Professional Documents
Culture Documents
Definitie
deplasarea rapida a unor mari cantitati de zapada pe un versant (zgomot, efect
de suflu)
forţele de coeziune din interiorul depunerilor de zăpadă sau dintre zăpadă
şi substrat sunt depăşite de greutatea zăpezii
Cauze
Echilibrul stratului de zapada
noi depuneri de zăpadă
modificări interne în masa de zăpadă
presiune suplimentară asupra zăpezii
Coeziunea zăpezii
structura cristalelor de zăpadă
legăturile dintre ele
proprietăţile termomecanice ale cristalelor de zăpadă
temperatura si umiditatea aerului
FACTORII CRITICI PENTRU
STABILITATEA STRATULUI DE ZĂPADĂ
radiaţia solară
pierderea de căldură prin radiaţia reflectată
gradienţii termici diferiti
incalzirea radiativă sau convectivă
cantitatea de zăpadă acumulată *
tipul zapada
T~ 0ºC = îngheţ – dezgheţ
◦ creşterea bruscă a temp. = declanşeaza avalanşe
◦ temp. scăzute persistente = diferente termice între suprafaţa stratului
de zăpadă si baza → cristale cu slabă
aderenţă - risc de avalanşe
viscolul şi ploaia măresc riscul de avalanşe
Vântul pe versanţii:
◦ expuşi – zapada spulberata
◦ adapostiti – zapada acumulata
strat de zăpadă foarte friabil
neaderent la stratul de dedesubt
depunerile in lungul curbelor de nivel
formeaza cornişele de zăpadă
zăpadă suflată de vânt peste creasta unui munte
în surplombă
Zonele expuse riscului de avalanşă
panta-prag = 38°
supraîncărcăre:
circulaţia persoanelor, sănii, snowmobile
slabă, uşoară:
schior izolat / snowboarder coborând lin, fără a cădea
turist – fără schiuri, pe jos; grup care păstrează distanţa minimă de
10 m între turişti
mare:
doi sau mai mulţi schiori / snowboarderi, care nu păstrează distanţa
de siguranţă între ei; ratracuri, snowmobile; explozivi; un singur
hiker/alpinist
Zonele expuse riscului de avalanşă
panta-prag = 38°
supraîncărcăre:
circulaţia persoanelor, sănii, snowmobile
slabă, uşoară:
schior izolat / snowboarder coborând lin, fără a cădea
turist – fără schiuri, pe jos; grup care păstrează distanţa minimă de
10 m între turişti
mare:
doi sau mai mulţi schiori / snowboarderi, care nu păstrează distanţa
de siguranţă între ei; ratracuri, snowmobile; explozivi; un singur
hiker/alpinist
căderi de stânci
explozii controlate
Forme de manifestare
strat de zăpadă pe suprafaţa altui strat de zăpadă
strat de zăpadă pe suprafaţa terenului subiacent
zăpadă cu fragmente de rocă, grohotiş, bulgări de pământ, arbori şi alte materiale
Localizare
se canalizează cu regularitate pe anumite trasee de pe versant - culoare de avalansa
Potential de pericol
ameninta viata turistilor
pericol pentru constructii, infrastructura
CLASIFICARE - criterii
tipul de zăpadă implicat
motivul declanşării
suprafaţa pe care se deplasează
mecanismul de propagare
înclinarea versantului
direcţia
altitudinea
CLASIFICARE – criterii
Tipul de zapada
Tipul de deplasare
◦ avalansa in placi
◦ avalanşe curgătoare
◦ avalanşe prăfoase („pulverulente”)
Gradul de înclinare a versantului până la care zăpada este stabilă depinde de forţa
de forfecare a zăpezii (influentata de temperatura si grd. de umiditate al zapezii):
- Zapada uscată şi rece se menţine doar pe pante slab înclinate
- Zapada umedă şi mai caldă se menţină chiar pe versanţi puternic înclinaţi
- Zapada puternic umezită se deplaseaza cu rapiditate chiar pe pante domoale
- Zapada întărită se mişcă mai lent
expozitia
• pe versantii însoriti alternanţa îngheţului puternic din timpul nopţii cu
încălzirea din timpul zilei poate duce la instabilitatea stratului de
zăpadă.
