati
la distante mari de locul
originar producerii, si
care pot precipita sub
forma de ploaie.

Metale grele si poluanti

organici persistenti

Mercurul este singrul metal care se gasete in

toate cel trei medii majore - apa, sol,
atmosfera. Unii compusi ai mercurului
precum sublimatul corziv (HgCl2) este
cunoscut de mult timp ca fiind toxic. Anual
pe pamint se extrag peste 2, 5 milioane de
tone de plumb.
In atmosfera Plumbul ajunge in special odata
cu gazele de esapament ale automobilelor
dotate cu motoare cu benzina.
Din atmosfera plumbul agunge in sol, ape

Poluanii organici persiteni sunt substane

chimice persistente n mediu, care se
bioacumuleaz prin lanuri trofice i reprezint
un risc din cauza efectelor adverse asupra
sntii oamenilor i asupra mediului
nconjurtor.
n anul 2001 mai mult de 90 de ri au semnat
un tratat prin care se angajeaz s elimine sau
s reduc producia, utilizarea i rspndirea
celor 12 substane din duzina murdar:
aldrin, dieldrin, endrin, clordan, heptaclor,
toxafen, DDT, mirex, hexaclorobenzen,
policlorobifenili, policlorodibenzodioxine,
policlorodibenzofurani.

Ozon troposferic si alti

oxidanti fotochimici

Partea de ozon din troposfer este condiionat de

transportul din stratosfer i de formarea troposferei. La
formarea acesteia oxizii de azot au un rol la fel de important
ca i compusii CO, CH4 i hidrocarburile superioare.
Deosebit de important este raportul dintre NOx i O3.
Ozonul se formeaz la reacia oxigenului molecular cu cel
atomic; cel atomic se produce de pild prin fotoliza NO2:

Troposfer
Ozon
Stratosfera
Ozon

Procentaj %
0,000002-0,00001
Procentaj %
0,00001-0,0001

Calitatea aerului

Responsabilitatea privind
monitorizarea calitatii
aerului inconjurator in
Romania revine
autoritatilor pentru
protectia mediului. In
prezent in Romania sunt
amplasate 117 statii de
monitorizare continua a
calitatii aerului, dotate cu
echipamente automate
pentru masurarea
concentratiilor
principalilor poluanti
atmosferici.

Poluari cu pulberi in suspensie

si pulberi sedimentabile

Traficul si centralele
termoelectrice vor trebui
sa fie supuse unor
programe extrem de
dure din punct de vedere
al protectiei mediului,
pentru ca trebuie sa-si
reduca emisiile poluante
de cateva ori. O noua
directiva privind
calitatea aerului
inconjurator si un aer
mai curat pentru Europa
introduce tinte noi de
atins care vor conduce la
costuri substantiale
pentru indeplinirea lor.

Noua directiva (n.r. Directiva 2008/50)

aduce cea mai mare
schimbare in domeniul
pulberilor in suspensie,
pentru ca se trece la un
prag limita de patru ori
mai mic decat cel
practicat in prezent.
Pulberile in suspensie
sunt inventariate in
functie de diametrul
particulelor.

La ora actuala, inregistrarile se fac pentru

pulberi cu diametrul de pana la 10 micrometri
(n.r. - PM 10), pentru care se impun valorilimita anuale pentru protectia sanatatii
umane de pana la 20 micrograme pe metru
cub

Evolutia calitatii
aerului

Urmarirea
calitatii aerului s-a
realizat intr-o retea
de supravhegere, in
care s-au facut
determinari pentru
indicatorii specifici
surselor de poluare
existente: dioxid de
sulf, pulberi in
suspensie, pulberi
sedimentabile, plumb,
cadmiu, precipitatii.

Sistem de monitorizare a
calitatii mediului

Poluarea de fond reprezint poluarea existent

n zonele n care nu se manifest direct
influena surselor de poluare antropice.
Monitorizarea polurii de fond este o problem
global, important pentru a putea aprecia
efectele ptrunderii poluanilor n aerul curat al
ecosferei.

Monitorizarea polurii regionale corespunde

supravegherii aerului situat relativ departe de centrele
urbane sau industriale, adic ntre poluarea de fond i
aerul poluat antropic. Poluarea de impact reprezint
poluarea produs n zonele directe de impact al
surselor de poluare antropice. Monitorizarea continu a
polurii de impact (locale) este necesar deoarece
poluarea de impact afecteaz direct i imediat lanurile
trofice i sntatea uman.

Concluzii

Mediul nconjurtor ne asigur condiiile

necesare vieii, ns depinde de noi dac dorim
s folosim aceste elemente eseniale ct mai util
sau dac vrem s ocolim acest aspect al vieii
noastre. Poluarea planetei se agraveaz pe zi ce
trece i se pare c populaia nu acord interes
acestui proces nociv. Convingerea c aceast
problem este doar a specialitilor i a forurilor
internaionale, este tot att de eronat, pe ct
este i de grav. Ocrotirea planetei este o
problem mondial, i, tocmai de aceea, fiecare
om trebuie s-i asume aceast responsabilitate.

Propuneri

Poluarea aerului
const n
schimbarea
compoziiei sub
aspectul
proporiei dintre
constituenii si
i/sau prin
apariia unor noi
constitueni. cu
efecte duntoare
asupra
biocenozelor
i/sau biotopului.

Bibliografie

1)Idei contemporane. Economia

protectiei mediului natural( N.
Constantinescu)

2)Igiena Mediului(S. Manescu)

3)www.referate.ro