ŞENALUL DUNĂRII – ASOCIAŢII

DE ORGANISME
 DATE GENERALE

Ecosistemul acvatic este un ecosistem al cărui biotop este strâns legat de mediul acvatic.
Ecosistemele acvatice se diferenţiază în funcţie de caracteristicile mediului de viaţă în: ecosisteme lentice (lacuri,
bălţi, mlaştini, turbării, eleştee şi iazuri), ecosisteme lotice ( pârâuri, râuri şi fluvii), în biomul acvatic fiind incluse şi apele
subterane.
Fluviile sunt cursuri de apă continentale care străbat unul sau mai multe bazine hidrografice colectând apele de la
numeroşi afluenţi care se varsă într-un bazin marin sau ocean.
Fluviile sunt caracterizate de:
• Lungimi mari (mii de km);
• Debite ridicate;
• Albii largi, bine consolidate cu pantă mică;
 FLUVIUL DUNĂREA
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa. Izvorăşte din m-ţii Pădurea Neagră
(Germania) de la o altitudine de 678 m, cursul fiind orientat de la vest la est şi are o lungime de
2.857 km şi se varsă în Marea Neagră printr-o deltă.

Sursa: dunarea.fundatiaadss.ro
 Dunărea este împărţită în trei sectoare distincte: superior, mijlociu şi inferior.
Sectorul superior sau alpin se întinde de la izvoare până la viena şi are o lungime de 902
km.
Sectorul mijlociu sau panonic se întinde de la Viena până la Turnu Severin, având o lungime
de 1.043 km.
Sectorul inferior sau carpato-balcanic, ţine de la Turnu Severin până la vărsarea în Marea
Neagră şi se întinde pe o distanţă de 955 km. Sectorul inferior al Dunării cuprinde trei biotopi
distincţi cu caracteristici fizico-chimice şi biologice individuale: şenalul sau albia minoră, lunca
inundabilă şi delta.
Ecosistemul acvatic al Dunării are la baza lanţului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de
alge brune, verzi şi albastre şi zooplanctonul cu care se hrănesc organismele care trăiesc în şi pe
fundul apei.
 1.POTAMOPLANCTONUL – Este un amestec format din specii planctonice proprii şi din specii
alohtone provenite din afluenţi şi din apele stagnate limitrofe.
2.FITOPLANCTONUL - Cuprinde specii aparţinând la toate grupele sistematice de alge, incluse
în mai multe categorii ecologice.
3.ZOOPLANCTONUL - Prezintă o mare diversitate. Cantitatea şi calitatea zooplanctonului din
şenalul dunării sunt influenţate de: viteza curentului de apă, interelaţiile dintre fluviu şi regiunea
inundabilă şi de dezvoltatea cantitativă şi calitativă a fitoplanctonului.
4. NECTONUL - Este format în principal din peşti. Bazinul dunării cuprinde cea mai
reprezentativă ihtiofaună europeană datorită regiunii inundabile a fluviului şi mai ales a deltei.
 FITOPLANCTONUL

În şenal se găsesc 269 de specii de alge planctonice acestea aparţinând următoarelor

grupe sistematice: cianoficee (15 specii), flagelate (6 specii), dinoflagelate (o specie), cloroficee (43
de specii), conjugate (2 specii) şi diatomee (202 specii). (Oltean, 1960).
Cele mai frecvente specii de diatomee sunt: Cyclotella chaetocera, Melosira italica, Malosira
arenaria, Stephanodiscus astraea, Diatoma elongata, Navicula danubium, Pinnularia viridis.
Melosira italica – sursa: pinterest.com
Stephanodiscus astraea –sursa: cfb.unh.edu

Pinnularia viridis – sursa: pinterest.com

 Cele mai dezvoltate cantitativ specii de cloroficee sunt: Scendesmus guadricanda şi
Pediastrum borzanum, uneori au abundenţe mari speciile de Actinastrum hantzschii şi Ankistrodemum
falcatus. Mai sunt prezente specii de Eudorina elegans, Crucigenia cruciata, etc.

Actinastrum hantzschii – sursa: protist.i.hosei.ac.jp

Pediastrum borzanum – sursa: protist.i.hosei.ac.jp Eudorina elegans – sursa: protist.i.hosei.ac.jp

 Cianoficeele din şenal sunt de natură alohtonă, provenind din bălţile luncii şi deltei. Cele
mai importante cianoficee: Aphanizomenon flos-aquae şi Anaebena spiroides, alături de acestea
găsindu-se şi specii de: Microcystis aeruginosa, Oscilatoria limosa, etc.