EVOLUŢIA ÎN TIMP A PROPRIETĂŢILOR ZĂPEZII
CONDUCE LA INSTABILITATE
55 - 65% dintre cei prinşi de avalanşe mor pe loc din cauza şocului
8% dintre cei prinsi pot sa aiba sansa de a nu fi ingropati in zapada si
supravietuisc
Daca supravietuiesc ingropati:
15 – 45 min – sufocare
SANSE:
15 min > 90%
30 min < 50%
60 min < 20%
120 min = 0%
PREVENIREA ACCIDENTELOR PRODUSE DE AVALANŞE
condiţii meteorologice
respectarea traseelor recomandate
evitarea culoarelor de avalanşe
evitarea traseelor de sub cornişe de zăpadă
evitarea deplasarii concomitente pe acelaşi versant cu alţi turişti
grupuri mici cu distanţă între persoane
popasurile şi instalarea corturilor să se facă în locuri sigure
In statiuni montane:
monitorizarea stării stratului de zăpadă
declanşarea controlată a avalanşelor
garduri, parapete care să devieze acumulările de zăpadă si avalansele
coardă sau radioemiţătoare / GPS / semnalul telefonului mobil.
dispozitiv de salvare (AvaLung) - timp de supravieţuire mai mare cca 60 min
mingii de avalanşă
veste de salvare cu airbag
deplasarea in lateral fata de cursul avalansei
Serviciul european de avertizare a avalanselor (EAWS)
PROCESE GRAVITATIONALE
PROCESE DE DEPLASARE PRIN CADERE (PRĂBUŞIRI)
deplasari bruste a unor mase de roci = destabilizarea versanţilor
Premise:
Discontinuitati (stratificatie, diaclaze, microfalii)
Meteorizare
Trepidatii
Subminarea bazei versantului
Frecvență:
înghet-dezghet = proc. fizico-mecanice
Consecinte:
blocarea temporară a arterelor de circluatie
Mecanism: deplasari individuale ale materialor datorita pierderii echilibrului static:
greutatea materialului
panta viteza
gravitatia
Tipuri:
prabusiri
surpari
rostogoliri
Rezultate:
trene
conuri
glacisuri
B. in spatiul subcarpatic, deluros si de podis
Evolutia:
faza pregãtitoare, de alunecare lentã, incipientã (crapaturi)
alunecarea propriu-zisã
stabilizarea naturalã
Efecte
- provoacă frecvent
distrugerea
drumurilor de acces si
a constructiilor
- deplasarea terenului
este relativ lentă –
timp pentru salvare
- caracter de dezastru,
cu pagube materiale şi
decese.
Elemente
rapa de desprindere
patul de alunecare
masa de alunecare
crapaturi
Elementele unei alunecări de teren
1. coroana (materialul nedeplasat, situat imediat deasupra râpei principale),
(Dikau et.al., 1996)
2. râpa principală,
3. vârful (cel mai înalt punct de contact dintre materialul deplasat şi râpa
principală),
4. capul (linia de contact dintre deluviu şi râpa principală),
5. râpă minoră (râpă în cadrul deluviului),
6. corp,
7. piciorul/fruntea,
8. vârful (punctul de contact dintre deluviu şi suprafaţa nedeplasată cel mai
îndepărtat de vârf),
9. baza (linia de contact dintre deluviu şi suprafaţa nedeplasată),
10. planul de alunecare (generează la suprafaţă “oglinzi de fricţiune”),
11. baza planului de alunecare (intersecţia planului de alunecare cu
materialul nedeplasat),
12. suprafaţă de separare (suprafaţa nedeplasată, avale de baza planului de
alunecare, acoperită de deluviu),
13. material deplasat (deluviu),
14. sector de îndepărtare (sectorul din amunte, situat sub nivelul iniţial),
15. sectorul de acumulare (sectorul din avale, situat deasupra nivelului
iniţial),
16. volum iniţial îndepărtat (volumul dintre râpa principală, deluviu şi
suprafaţa iniţială),
17. masa îndepărtată (masa materialului dintre planul de alunecare şi
suprafaţa iniţială),
18. sector de acumulare (volumul deluviului situat peste suprafaţa iniţială),
19. flanc (material nedeplasat, adiacent patului de alunecare),
20. suprafaţa iniţială (înainte de producerea alunecării).
1. lăţimea deluviului,
2. lăţimea râpei,
4. lungimea deluviului,
5. înălţimea râpei,
6. grosimea deluviului,
rotaţionale
translaţionale
RI = (N + 1)/M
de culme
CURGERI NOROIOASE
Fenomene bruste
roci plastice (argiloase) suprasaturate
cu apă
se deplasează si se depun la baza pantei
mare amploare
Cauze:
Ploi torentiale
natura rocilor
Salvarea victimelor este aproape imposibilă
Elemente de risc:
oameni
localităţi
Original position
EROZIUNEA HIDRICA PE VERSANTI
ETAPE
pluviodenudarea
eroziunea areala
eroziunea torentiala
ACTIUNI
desprinderea particulelor
antrenarea si transportul
depunerea materialelor
PLUVIODENUDAREA (splash+wash).
