INCENDIILE DE PADURE (de vegeta ie) ie)

Incendiul de vegeta ie. este un foc necontrolat, n timp i spa iu, ce izbucne te de cele mai multe ori in zonele aride, pe timp secetos, n zilele cu vnt puternic. Cauze: fulgerul erup iile vulcanice arsonul autoaprinderea neglijenta oamenilor norii piroclastici radia ia solar

Aspecte privind incendiile de p dure comportamentul lor este nea teptat fiind influen at de mul i factorii determinan i resursele umane i materiale sunt de multe ori insuficiente lipsa echipamentului de comunica ii adecvat operarea vehiculelor pe drumuri accidentate: - n condi ii de fum i praf dens - distan e m rite de parcurs - sarcini mari ce trebuie transportate

Dup locul de izbucnire i dup elementele care ard i felul propag rii, incendiile de p dure se clasific astfel: - pe sol sau de litier numit i focul alerg tor ; - de coronament; - subterane (ardere mocnit ); - combinate(de litier i coronament); - de doborturi. -incendiul s ritor sau r sfirat; se produce prin arderea crengilor si a frunzelor purtate de vnt, dnd na tere la focare r spndite; astfel incendiul poate ,,s rii peste un drum , peste un ru sau chiar peste o bariera creata pentru localizarea incendiului.

 vnt (v)  umiditatea relativ (r)  rezerva de material combustibil (m)  umiditatea materialului combustibil (w)  panta versantului ( )

CARACTERISTICILE INCENDIILOR DE LITIER Factori ce influen eaz viteza relativ de deplasare a frontului incendiului de litier (V real):

Incendiul de litier se cunoa te de departe dup fumul alb-cenu iu Incendiile izbucnite la piciorul pantei se vor propaga cu mai mare repeziciune spre vrful n l imii n compara ie cu cele izbucnite la coama acestuia n zona de ardere se consum mari cantit i de oxigen, fapt ce duce la un moment dat la apari ia fenomenului de absor ie a mari cantit i de aer din zona neincendiat i formarea vrtejurilor care ridic la n l ime scntei, jeratec sau buc i de lemn n stare arznd i le poart la distan e mari, unde, c znd, genereaz noi focare de incendiu

CIRCULA IA MASELOR DE AER

Incendiile de mare amploare, n special, afecteaz curen ii de aer din imediata vecin tate, ac ionnd precum un co natural. Pe m sur ce se nc lze te aerul se ridic n atmosfer , iar un incendiu de amploare creeaz o puternic depresiune n zona focarului care absoarbe un nou aer rece din zonele nvecinate focarului, formnd coloane termale(de convev ie). Diferen ele mari de temperatur i umiditate, pe vertical , favorizeaz norii piroclastici, curen i puternici de aer, i vrtejurile de foc cu for similar unei tornade i viteze de peste 80 km/h.

OBSERVAREA I MONITORIZAREA INCENDIILOR DE P DURE METODE: - turnul de observare - senzori de temperatur , de lumin , de fum - observarea prin satelit - aparate de zbor Trnul de obsevare-este o constructie de mici dimensiuni localizat in zonele inalte de teren ori pe schela din lemn sau metalica pentru a mari linia de observare pe o arie cat mai mare. El poate fi dotat cu un dispozitiv numit Osborne Fire Finder.

OSBORNE FIRE FINDER Dispozitivul este folosit pentru ob inerea coordonatelor incendiului(azimutului) i distan a estimat de la turnul de observare pn la locul incendiului. Dispozitivul a fost inventat de William "W.B." Osborne, din Portland,Oregon, n 1915. S-a produs n serie ntre 1920 i 1935, iar dup 1975 nu se mai fabricau piese de schimb. n anii apropia i s-a renceput producerea lor. Sistemul con ine harta topografic a zonei supravegheate, care este centrat pe o suprafa plan cu un inel gradat. Dou aparate de ochire sunt montate n p r i opuse ale inelului, deasupra h r ii i alunec n jurul acestuia.

n practic , loca ia i distan a pn la incendiu era stabiliz utiliznd 2 sau mai multe asemenea dispozitive amplasate n turnuri de observare diferite, utiliznd metoda intersect rii. Datele din fiecare turn de observare fiind raportate la un dispecerat central

General Atomics ALTUS

Observarea/Monitorizarea prin satelit Smb ta Neagr o serie de incendii de vegeta ie de-a lungul statului australian VICTORIA n ziua de smb t 7 februarie 2009 n timpul unor condi ii climatice extreme. Incendiu a avut ca rezultat cel mai mare num r de vie i pierdute pe teritoriul Australiei, ca urmare a incendiilor de vegeta ie. 173 de persoane au murit i 414 au fost r nite. Au fost nregistrate n jur de 400 de focare individuale.

