You are on page 1of 44

RADIOIMAGISTICA

APARATULUI
OSTEOARTICULAR
Aspecte radioimagistice ale osului
normal si ale componentelor sale
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:
substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X

spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare,


transparente la razele X
1. Substanta osoasa dura 2. Spatiile osului =
este constituita din lumenele sistemelor Havers si ale canalelor
matricea colagena proteica anastomotice pe acestea (canale
(fibrile+subst glico-proteica) Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate
care este suportul in care se depun de tesut conjunctival moale si vase
sarurile minerale. sanguine nutritive)
canalul medular, ocupat de maduva
tesut conjunctival fibros
tesut adipos (maduva galbena)
tesut hematopoetic (maduva rosie)
+ Periostul = membrana conjunctivala transparenta la razele X, care inveleste osul si care, la
extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.
1. Diafiza are forma de cilindru si este
constituita din tesut osos compact care La osul lung se disting trei parti:
inconjoara canalul medular.
diafiza, metafiza si epifizele
Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului Epifiza
Tesutul osos compact este format din:
- sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul Os spongios
osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice
concentrice)
- lamele complementare
- una care inconjoara diafiza in manson, sub
periost
- alta situata spre canalul medular = endost;
- canalele Volkmann pe elementele precedente

Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza


canalul medular
CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen
IRM: asemnal in toate secventele

Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara, predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)

Diafiza Diafiza
Periost Os compact Canalul medular
Rgr, CT: nevizibil
IRM: asemnal
2. Epifiza = tesut spongios,inconjurat de La osul lung se disting trei parti:
corticala epifizara diafiza, metafiza si epifizele

Tesutul spongios este constituit din: Epifiza


- lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in Os spongios
compacta, ci in trabecule mai rare,formand o retea
- trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul
liniilor de forta, in raport cu functiile osului

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu


ochiuri radiotransparente
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala acelasi aspect ca si compacta


diafizara, dar foarte subtire

Osul lat se compune din corticale paralele (tablii)


intre care este o spongioasa (diploe) exemplu:
oasele craniului (unite prin suturi denumite
sinostoze). Diafiza Diafiza
Os compact Canalul medular
Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa
spongioasa invelita intr-un manson periostic
(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire
(oasele carpiene).
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUI

La nastere, toate oasele lungi, in afara de


epifize, sunt osificate; diafizele sunt
constituite din tesut osos primitiv in care
trabeculele sunt dispuse intr-o retea
neregulata.
Pe radiografii oasele lungi apar
constituite numai din diafiza tubulara,
delimitata la extremitati de linia de
calcificare provizorie a cartilajului de
crestere.
Cartilajul de crestere este radiotrasparent =
banda transparenta de cativa mm,
marginit de linia de calcificare provizorie.
El este invadat de tesut conjunctiv, care
se va transforma in os. Astfel este
asigurata cresterea in lungime a diafizei.
Cresterea osului in grosime se datoreaza
periostului si rezulta din activitatea
osteogena a stratului conjunctival
subperiostal ce ingroasa diafiza si se
substituie treptat osului vechi.
Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta
craniana) la acestea, tesutul osos apare
direct in macheta conjunctiva si se
extinde treptat, excentric, fiind modelat
cu timpul in tesut lamelar.
METODE DE EXPLORARE
Radioscopia
Radiografia
- 4 conditii:
1. regim de raze corect
2. efectuarea a minim 2
incidente
3. incadrare si pozitionare
corecta a regiunilor de
interes, cu prinderea in
campul radiografic cel
putin a unei articulatii
4. explorare bilaterala a
regiunilor simetrice
METODE DE EXPLORARE

Tomografia
computerizata:
- date suplimentare si de
mai mare finete asupra
leziunilor osoase vizibile fereastra os
pe rgr. cupa axiala
- caracterizeaza partile moi
- prelucrarea imaginilor
- reconstructia 3D cu
aprecierea corecta a
volumului leziunilor
- reconstructii 2D
pentru aprecierea
leziunilor si in alt plan
decat cel axial
fereastra parti moi

recon 3D
METODE DE EXPLORARE
ANGIOGRAFIA :
2 situatii
1. Scop diagnostic
pentru tumorile incerte ca
punct de plecare si
structura histologica
identificarea pediculilor
vasculari si a tipului de
vascularizatie

2. Scop terapeutic
embolizare
(prechirurgicala)
chemoembolizare (aplicare
directa a citostaticelor si
chimioterapiei
antitumorale, intratumoral)
METODE DE EXPLORARE
All body
SCINTIGRAFIA Osteom
osteoid

sensibila, dar nespecifica


all body

Fractura de
stress
METODE DE EXPLORARE
Artrografia (a)
Artro-CT (b) :
presupun explorarea
unei articulatii dupa
injectare directa
a
intraarticulara a unui
produs de contrast
Utile in patologia
tumorala sinoviala
traumatica articulara

b
METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:

