Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar

Curriculum pentru educaţia

timpurie a copiilor de la 3 la 6/7
ani
Ce aduce nou curriculumul revizuit?
Concepte importante promovate în curriculum:

 Abordarea globală a dezvoltării copilului; domeniile de

dezvoltare a copilului

 Perspectiva integrată asupra serviciilor destinate copiilor

în perioada copilăriei timpurii

 Educaţia centrată pe copil

 Domenii experienţiale

 Predare integrată

 Orice activitate din grădiniţă este o experienţă de învăţare

Abordarea globală a dezvoltării copilului:

Dezvoltarea
fizică şi a sănătăţii

Dezvoltarea limbajului
Dezvoltarea cognitivă
şi comunicării
Dezvoltarea
globală

Dezvoltarea Capacităţi şi atitudini în

socio-emoţională învăţare
DEZVOLTAREA FIZICĂ, SĂNĂTATE ŞI IGIENĂ PERSONALĂ

DEZVOLTAREA FIZICĂ, SĂNĂTATE ŞI IGIENĂ

PERSONALĂ

DEZVOLTAREA FIZICĂ

Dezvoltarea motricităţii grosiere

Dezvoltarea motricităţii fine

Dezvoltarea senzorio-motorie

SĂNĂTATE ŞI IGIENĂ PERSONALĂ

Promovarea sănătăţii şi a nutriţiei

Promovarea îngrijirii şi igienei personale

Promovarea practicilor privind securitatea

personală
DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ

DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ

DEZVOLTAREA SOCIALĂ

Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii

Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copii de

vârstă apropiată

Acceptarea şi respectarea diversităţii

Dezvoltarea comportamentelor prosociale

DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ

Dezvoltarea conceptului de sine

Dezvoltarea autocontrolului emoţional

Dezvoltarea expresivităţii emoţionale

CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

CURIOZITATE ŞI INTERES

INIŢIATIVĂ

PERSISTENŢĂ ÎN ACTIVITĂŢI

CREATIVITATE
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE
CITIRII ŞI SCRIERII

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI

PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII

Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare

receptivă)

Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare

expresivă)

PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţiii

Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică; asocierea sunet -

literă

Conştientizarea mesajului vorbit/scris

Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru

transmiterea unui mesaj
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA

LUMII

DEZVOLTAREA GÂNDIRII LOGICE ŞI

REZOLVAREA DE PROBLEME

Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme

CUNOŞTINŢE ŞI DEPRINDERI ELEMENTARE

MATAMATICE, CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA
LUMII

Reprezentări elementare matematice (numere,

reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu,
forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare)

Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul,

Spaţiul, metode ştiinţifice)
 Perspectiva integrată asupra serviciilor destinate copiilor mici

Servicii de educaţie

Copilul

Servicii de asistenţă
Servicii de sănătate socială
şi protecţie

Perspectiva integrată presupune colaborarea tuturor serviciilor destinate copilului mic pentru a răspunde
nevoilor acestuia de educaţie, îngrijire şi protecţie.
Educaţia centrată pe copil
 Respectarea drepturilor copilului
 Cunoaşterea şi respectarea nevoilor şi intereselor
individuale ale copilului
 Respectarea ritmului individual de dezvoltare a
copilului
 Respectarea specificului învăţării la vârstele mici (joc,
explorare, experimentare)

Prin:
 Modul de organizare a programului zilnic (de la intrarea până la
plecarea de grădiniţă, alternând momentele de activitate de învăţare
sistematică, cu cele de relaxare, mişcare, hrănire şi odihnă, pentru promovarea
sănătăţii, creşterii şi dezvoltării copilului)
 Tipurile şi formele de activităţi utilizate (utilizarea tipurilor de
activităţi adecvate vârstei şi specificului fiecărui copil, îmbinând activităţile
individuale cu cele în perechi, în grup mic şi frontal, activităţile integrate cu
activităţile pe domenii experienţiale, activităţile de învăţare tematică cu cele de
dezvoltare personală)
Educaţia centrată pe copil

 Alegerea strategiilor, contextelor şi sarcinilor de învăţare

(utilizarea jocului, explorării, experimentelor, învăţarea prin acţiune directă cu
obiectele, valorificarea şi integrarea experienţei personale a copilului, crearea
de contexte de învăţare relevante şi semnificative pentru copil, propunerea de
sarcini care să stimuleze dezvoltarea copilului sub toate aspectele, utilizarea
repetării ca mod de consolidare a unor deprinderi etc.)
 Mod de organizare a mediului (crearea unui mediu stimulativ, dinamic,
relevant pentru copil şi tipurile de activităţi desfăşurate, care să încurajeze
interacţiunea directă cu obiectele şi interacţiunea dintre copii şi dintre copii şi
adulţi, modul său natural de a învăţa)
 Mod de realizare a observării şi evaluării copilului (centrarea oe
reuşitele copilului, pe încurajare, observarea şi înregistrarea progresului
acestuia pentru a-i putea susţine şi argumenta dezvolta etc.)
 Mod de interacţiune cu copilul şi familia acestuia (abordarea
individuală a copilului prin modul de interacţiune cu acesta - atenţie,
receptivitate, mod de adresare, intervenţie încurajatoare/corectivă, explicaţii
etc. - şi crearea coerenţei şi consecvenţei intervenţiei educaţionale asupra
copilului prin modul de interacţiune şi comunicare a educatorului cu familia
acestuia)
Domeniile experienţiale