Ca urmare a acelor evenimente, respectiva dat a c p tat denumirea de Smb ta Neagr

STINGEREA INCENDIILOR METODE: baterea por iunilor incendiate (m turi de nuiele, lope i, b t toare) la inc. de litier n bu irea focului cu p mnt sau nisip nl turarea materialului combustibil pe direc ia de propagare (linii de control) utilizarea apei ori a inhibitorilor chimici utilizarea materialelor explozive utilizarea contrafocului provocarea precipita iilor cu ajutorul unor rachete speciale

COMBATEREA/STINGEREA INCENDIILOR
Marea majoritate a incendiilor de p dure sunt comb tute nainte ca acestea sa scape de sub control. In mod obi nuit serviciile de pompierii folosesc echipe de cate 20 sau mai multe persoane, care se deplaseaz cu camioanele pana la incendiu. Aceste echipaje sunt dotate cu echipamente necesare lichid rii incendiului, sunt organizate in echipe de interven ie rapida formate din 5-8 membrii si se deplaseaz cu elicopterele in cazul incendiilor mici sau a celor care au loc in zone greu accesibile. Instrumentele folosite pentru crearea obstacolelor si nl turarea combustibilului din zona incendiata sunt: b t toare, maturi, lope i, greble si toporul trn cop, ventilatoare portabile de frunze, motofier strae, tor e.

Incendiile mari de amploare ce nu pot fi combate direct, necesita folosirea unor tehnici alternative. In aceste cazuri pompierii controleaz aria in care incendiul se poate extinde, prin crearea unor linii de control, ce reprezint suprafe e pe care nu exista materiale combustibile. Aceste linii se pot crea prin ndep rtarea combustibilului(de ex. cu un buldozer) sau prin crearea de noi incendii controlate pentru arderea materialelor combustibile. Din p cate aceste metode pot da gre datorita vntului, conducnd la incendii in afara liniilor de control (de ex. daca un copac in fl c ri cade peste aceasta linie, crengile in fl c ri sunt purtate de vnt in afara liniei). La locul incendiului pompierii stabilesc zonele de siguran , c ile de evacuare, punctele de observare. Astfel pompierii pot ac iona avnd posibilitatea de a se retrage din aceste zone in cazul in care situa ia scap de sub control. Ca ultima resurs , to i au in dotare prelate speciale de ad postire. n situa ii de urgenta aceste echipamente ii protejeaz de c ldura degajata de incendiu.

Provocarea precipita iilor/modificarea vremii iilor/ Tehnica const n injectarea (dispersarea) n aer, la nivelul norilor, a unor substan e (iodur de argint, ghea uscat CO2 n form solid ) ce servesc la condensarea norilor n ncercarea de a modifica cantitatea de precipita ii (modific procesele micro-fizice din interiorul norilor). Iodura de argint este un produs solid fotosensibil cu aplica ii n fotografiere, medicin (antiseptic), meteorologie

n lupta contra incendiilor de p dure(vegeta ie) pentru a prevenii r spndirea acestuia se utilizeaz substan e chimice ce inhib incendiul ori substan e cu propriet i de ignifugare. n general aceste substan e sunt aruncate in jurul marginilor incendiului pentru a-l localiza, dnd astfel timp echipelor pentru lichidarea lui, in timp ce inhibitorii ncetinesc sau previn r spndirea incendiului. De obicei ace ti inhibitori folosi i la incendiile de vegeta ie sunt un amestec de apa si substan e chimice concepute si realizate astfel nct sa ude zona respectiva si in acela i timp substan ele chimice de inhibare sa se ntind pe toata suprafa a vegeta iei .De obicei au o culoare ro iatica astfel nct zona pe care au fost aplicate sa poat fi observata din aer.