A. Ecografia
date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica
investigatie de finete a partilor moi
date asupra maduvei osoase
B

A
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
1.Demineralizare Distributie:
difuza generalizata dezechilibru
= diminuarea sarurilor fosfo- metabolic general, cu rezultat activarea
calcice la nivelul matricei
mecanismelor de mobilizare a calciului
proteice osoase, cu
din schelet.
pastrarea integritatii
localizata cauzata de factori locali
acesteia (reversibila)
producatori de hipo-/ hiperperfuzie
Evidenta RADIOLOGIC la o inflamatori
pierdere mai mare de 30% infectiosi
din continutul normal de tumorali
saruri PCa. parazitari
Radiologic: mecanici
in spongioasa: scaderea Exemple:
grosimii traveelor cu
Artrita hiperperfuzie locala ca
cresterea spatiilor dintre raspuns inflamator metabolizarea
travee si accentuarea sarurilor PCa scaderea
transparentei concentratiei in segmentele vecine
articulatiei demineralizare
afectarea compactei Fractura : demineralizare prin efecte
poate merge de la locale + demineralizare prin
discreta diminuare a imobilizare
opacitatii pana la aspect
de spongiozare
Os normal

Demineralizare

Demineralizare Os normal
2. Osteoliza
presupune lipsa de structura osoasa
prin activarea osteoclastelor cu Geoda
distructie a matricei proteice si
mobilizare a sarurilor PCa

Eroziune

+Sechestru osos
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
3. Osteonecroza

= leziune secundara
hipoperfuziei Infarct
sau lipsei de osos
perfuzie intr-un
teritoriu osos
septica
aseptica
la nivelul
epifizelor =
osteonecroza
aseptica
la nivelul
diafizelor,
metafizelor =
infarct osos
la copil,
osteonecroza
ncl. epifizari =
osteocondroza
Osteonecroza
aseptica
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
4. Atrofia prin presiune

= caracterizata prin lipsa de


substanta osoasa,
generata de actiunea
prelungita a unui element
compresiv de vecinatate
(adeseori vascular)

din interior spre exterior


(ex. chist osos)

dinspre exterior spre


interior (ex. sa turceasca
balonizata in adenomul
hipofizar)
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA

In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:


Endostoze formare de os la nivelul
endostului compactei
Radiologic:
ingrosarea compactei
ingustarea canalului medular

Spongioscleroza intereseaza componenta


spongioasa
Radiologic:
ingrosarea traveelor preexistente
cresterea numarului traveelor
scaderea numarului areolelor
scaderea transparentei specifice
osului spongios
evolutia pana la aspectul de
compactizare
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
B. PERIOSTOZA
= formare de os nou la
nivelul periostului

In functie de aspectul
radiologic:

1. unilamelara 2. plurilamelara 3. spiculata 4. apozitii


(specifica (t. maligne) periostale
proceselor a.inflamatie (triunghi
inflamatorii) malign
b.sarcom Ewing Codman)
Periostoza lamelara Triunghi malign Codman
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os
= OSIFICARI HETEROTOPE

osteofite osificari
sindesmofite posttraumatice
PATOLOGIA TRAUMATICA
OSTEOARTICULARA
Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:
Entorsa (neevidenta in conventional)
Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a
2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie)
Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsulo-


ligamentar fie ale componentelor scheletice)

Informatii suplimentare sunt aduse de


ecografie si IRM
metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita
injectare de produsi de contrast)
Ruptura
ligamentara

Fara tractiune Cu tractiune

luxatie

fractura
Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice

Clasificare:

1. dupa aspectul traiectului de fractura


Complete presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua
componentele osoase)
- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)
- tasare ( corp vertebral)

Incomplete solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia


anterioara/ compacta + spongioasa)

2. dupa mecanismul de producere


Tasare

Fractura
Fractura completa incompleta

Fractura intruziva
Diagnostic
Radiografia: CT :
evaluarea si pozitionarea 3D a
= examen de prima intentie: simplu, ieftin, fragmentelor in focarul de
informativ
fractura
= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in
evaluarea postterapeutica si stabilirea fracturile cominutive
vindecarii. traiect intraarticular
Radiografia corect interpretata: fracturile ce necesita protezare
Aspect rx.: banda radiotransp / radioopaca evaluarea interesarii partilor
sediul fracturii moi adiacente
aspectul fracturii (completa, incompleta, evaluarea complicatiilor
traiecte, grad de deplasare) (anchiloza, pseudoartroza,
precizarea raportului cu structurile osteita)
invecinate
precizarea pozitiei fragmentelor Scintigrafia
la distanta de os dar in ax sensibila, dar nespecifica
angulate
telescopate, incalecate, angrenate IRM:
cresterea distantei dintre fragmente prin leziunile articulare
interpunere de parti moi cazuri incerte, fr. oculte
torsionare frecvent la nivel tibial
compresia medulara prin
stabilirea contextului (os normal/ patologic) fractura vertebrala
traiect intraarticular ( modificare la nivelul complicatii: osteonecroza,
sinovialei si spatiului articular anchiloza)
algodistrofie
leziuni asociate: hemartroza
Tipuri particulare de fractura
la copii:
fractura in lemn
verde intrerupere
unilaterala a
compactei