Domeniile experienţiale:
experienţe de învăţare în
domenii de cunoaştere
interdisciplinare 3

1. Domeniul estetic şi 4
creativ 2
2. Domeniul om şi societate
3. Domeniul limbă şi
comunicare 5
1
4. Domeniul ştiinţe
5. Domeniul psiho-motric
Domeniile experienţiale
Fiecare domeniu experienţial propune experienţe
de învăţare care utilizează cunoştinţe şi
deprinderi circumscrise unui domeniu de
cunoaştere. Acest domeni el însuşi este
interdisciplinar.
3
De aceea, activităţile care propun experienţe de
învăţare fie dintr-un singur domeniu
experienţial sau din mai multe domenii
4
experienţiale sunt activităţi interdisciplinare. Â 2
Aşa cum indică şi figura alăturată, pot exista
activităţi care să combine două, trei sau chiar
mai multe domenii experienţiale.
Combinarea acestor domenii experienţiale este 1 5
înlesnită de organizarea conţinuturilor pe
cele 6 teme generale propuse de
curriculum.
Predarea integrată

Utilizarea a 6 teme generale care combină cunoştinţe,

deprinderi şi abilităţi din mai multe domenii
experienţiale şi permit implicarea mai multor domenii
de dezvoltare

1. Cine sunt/suntem?
2. Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ?
3. Când/cum şi de ce se întâmplă?
4. Cine si cum planifică/organizeaza o activitate?
5. Ce şi cum vreau să fiu?
6. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?
Predarea integrată

Predarea integrată permite adresarea echilibrată a tuturor

domeniilor de dezvoltare prin angajarea copilului în
experienţe diverse de învăţare şi oferă posibilitatea
construirii cunoaşterii în mod sistemic, stabilind
conexiuni între concepte, obiecte, fenomene,
evenimente, acţiuni, sentimente.

Experienţele de viaţă ale copilului sunt interdisciplinare şi

implică toate domeniile de dezvoltare. La fel trebuie să
se construiască şi învăţarea lui pentru a fi semnificativă
şi cu efecte de lungă durată.
Orice activitate din grădiniţă este/trebuie privită ca o
experienţă de învăţare

 Activităţi pe domenii experienţiale:

experienţiale activităţi tematice care
implică experienţe de învăţare din mai multe domenii
experienţiale sau a unui domeniu experienţial (care este
interdisciplinar) ce pot fi desfăşurate sub forma unor proiecte
sau ca activităţi ce îmbină mai multe forme de organizare:
individual, grup, perechi, frontal.

 Jocuri şi activităţi alese: activităţi alese de copii, având

puse la dispoziţie diferite variante de jocuri şi activităţi.

 Activităţi de dezvoltare personală: rutinele, tranziţiile,

tranziţiile
activităţile opţionale, activităţile din perioada după-amiezii.

Toate tipurile de activităţi reprezintă diferite momente ale

programului zilnic al copilului în grădiniţă şi toate reprezintă
oportunităţi de învăţare în modul cel mai natural al copilului.
 Dezvoltarea globală a copilului se poate realiza prin

stimularea dezvoltării copiilor în toate domeniile

de dezvoltare menţionate utilizând

experienţe de învăţare din diverse domenii experienţiale

puse în conexiune prin organizarea tematică (vezi

cele 6 teme) a învăţării.

 Ghidul de bune practici
pentru
educaţia timpurie a copiilor de la
3 la 6/7 ani
 CUPRINS
 Cuvânt înainte

Capitolul 1. Copilăria timpurie

 Importanţa perioadei timpurii în dezvoltarea individului
 Teorii psihopedagogice care stau la baza educaţiei timpurii
 Obiectivele generale ale educaţiei timpurii
 Principiile care stau la baza practicilor în educaţia timpurie incluzivă

Capitolul 2. Învăţarea la vârstele timpurii – Cum învaţă copilul?

 Specificul învăţării la copilul de 3-6/7 ani. Experimentarea, explorarea, jocul
 Predarea integrată - activităţile tematice

Capitolul 3. Jocul copilului

 Ce este jocul pentru copil?
 Evoluţia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani
 Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani:
 Jocul ca tip de activitate de învăţare integrată

Capitolul 4. Mediul de învăţare

 Centrul de activitate Artă
 Centrul de activitate Bibliotecă
 Centrul de activitate Ştiinţe
 Centrul de activitate Construcţii
 Centrul de activitate Căsuţa Păpuşii (Joc de rol)
 Centrul de activitate Jocuri de masă
Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interacţiunea cu copilul şi
dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la grup
 Recunoaşterea unicităţii copilului, a personalităţii lui şi a drepturilor sale fundamentale
 Formarea şi respectarea independenţei, autonomiei copilului.
 Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului

Capitolul 6. Proiectarea activităţilor de învăţare

 Strategii educaţionale de abordare integrată a dezvoltării copilului şi centrarea
procesului educaţional pe copil
 1. Strategii de învăţare prin descoperire
 2. Strategii de învăţare prin cooperare
 3. Strategii de promovare a unei educaţii incluzive

Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului

 Relaţia observare – evaluare
 Forme ale evaluării
 Portofoliul copilului

Capitolul 8. Planificarea zilnică/săptămânală

Capitolul 9. Colaborarea cu familia şi comunitatea

 Cum cunoaştem familia copiilor
 Cum comunicăm eficient cu părinţii
 Promovarea incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor
 Triada grădiniţă–familie–comunitate
Vă muţumim!