Atacurile aeriene cu ajutorul elicopterelor. Sunt utilizate pentru faza intitiala a incendiilor pentru a castiga de la inceput controlul asupra acestuia in special cand inaccesibilitatea terenului face ca echipele terestre sa nu poata interveni in timp oportun. Metodologie: elicopterul pleaca de la baza cu o echipa de interventie, care debarca innaintea directiei de propagare a incendiului si incep sa construiasca un baraj pentu localizarea acestuia, apoi elicopterul sustine echipa de la sol cu bombardamente cu apa. In situatia cand aceasta tehnica nu da rezultate misiunea se scimba, elicopterul fiind utilizat pentru monitorizarea incendiului si coordonarea echipelor de la sol. Cand elicopterul nu poate ateriza pentru debarcare se pot utiliza parasutistii sau coborarea in rapel de la o inaltime de maxim 80 m. Elicoperele mai pot fi folosite pentru provocarea incendiilor controlate si pentru evacuarea personalului si a ranitilor din zonele de pericol.

McDonnell Douglas DC-10 modificat (Tanker 910). Avionul este utilizat pentru stingerea incendiilor de padure de proportii mari in zone greu accesibile. Are o capacitate de 45 600 litri de apa sau inhibitori chimici, distribuita in trei rezervoare. Intreaga cantitate poate fi lansata in 8 sec iar umplerea se realizeaza in 8 min simultan in cele 3 rezervoare. Aria pe care este imprastiata substanta cu ajutorul avionului are o latime de 91 m si o lungime de 1,6 Km. La interventii s-a spus despre acest avion ca a avut un ipmpact mai mare asupra incendiului decat au avut lansarile a 12 elicoptere timp de 10 zile. Are dezavantajul ca este greu manevrabil datorita marimii si odata chemat intra in acvctiune cu o intarziere intre 12 si 24 ore de la solicitare. Un alt dezavantaj il reprezinta costul ridicat ora de zbor constand 26.500 $ putand fi inchiriat pe minim 3 ore.

Evergreen 747 Supertanker

Este un avion comercial Boeing 747-200 modificat de , avnd o capacitate de 94,850 litri. Este cel mai mare avion din lume destinat stingerii incendiilor, avnd o capacitate de aproape dou ori mai mare dect DC-10. Avionul a intrat prima oar n serviciu n anul 2009 la un incendiu n Cuenca, Spain, iar pe teritoriu american, pe data de 31 august 2009 la incendiul din Oak Glen

Ilyushin Il-76
Avion strategic multifunc ional ce a intrat n serviciu ca avion comercial n 1967 Varianta militar este larg r spndit n Asia, Europa i Africa, utilizat inclusiv la stingerea incendiilor UTILIZARE: ac iuni umanitare, de evacuare, transport persoane, cargo, stingerea incendiilor, antrenament n stare de imponderabilitate (Gravita ie zero)

Sistemul MAFFS (Modular Airborne Fire Fighting System) Sistemul a ponit dupa ce in anul 1970 resursele aviatice de stingere, au fost coplesite de incendii. Este un sistem mobil, complet ce poate fi incarcat si montat pe un avion de transport militar, de serie C130 Hercules, sistem ce permite avionului sa fie folosit pentru operatiuni de stingere si serveste ca sistem de raspuns aerian de rezerva pentru flota de aviatie civila. Sistemul contine o serie de 5 rezervoare presurizate de stingere cu o capacitate totala de 10.200 litri. O a doua generatie a sistemului mult imbunatatita are o capacitate de 12.900 litri si inlocuieste cele 5 rezervoare cu unul singur plus un compresor la bordul avionului. Substanta de stingere este lansata prin guri speciale si nu mai este necesa deschiderea rampei de incarcare-descarcare ca la sistemul precedent. Echipamentele MAFFS sunt pozitionate in 3 locatii strategice pe teritoriul SUA si pot interveni oriunde in tara in maxim 24 ore.