fractura
subperiostala
fractura intereseaza
si spongioasa si
medulara dar
periostul ramane
indemn.

decolarea epifizara
Tipuri particulare de fractura

a. Fractura de oboseala/
stress
dupa solicitarea repetata
asupra unui os
Ex:
fractura cosasului = sub
insertia bicepsului pe ulna
fractura maratonistului =
fractura de metatarsian
spondiloliza a.
a. a.

a. Spondiloliza

a. Fractura maratonistului
Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC: RADIOLOGIC:
1. formarea calusului fibroproteic
organizarea hematomului intre dupa 7-10 zile:
fragmentele de fractura sub
forma de coagul, apoi retea de cresterea transparentei
fibrina extremitatii osoase din focarul
hiperemie importanta fracturat = demineralizare locala
mobilizarea sarurilor PCa din largirea solutiei de continuitate,
fragmentele implicate in focarul
de fractura contururile osoase adiacente
apar sterse

2. formarea calusului conjunctiv

calusul e invadat de fibroblasti


ce produc fibre de colagen + dupa 2 saptamani:
existenta de saruri minerale se demineralizare importanta
creeaza conditiile osteogenezei
linia de fractura apare mai putin
are loc o contractare a
componentei moi, cu apropierea clara (fum de tigara)
segmentelor osoase implicate
Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC: RADIOLOGIC:

3. Etapa de calus osos primitiv


la nivelul matricei dupa 3 saptamani
conjunctive sunt depuse opacifiere neomogena la nivelul
focarului de fractura care
saruri PCa, realizand o depaseste limita traiectului
structura osoasa relativ treptat, dispare solutia de
anarhica in care sunt prinse continuitate fiind inlocuita de
cele 2 extremitati structura osoasa

4. Calus osos definitiv


incepe procesul de dureaza cateva luni, cel putin o
modelare sub activitate luna
osteoclastica calusul capata aspect
trabecular
stabilirea continuitatii
compactei si reducerea
volumului calusului
Tulburari de consolidare
Calus vicios: consolidare in pozitie
anormala
Calus exuberant: calus voluminos
cu interesare de parti moi
Pseudartroza: lipsa de stabilire a
continuitatii intre fragmente la 6
luni de la producerea fracturii
Mecanisme:
distanta mare dintre fragmente
hipervascularizatia teritoriului
interpunere de parti moi si
distrugere de periost rezulta
osificare si depunere de os
nou pe fiecare dintre
fragmente, cu aparitia de
corticala noua spre focarul de
fractura
Radiologic:
lipsa de calus in jurul
elementelor din focarului
de fractura PSEUDARTROZA
aparitia de os nou compact
la nivelul versantilor
fracturii
imediate / tardive
Complicatii
Infectia in cazul fracturilor deschise
Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase
Clinic - semne de infectie acuta
Prognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural,


scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a
fragmentului necrozat
IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic


mana si picior (tulburari vasomotorii locale)
Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F
IRM: edem osos
Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata
Se remite prin reglarea circulatiei locale.

Anchiloza complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.


Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi


Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura
PATOLOGIA TUMORALA OSOASA
Tumori benigne
Tumori maligne

primitive

secundare

In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi:


osoasa

cartilaginoasa

vasculara

fibroconjunctiva

Leziunile pseudotumorale la granita tumora-distrofie:


Chist osos esential

Tumora cu mieloplaxe t. cu celule gigante

Chist osos anevrismal


Criterii de Criterii de
benignitate malignitate
monooste / polioste,
tumori monooste (1 os),
monotope (1 localizare) politope
rata de crestere lenta (da rata de crestere rapida
posibilitate osului sanatos (limite imprecise)
de a de delimita de leziunea Exceptie: mielom multiplu
tumorala) = contur in harta rata lenta
geografica,eventual
dimensiuni mari
scleroza marginala, atrofie
prin presiune intrerup corticala
nu distrug corticala determina reactie
nu determina reactie periostala (spiculata,
periostala (rar, de tip triunghiulara)
benign) evolutie rapida
nu invadeaza partile moi
pot recidiva
TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM
aspect de condensare
omogena (osteom compact)
neomogena (spongios)
contur neregulat/ regulat (in
functie piesa scheletica)
intereseaza oasele fetei
(sinusuri) Exceptional
intereseaza oasele lungi.