Aphanizomenon flos-aquae – sursa: researchgate.net Microcystis aeruginosa – sursa:pinterest.com

 Flagelatele, dinoflagelatele şi conjugatele constituie împreună 3,3% din fitoplanctonul
şenalului. Specii întâlnite în şenal: Euglena acus, Phacus longicauda, Closterium cornu.
Înfloririle algale, în special cu diatomee, sunt relativ rare.

Closterium cornu –sursa: desmids.nl

Euglena acus – sursa:photomacrography.net

Phacus longicauda –sursa: http://nordicmicroalgae.org
 ZOOPLANCTONUL

În zooplanctonul din şenal au fost identificate 155 de specii din clasele: protozoare (4
specii), rotifere (103 specii), copepode (195 specii) şi cladocere (29 specii). (V.Enăceanu, Ec.
Popescu, 1960).
Specii de rotifere: Brachionus calyciflorus, Karatella quadrata, Polyarthra vulgaris, etc.
Speciile de cladoceri: Daphnia longispina, Daphnia cuculata, Moina brachiata, Leptodora
kindtii, etc.
Specii de copepode: Cyclops leucarti ,Cyclops strenuus, Mesocyclops crassus, Diacyclops
bicuspidatus, Eucyclops macrurus, ş.a.
 Mesocyclops crassus – sursa: nl.wikipedia.org
Brachionus calyciflorus – sursa: www.plingfactory.de

Daphnia longispina – sursa: commons.wikimedia.org

Fauna bentonică este formată din 366 de specii de nevertebrate aparţinând la 31 de grupe sistemice. (V.Enăceanu).

Dintre celenterate Cordilophora lacustris este prezentă în tot lungul fluviului, alături de speciile de Hidra
viridis şi Pelmatohidra oligactis.

Dintre nematode găsim specia Monochus tridentatus, iar hirudineele sunt reprezentate prin specii de
Piscicola geometra. Comun este crustaceul decapod Astacus leptodactylus.

Se regăsesc specii de polichete – Hypania invalida, de oligochete – Nais pardalis, Tubifex tubifex.

Moluştele sunt reprezentate prin 85 de specii, Gasteropode – Teodoxus transversalis, Viviparus danubialis şi
Lamelibranhiate – Anodonta piscinalis, Dreissena polymorpha.

Crustaceii cei mai importanţi prin abundenţa numerică şi aportul trofic pentru peşti sunt amfipodele cu cele
trei grupuri mari de gamaride, corofide şi misidaceele.

Fauna bentonică mai cuprinde 104 unităţi sistematice de insecte dintre care: efemeropterele – 17 specii, trichopterele
– 14 specii şi tendipendidele.
 Piscicola geometra -sursa:www.biolib.cz
Cordilophora caspia – sursa: invasions.si.edu

Viviparus danubialis – sursa: commons.wikimedia.org

 Pe baza dependenţei dintre structura fundului şenalului şi dezvoltarea faunei bentonice în sectorul românesc
al Dunării se diferenţiază mai multe tipuri de biocenoze:

- Biocenoza litoreofilă

- Biocenoza psamoreofilă

- Biocenoza argiloreofilă

- Biocenoză peloreofilă

- Biocenoza psamopeloreofilă.
 NECTONUL

Ihtiofauna din şenal Cuprinde 65 de specii de peşti din care 75% peşti paşnici şi 25% sunt specii răpitoare.
Ocazional pătrund în apele fluviului peşti din afluenţi, avandeltă, lacuri sărate şi crescătorii.
 BIBLIOGRAFIE:

„HIDROBIOLOGIE” – PRICOPE FERDINAND, ED. ROVIMED PUBLISHERS, BACĂU, 2007

„HIDROBIOLOGIA USCATULUI” – I. PIŞOTA, L. ZAHARIA, ED. UNIVERSITATEA DIN
BUCUREŞTI, 2013
„DELTA DUNARII”, R. A. ROMAN, C. CONSTANTIN, ED. AZTEC IMPRESIONES, 2009
INTERNET – PENTRU IMAGINII.