Intensitatea celor două acţiuni depinde de o serie de variabile
precum:
mărimea picăturii de ploaie
viteza de cădere
cantitatea, intensitatea şi durata ploilor
rezistenţa solului
gradul de acoperire cu vegetaţie a acestuia.
- panta,
- lungimea
- uniformitatea
- forma versantului.
Agresivitatea ploilor: picături cu energie cinetică mare; se determină în funcție
de mărimea picăturilor, viteza de cădere şi intensitatea
it ≥ 0.254 + 5.08 t-1
t (min) 5 15 30 60
it (mm/min) 1.25 0.59 0.42 0.34
Rezulta din
suprapunerea mai
multor straturi,
utilizând tehnici SIG:
erodibilitatea
solului (4 clase)
erozivitate (3
clase)
gradul de
înclinare a versanţilor
(4 clase),
==› riscul
potenţial de eroziune
prin apă + utilizarea
terenurilor (2 clase)
==› riscul
efectiv de eroziune a
solului
Riscul potenţial şi efectiv la eroziune în Europa estimate prin metodologia CORINE (1992)
Metodologia GLASOD
- identifică, la nivel global, zone cu risc similar la eroziune, fără a considera condiţiile care produc procesul.
- este bazată pe răspunsurile la un chestionar completat de echipe de experţi recunoscuţi din toate ţările.
- un oarecare grad de subiectivism privind standardele aplicate de diferiţi experţi în diferite regiuni.
Actualizări ale GLASOD au fost realizate pentru diverse regiuni ale globului în cadrul programelor SOVEUR,
în anul 2000 (Evaluarea Degradării Solurilor în Europa Centrală şi de Est) şi ASSOD, în 1997 (Evaluarea Degradării
Solurilor în Asia de Sud şi Sud-Est).
Ponderea suprafeţelor afectate de diferite procese de degradare a solurilorla nivel mondial (milioane ha)
Tip Slabă Moderată Puternică Excesivă Total
Forta prin care actioneaza acesta este forta hidrodinamica, aceasta fiind
amplificata de scurgerea turbulenta caracteristica pentru ravene si torenti.
torentul
Estimarea ratei anuale de eroziune în suprafaţă şi prin rigole
Ecuaţia universală de pierdere a solului adaptată pentru teritoriul României de Moţoc şi colab. (1975)
după Wischmeier (1960):
E = K·Lm·In·S·C·Cs
unde:
E: rata medie anuală a eroziunii (t/ha·an);
K: coeficient de corecţie pentru agresivitatea pluvială, în condiţii standard de lungime şi înclinare a
versantului, de erodabilitate a solului, cultură, măsuri şi lucrări de combatere a eroziunii; reprezintă
erozivitatea zonală, respectiv pierderile de sol raportate la agresivitatea pluvială;
Lm: influenţa lungimii versantului, cu m determinat la valoarea optimă de 0,3;
In: influenţa pantei versantului, (panta exprimată în %);
S: coeficient de corecţie pentru erodabilitatea solului;
C: coeficient de corecţie pentru influenţa vegetaţiei;
Cs: coeficient de corecţie pentru influenţa lucrărilor antierozionale;
Tab. 2: Clasificarea solurilor în raport cu erodabilitatea ţinând seama de starea de eroziune şi unele
proprietăţi fizice (după M. Moţoc şi colab., 1975)
Valoarea coeficientului de corecţie pentru
Clasa Caracterizarea solurilor
erodabilitate în formula de calcul a eroziunii
Soluri foarte puternic sau excesiv erodate cu coeziune
1. 1,2
foarte mică, fără structură
Soluri puternic sau foarte puternic erodate cu coeziune
2. 1,0
mică, slab structurate
Soluri puternic sau foarte puternic erodate cu coeziune
3. 0,8
mijlocie, sau slab şi moderat erodate cu coeziune mică
Soluri puternic sau foarte puternic erodate, cu coeziune
4. 0,7
mare, bine structurate, profil puternic dezvoltat
Soluri slab sau moderat erodate cu coeziune mijlocie,
5. 0,7
profil puternic dezvoltat, roca mamă friabilă
Soluri slab sau moderat erodate cu coeziune mare,
6. structură foarte bună, profil puternic dezvoltat, rocă 0,6
mamă friabilă
Exemplu
Aplicarea ecuaţiei universale a eroziunii in bazinul Ramnei s-a realizat prin integrarea unor straturi tematice de
tip raster la o rezoluţie de 30 m x 30 m, reprezentând parametrii de intrare cu variabilitate spaţială:
Valoarea medie a eroziunii potenţiale
estimate este de 24.6 t/ha/an corespunzând
unui risc erozional puternic.
