Glandele endocrine

GLANDA HIPOFIZA - PITUITARA

Localizare(topografie): la baza creierului, în şaua turcească a osului sfenoid.
Structură - are 3 lobi:anterior, intermediar şi posterior.Hipofiza este legată de
baza hipotalamusului prin tija pituitară.Tija pituitară este alcătuită din:
 sistemul port-hipofizar, alcătuit din vase de sânge dispuse între hipotalamus
şi lobul anterior al hipofizei,are rol în transportul hormonilor de la
hipotalamus la adenohipofiză;
 tractul hipotalamo-hipofizar, alcătuit din fibre nervoase dispuse între
hipotalamus şi lobul posterior al hipofizei;are rol în transportul hormonilor de
la hipotalamus la lobul posterior al hipofizei.
Lobul anterior - Adenohipofiza

Produce hormoni care controlează activitatea altor glande endocrine

 glandulotropi: tirotropina, carticotropina, hormonul luteinizant şi h.
foliculostimulant.
 hormoni non-glandulotropi:h.somatotrop,prolactina.
 Hormoni glandulotropi

1.Tirotropina(TSH): -la bărbaţi stimulează secreţia de h.

masculini(androgeni,testosteron)
-controlează creşterea şi dezvoltarea
glandei tiroide; 4.H.foliculostimulant(FSH)-determină:
-stimulează secreţia de hormoni ai glandei -la femei creşterea şi maturarea foliculilor
tiroide. ovarieni şi secreţia de estrogeni(h.sexuali
feminini);
2.Corticotropina(ACTH):
-la bărbaţi stimulează spermatogeneza
-controlează creşterea şi dezvoltarea
(producerea spermatozoizilor), la nivelul
gl.coticosuprarenale
tubilor seminiferi ai testiculelor.
-stimulează secreţia gl. corticosuprarenale.
3.H.luteinizant(LH)-determină:
-la femei ovulaţia şi apariţia corpului
galben;
 Hormoni non-glandulotropi
1.H.somatotrop(STH): gigantismul caracterizat prin creştere
exagerată în înălţime(peste 2 m).
-are rol în creşterea şi dezvoltarea
organismului, prin stimularea creşterii oaselor Hipersecreţia de STH, determină la adult
lungi, dezvoltarea masei musculare, acromegalia, caracterizată prin creştere
dezvolatrea organelor interne(viscere); exagerată a mâinilor, a oaselor feţei,a
mandibulei, limbii şi buzelor, a unor viscere
-stimulează sinteza de proteine;
(organe interne).
-are efect hiperglicemiat;
2.Prolactina stimulează:
-determină mobilizarea acizilor graşi din
-secreţia lactată;
depozitele lipidice.
-dezvoltarea glandelor mamare.
Hiposecreţia de STH, determină la copii
nanismul hipofizar, caracterizat prin: talie
redusă, dezvoltare fizică redusă, dar
armonioasă şi dezvoltare psihică normală.
Hipersecreţia de STH, determină la copii,
 Lobul intermediar - mijlociu

Produce h. melanocitostimulator(MSH)
–stimulează sinteza de melanină, în melanocite, cu rol de pigmentare a pielii.
 Lobul posterior - neurohipofiza
Conţine un depozit de hormoni, produşi de Hipotensiune (scăderea tensiunii arteriale).
nuclei hipotalamici anteriori. Hormonii
2.Ocitocina stimulează:
produşi se numesc neurosecreţii sau
-contracţia uterului la gravide în perioada
neurohormoni. Ei sunt:
travaliului, ducând la expulzia fătului;
1.H. antidiuretic(ADH), vasopresina:
-eliberarea laptelui din glandele mamare.
-determină reabsorbţia apei la nivel renal;
-are efect antidiuretic, prin micşorarea
cantităţii de urină eliminată;
-creşte tensiunea arterială când se află în
cantităţi mari, de aceea se numeşte
vasopresină.
Hiposecreţia de ADH, determină diabetul
insipid, caract. Prin poliurie (eliminarea unei
cantităţi mare de urină), polidipsie
(consumarea unei cantităţi mare de apă),
 TIROIDA
Localizare:este situată în partea anterioară a gâtului, într-o lojă fibroasă.
Structură:are 2 lobi, uniţi printr-un istm.
Hormonii tiroidieni:tiroxina şi triiodotironina.
Acţiunile hormonilor tiroidieni:-au efect
calorigen, manifestat prin creşterea
metabolismului bazal;
-au rol în creşterea şi dezvoltarea organismului,
în special a sistemului nervos;
-determină descompunerea proteinelor şi
creşterea eliminărilor de azot;
-determină hiperglicemie;
-stimulează lipoliza(descompunerea lipidelor); iritabilitate, nelinişte,hipertensiune,
-produc iritabilitate şi nelinişte;
-stimulează activitatea gonadelor;
Hiposecreţia tiroidiană determină la copil
nanismul tiroidian, caracterizat prin:înălţime
redusă, dezvoltare fizică şi psihică
redusă(cretinism), defecte ale dinţilor,
deformări osoase.
Hiposecreţia tiroidiană determină la adult
mixedemul, caracterizat prin:creştere în
greutate,senzaţie permanentă de frig, edem
mucos, piele uscată şi îngroşată, căderea
părului , scăderea capacităţii de concentrare
şi învăţare.
Hipersecreţia tiroidiană determină la adult
boala Basedow-Graves(guşa exoftalmică),
caracterizată prin:slăbire accentuată,
hiperfagie(creşterea poftei de mâncare),
guşă,ochi exoftalmici(ieşiţi din orbite).
Lipsa iodului din alimentaţie produce guşa
endemică, care se caracterizează
prin:hiposecreţie tiroidiană, însoţită de mărirea
glandei.Un rol important în alimentaţie îl are
sarea iodată, deoarece este o sursă de iod,
care este necesar formării hormonilor tiroidieni.
 PANCREASUL ENDOCRIN
Localizare: în cavitatea abdominală, în spatele stomacului.
Structură: este alcătuit din celulele insulelor Langerhans, formate din:
-celule alfa care produc glucagon;
-celule beta care produc insulină.
Acţiunile hormonilor pancreatici: -glucozurie(prezenţa glucozei în urină);
1.Insulina: este principalul h. hipoglicemiant al -polifagie(consumarea unei cantităţi mari de
organismului, deoarece: alimente);
-stimulează pătrunderea glucozei în ţesutul -scăderea în greutate;
muscular şi ţesutul adipos;
-stare de apatie;
-intensifică consumul de glucoză la nivel
celular; Hipersecreţia de insulină determină
hipoglicemie, scăderea forţei
-stimulează glicogenogeneza
hepatică(formarea de musculare şi chiar pierderea cunoştinţei şi
apariţia stării de comă.
glicogen din glucoză);
2.Glucagonul
-determină lipogeneza(formarea de lipide) din
glucoză. Este principalul hormon hiperglicemiant,
deoarece:
Hiposecreţia de insulină determină, diabetul
zaharat, caracterizat prin: -stimulează glicogenoliza(descompunerea
glicogenului în glucoză), numai la nivel
-hiperglicemie(creşterea glicemiei peste hepatic, nu şi muscular;
valorile normale);
-stimulează gluconeogeneza(formarea de
-poliurie(eliminarea unei cantităţi mari de glucide din aminoacizi).
urină);
-polidipsie(consumarea unui volum mare de
lichide);
GLANDELE SUPRARENALE