Radiologic:
osteocondensare net delimitata
fara reactie periostala
fara invazie in partile moi
TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM OSTEOID = OO
relativ frecventa
dezvoltata la tineri (8-12 ani)
comportament
pseudoinflamator: tumefactie
+ durere (cedeaza la AINS)
Radiologic:
zona de osteoscleroza +
periostoza
centrata de zona osteolitica =
nidus (dimensiuni reduse)
tumora + nidus ~ 2cm.

Recidiveaza la ablatie incompleta.


TUMORI BENIGNE
1. mezenchimale
FIBROM OSOS
tumora aparent osteolitica
intereseaza in special metafizele
oasele lungi (maxim de incidenta
tibia)
poate stagna (non-evolutie) o
perioada de timp sau cu evolutie
brutala, cu recidiva
postoperatorie.
Radiologic:
leziune osteolitica, rotund
ovalara, contur geografic
condensare marginala, septuri in
aria tumorii
nu determina reactie periostala
nu invadeaza partile moi
TUMORI BENIGNE
1. natura vasculara
HEMANGIOM
30-60 ani
localizare
90% coloana vertebrala : T-L
calota craniana
mai rar : metafize oase lungi
hiperplazie capilare sau arteriole
Radiologic:
in localizarile vertebrale
osteoliza delimitata de septuri ce
dau un aspect tigrat prin
ingrosarea trabeculelor verticale
extensie in arc
deformarea corpului : bombarea
conturului posterior, latire, tasare
asimptomatic, stabil / agresiv
in localizarile pe oase plate
(frontal, parietal, omoplat)
orientare radiala a traveelor
TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
CONDROM
histologic tumora ce rezulta
prin proliferarea cartilaginoasa
de tip hialin
localizare predilecta falange
descoperita accidental
(traumatism minor) aparitia
fracturilor pe os patologic
Radiologic:
lacuna bine delimitata, cu
scleroza marginala, pastrarea
integritatii corticalei (chiar daca
este uneori subtiata)
fara reactie periostala
dimensiuni in functie de piesa
scheletica afectata
Condromul poate degenera malign!
TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
OSTEOCONDROM
evolutie benigna de regula,
proliferarea inceteaza odata cu
incetarea cresterii
se poate maligniza: clinica
zgomotoasa, efect de masa
(durere si tumefactie), crestere
rapida in dimensiuni, aspect
radiologic modificat
Radiologic:
exostoza atasata unei piese
scheletice, pediculata, cu
structura asemanatoare osului
(corticala + spongioasa)
nu determina reactie periostala
nu intrerupe corticala

Osteocondromul poate degenera


malign!
TUMORI MALIGNE
1. osoase
OSTEOSARCOM
osteocondensant, osteolitic, mixt
in functie de locul de
dezvoltare: OS propriu-zis,
parosteal, periostal
decada 2-3 de viata
localizare metafizara
evolutie rapida = una din
tumorile cele mai agresive
Radiologic:
variabil ca aspect, in functie de
forma histologica
osteocondensare intinsa,
neomogena / osteoliza
maligna
limite imprecise, fara scleroza
marginala, corticala distrusa
reactie periostala importanta,
fie lamelara (rar), spiculata
(frecvent)
intotdeauna monoosta,
monotopa
TUMORI OSOASE SECUNDARE
- METASTAZE OSOASE -

dupa tipul histologic de origine se pot


manifesta diferit la nivel osos
dupa expresia radiologica a leziunilor osoase
1. determinari secundare osteolitice:
comportament distructiv
2. determinari secundare osteocondensante:
determina o proliferare osoasa cu aspect
compact, lipsit de structura regiunii afectate.
3. mixte
TIP OSTEOLITIC
specifice punctelor de
plecare digestiv sau
pulmonar, rar urogenital
orice localizare
Rx, CT: osteoliza importanta,
neomogena, distruge
corticala in stadiul tardiv,
fara rc periostala
scinti: hiperfixare
RM: hipoT1, hiperT2
TIP OSTEOCONDENSANT
specifice punctelor de plecare prostatice,
vezicale, dar si primitiv gastrice sau
pancreatice

localizare predilecta pe oasele late


bazin, coloana vertebrala

sunt infiltrativ-invazive, dand aspect


intens opac heterogen

Metastaze mixte
au simptomatologie stearsa, evolutie
lenta

in general evolueaza spre ocuparea


zonei hematogene a oaselor late
mieloscleroza cu pancitopenie
(punctie sternala diagnostica)

RM: hiposemnal T1, T2

You might also like