Abaterea standard este de 28.1 t/ha/an,
valoare destul de ridicată, ceea ce ne
indică o variabilitate spaţială mare a
valorilor eroziunii potenţiale la nivelul
întregului bazin hidrografic.
- varful ravenei
- canalul de scurgere
- conul aluvial
Factori favorizanti
Preciciptatii abundente
Substrat geologic favorabil
Lipsa vegetatiei arborescente
Potentialul morfodinamic al unui bazin torential:
- parametrii morfohidrografici ai bazinului torential;
- suprafata;
- forma;
- panta talvegului;
- panta medie a versantilor;
- lungimea medie a versantilor;
- parametrii hidrodinamici ai scurgerii;
- debitul lichid;
- debitul solid;
- viteza de scurgere.
- parametrii morfodinamici ai versantilor si ai canalelor de scurgere
- coeficientul de participare a diferitelor categorii de roci
- coeficientul de participare a diferitelor categorii de procese
unde:
s – suprafata ocupata de fiecare parametru;
F – suprafata bazinului
Masuri de prevenire si combatere a proceselor de
eroziune in adancime
Sufoziune
Tasare
Eroziune
Transport
Acumulare
SUFOZIUNEA
- tipuri:
1. sufoziune chimica
2. sufoziune hidrodinamica
Sufoziunea chimica
- dizolvarea sarurilor – transport in solutie – spatii libere –
migrarea particulelor
Sufoziunea hidrodinamica
- transportul mecanic al particulelor fine
Tasarea de subsidenta
- exploatarea resurselor subterane (petrol, gaze, sare, ape min.)
PROCESE FLUVIATILE
Factori de control ai modificărilor albiilor de râu
tipul de albie
Tipuri de
albii
Tipuri de albii în
relaţie directă cu
ajustarea geometriei
hidraulice prin
agradare şi
degradare în profil
longitudinalul al
râurilor est-carpatice
relaţiile debit lichid - debit solid
Dinamica patului albiei, r. Suceava, Brodina
caracteristicile geometrice, fizice şi petrografice ale
aluviunilor
Banda granulometrica a albiei r. Siret
60
gravels sands
50 2 - 64 mm under 2 mm
40
%
30
20
10
0
-7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
Grain size (phi)
eroziunile şi acumulările din lungul albiilor
Evoluţia actuală a
albiei râului Olteţ, aval
de Balş, cu indicarea
zonelor de eroziune
şi acumulare
Variaţia debitelor lichide şi solide medii anuale ale râului Suceava la postul hidrometric
Iţcani
Variaţia în timp a indicelui de sinuozitate a albiei râului Suceava în zona extracarpatică
35 70
Q, m c/s 60
30
25 50
40
Qs, kg/s
Q, mc/s
20
30
15
20
10
10
5 0
Qs, kg/s
0 -10
1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000
3.5
IS(1960)
Indice de sinuozitate, IS
3 IS(1984)
2.5
1.5
1
0 10 20 30 40 50
Lungim ea raului, L, km
procesele fluviale sub influenţa barajelor
100
1985-2004.
1
0.1
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
3.4
3.2
B.
3
Moving average
Barlad la Vaslui intre 1985 2.8
2.4
2
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216
1985 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2004
Albia canalizată a Bârladului are indicii că se va transforma în albie meandrată,
apropiată de condiţiile de evoluţie a albiei naturale a râului
Sorting coefficient, So
0.300
bed
4
D 50, mm
0.250
Right 3.5
0.200 bank
Left 3
0.150 bank
2.5
0.100
2
0.050
1.5
0.000
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0 200.0 220.0 1
0 50 100 150 200 250
Stream length, L , km
Stream length, L , km
3
1.000
S = -0.7067Ln(L ) + 3.9309
1.5
0.100
1
D 50 = 0.0816Ln(L ) - 0.129
R2 = 0.403 0.5
0
0.010
0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 0 50 100 150 200 250
Stream length, L , km Stream length, L , km
Depozitele din perimetrul secţiunii transversale
controlează forma acesteia
Relaţia lui Schumm (1960) pentru albia r. Barlad
Channel width/channel depth, F
100
F = -0.6677 M + 50.231
r = 0.673
10
0 5 10 15 20 25 30 35
M param eter
SC B SB 2 H max
M
B 2 H max
Evolutia albiei r. Barlad ca rau subadaptat
10 0 0 0
Palaeo
meandres
Meander amplitude, A , m
10 0 0
Meanders
in
10 0 1970
10
10 0 0 10 0 0 0
Floodplain w idth, F w , m