Localizare: sunt situate la polul superior al

rinichiului.
Structură: sunt alcătuite din 2
formaţiuni:corticosuprarenala şi
medulosuprarenala.
Corticosuprarenala este dispusă la periferia
glandei şi produce următoarele grupe de
hormoni:glucocorticoizi, mineralocorticoizi şi
sexosteroizi.
 Hormonii glucocorticoizi sunt reprezentaţi de cortizol.Ei determină
următoarele acţiuni:
-stimulează gluconeogeneza(sinteza de glucoză din aminoacizi) şi hiperglicemie;
-la nivelul metabolismului proteic determină creşterea excreţiei de azot;
-la nivelul metabolismului lipidic produce activarea lipolizei(descompunerea
lipidelor).
Glucorticoizii sunt utilizaţi pt. tratarea unor afecţiuni, ei
având rol antiinflamator.
 Hormonii mineralocorticoizi sunt reprezentaţi de aldosteron care determină la
nivelul tubilor colectori şi distali ai nefronului:
-creşterea reabsorbţiei apei şi a sodiului;
-creşterea eliminărilor de potasiu şi hidrogen.
În acest fel, aldosteronul determină diminuarea cantităţii de urină şi creşterea
acidităţii acesteia.
 Hormonii sexosteroizi au acţiune asemănătoare cu cei produşi de
gonade.Contribuie la apariţia şi menţinerea caracterelor sexuale secundare.
Acestea diferenţiază cele două sexe la pubertate.
Medulosuprarenala reprezintă partea mijlocie a glandei. Produce
hormonii:adrenalina şi noradrenalina. Aceşti hormoni au următoarele efecte:
-la nivelul sistemului cardiovascular produce:tahicardie(accelerarea bătăilor
inimii),vasoconstricţie şi hipertensiune;
-la nivelul sistemului digestiv produce:relaxarea musculaturii netede, contracţia
sfincterelor, inhibarea secreţiilor digestive;
-produce glicogenoliză şi hiperglicemie.
Adrenalina acţionează în special pe metabolismul energetic, iar
noradrenalina are acţiuni vasculare mai intense. Aceşti hormoni se mai numesc
catecolamine şi au efecte similare cu efectele stimulării sistemului nervos
simpatic.
 GONADELE

Gonadele sunt glande mixte şi sunt reprezentate de ovar şi testicul.

Funcţia endocrină a testicului
· Localizare testicul în regiunea inghinală.
· Structură: conţine tubi seminiferi care produc spermatazoizi şi celule interstiţiale
Leydig ce produc hormonul sexual masculin, numit testosteron.
· Efectele testosteronului:
-stimulează creşterea şi dezvoltarea organelor genitale masculine;
-asigură dezvoltarea şi menţinerea caracterelor şi menţinerea caracterelor
sexuale secundare(dezvolatrea scheletului şi a masei musculare, pilozitatea,
îngroşarea vocii, distribuţia grăsimii de rezervă);
-determină dezvoltarea masei musculare(anabolizant proteic).
Funcţia endocrină a ovarului:
· Localizare: în regiunea pelviană.
· Structură:conţine o zonă corticală, unde sunt prezenţi foliculii ovarieni care produc hormonii sexuali feminini
şi o zonă medulară, formată din ţesut conjunctiv lax, vase de sânge şi nervi.
· Hormonii secretaţi de ovarul endocrin sunt:estrogenii şi progesteronul.
Hormonii estrogeni sunt sintetizaţi de:
-celulele foliculului ovarian, în timpul maturării;
-corpul galben;
-placentă, în timpul sarcinii.
Efectele estrogenilor:
-stimulează proliferarea mucoasei şi musculaturii uterine;
-stimulează dezvoltarea glandelor mamare;
-stimulează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la femei.
Progesteronul este sintetizat de:
-corpul galben;
-placentă, în timpul sarcinii;
-glandele corticosuprarenale.
Efectele progesteronului:
-acţionează asupra mucoasei uterine, determinând modificări secretorii care o pregătesc pentru
nidaţie(fixarea celulei ou).