Parasutistii fumului sunt pompieri specializati in stingerea incendiilor forestiere care se parasuteaza in zonele greu accesibile pentru a combate incendiile. Riscul la care sunt supusi parasutistii sunt: -echipele de ajutor sunt la mare distanta in cazul in care vantul isi schimba directia sau cineva este ranit; -pe langa riscurile obisnuite parasutarii apar alte conditii nefavorabile cum ar fi curentii de convectie, fumul si gazele fierbinti; -resursele limitate pentru combaterea incendiilor si a actiunilor de salvare, odata ajunsi la sol. O particularitate a parasutistilor este capacitatea de a gandi repede si independent si de a reactiona rapid la schimbarile mediului. Ei nu actioneaza ca o echipa obisnuita de pompieri si se pune mai mult accent pe actiunile individuale ale fiecarui membru. Parasutistii reprezinta daca nu cea mai buna, una dintre cele mai bune si eficiente arme de lupta impotriva incendiilor de padure din ziua de azi.

Focoase pirotehinice -sunt folosite pentru incendieri controlate, dar eficiente numai in zonele secetoase. Eficienta lor scade odata cu cresterea umiditatii. Aceste focoase mai pot fi folosite de catre pompieri pentru a creea culoare de trecere prin vegetatia deasa sau maracinisuri.

ALTE MIJLOACE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE LA STINGEREA INCENDIILOR DE PADURE Ini ial a fost conceput pentru scopuri militare. Ruleaz pe senile din cauciuc special. Acest vehicul este potrivit pentru a merge pe gheata, z pad , terenuri grele,zone de p dure. Poate merge in terenuri ml tinoase, poate merge pe apa dar cu o viteza de numai 4 km/h. Pe sosea atinge viteza de 55km/h. Are un motor diesel V8 de 6,2 l. Poate urca rampe cu inclinare de pana la 45 grad. Este in dotarea FRF(Finn Rescue Force) si executa misiuni interna ionale (catastrofe, dezastre,incendii de p dure,etc.).

ATV Polaris
Vehiculul permite accesul in terenuri grele de tip nisipos, mlastinos, inzapezit, tunele, sine de cale ferata, p duri, etc. Utilizare a micro-pic turilor de apa la nalt si medie presiune in amestec cu o spuma speciala sau f r . Acest sistem este in uz pe nave militare si civile precum si in alte facilit i militare SUA/NATO si permite stingerea unui incendiu unde ard 500 de litri de kerosen aviatic, cu ajutorul a numai 18 litri de apa in aproximativ 1 minut in condit ii de temperatura de -15 grade Celsius. ATV FIREXPRESS

Tanc destinat stingerii incendiilor, echipat cu dou tunuri care utilizeaz incendiilor, tehnologia IFEX

TEHNOLOGIA IFEX

Robo i-pompieri (OLE - Offroad Loescheinheit )

OLE se poate deplasa extrem de rapid i pe teren accidentat datorit celor ase picioare dotate cu ro i. Este dotat cu raze infraro ii i senzori de c ldur , dar i cu canistre de ap i spum . Atunci cnd detecteaz o temperatur mai mare de 1300 de grade, robotul-pompier se repliaz i se transform ntr-o minge (exact ca i miriapodul), protejat de plato a termorezistent . Atunci cnd nu adopt pozi ia de protec ie, cu ajutorul picioarelor, OLE se poate deplasa cu 10 20 de km pe or O brigad de 30 de astfel de robo i (fiecare dintre ei costnd ntre 125.000 i 200.000 de dolari) poate acoperi o suprafa de pn la 7.000 de km p tra i. Robotul va patrula autonom prin p duri i poate fi ghidat i depistat cu ajutorul GPS-ului

INCENDIILE DE PADURE-EFECT BENEFIC SAU NEGATIV PADURE-

Incendiul este uneori un lucru esential pentru regenerarea padurii si pentru aducerea unor beneficii pentru comunicatiile locale. Alteori insa aceasta distruge padurile si are consecinte sociale si economice grave. Incendiile de padure reprezinta un process natural al ecosistemelor precum padurea, dar nu toate tipurile de paduri: de exemplu in padurile boreale si tropicale uscate, acestea sunt commune si frecvente, in timp ce in padurile tropicale umede aceste incendii lipsesc sau sunt atat de rare incat nu influenteaza negative ecologia.

TAB FIREXPRESS